Prolectuspioneer ;"
Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA va realiza in aceasta perioada o procedura publica pentru oferirea contractului "Servicii de transport naval pe Dunare pentru Directia Silvica Constanta", in valoare de ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
AFIR a introdus, acum cateva zile, portalul unic Fonduri europene pentru dezvoltare rurala, care este o platforma online pentru a furniza toate informatiile necesare dintr-un singur website, privind modalitatile de ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Mai puține subvenții pentru fermierii români?

nufarm.ro

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) este foarte importanta si a inceput sa se vorbeasca foarte mult pe tema asta, in perioada recenta. De ce? Pentru aceasta va stabili subventiile pe care România le va primi de la UE in urmatorii ani, lucrurile sunt mai grave decat par, pentru ca Brexit a lasta o pierdere ce se ridica la cam 3-10 miliarde de euro. Vor creste, de asemeni, contributiile statelor membre la bugetul UE.

Anu 2018 reprezinta un an important in acest context, in mai-iunie, Bruxelles-ul va posta, in sfarsit, 2 documente startegice referitoare la PAC-2020: cadrul financiar multianualal UE (CFM) – probabil prin luna mai finalizat – şi cadrul de bază pentru implementarea PAC – probabil prin iunie.

“Prima preocupare a tuturor statelor membre este de a se asigura finanţe suficiente pentru susţinerea PAC. Este un obiectiv cu care toată lumea a fost de acord. (…). PAC este un instrument important la nivel comunitar şi ar trebui să se asigure necesarul pentru implementarea sa cel puţin la un nivel echivalent cu cel anterior, iar România este de acord cu acest lucru”, a anuntat Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, pentru economica.net

Comisia Europeana, insa, a analizat deja situatia. Intr-un studiu de Departamentul pentru Politici Structurale şi de Coeziune din cadrul Parlamentului European se arata exact paguba Brexit-ul, cu o pierdere în fondurile directionate finanţării politicii agricole comune evaluata între 3 şi 10 miliarde de euro anual. Nu va grabiti sa judecati, atat statele mai putin bogate, cat si cele bogate vor suferi de pe urma acestui lucru. Impreuna cu Polonia, Grecia şi Spania, este si România, care ia mai mult decat da:

“Reducerea fondurilor pentru PAC cu 3 miliarde de euro va avea efecte mixte. Cei mai mari perdanţi în termeni nominali vor fi cei mai mari contribuitori precum Germania şi Olanda, dar şi cei mai mari beneficiari precum Spania şi Polonia. Reducerea cheltuielilor cu PAC cu 10 miliarde de euro va favoriza, de asemenea, contribuții nete mari. Pierderile beneficiarilor sunt semnificative nu numai în termeni absoluți, ci și în comparație cu cheltuielile guvernamentale în țări relativ sărace precum Bulgaria, Lituania și România”, se mentioneaza in analiza Comisiei.

Mai pe scurt, sunt mai multe optiuni, una fiind cresterea contributiilor pentru absolut fiecare stat:

“Poziţia exprimată de România a fost că suntem în favoarea creşterii procentului de contribuţie a statelor membre”, mai speficia Potor, care a spus ca România face presiuni asupra necesităţii ca fermierii români să ia plăţi directe la un nivel aproape de ceilalţi fermieri europeni.

Deci, “degresivitatea sprijinului financiar”- adică de la o anumită suprafaţă în sus valoarea plăţii să fie redusa pentru acele suprafeţe agricole care trec această valoare. Se aplica, de altfel, deja proprietarilor de paduri.

A doua optiune este redistributivitatea- adica limitarea subvențiilor la un anumit maxim, pe suprafață platite fermierilor mai bogati și majorarea fondurilor nerambursabile pentru fermierii mici. PAC spune ca, cu scopul de a ajuta fermele de dimensiuni mai mici sau medii, cu 30 de hectare sau mai puțin, România a ales pentru implementarea unei prime plăţi suplimentare pentru primele 5 hectare, plus o plată suplimentară pentru restul de 5,01-30 de hectare. Desi, in final, tara noastra nu a acceptat implementarea de 5 % a cuantumului plăților directe pe care fermierii le primesc peste 150.000 euro, cum se aplica in restul tarilor UE.

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*