Alte stiri bune pentru fermieri! Mai exact, pentru producatorii de lapte! APIA tocmai a anuntat ca plata cererilor pentru trimiterea sprijinului exceptional in cazul producatorilor de lapte a fost autorizata! ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
Alte stiri bune pentru fermieri! Mai exact, pentru producatorii de lapte! APIA tocmai a anuntat ca plata cererilor pentru trimiterea sprijinului exceptional in cazul producatorilor de lapte a fost autorizata! ...
Citește mai mult
AVINCIS
Ce aduce in plus Marketing Automation si care sunt miturile din jurul acestui proces Stii de ce tot mai multi marketeri aleg sa aplice solutia de automatizare de marketing in ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Category Archives: Supermarketuri

Știri din retail: PROFI ARE OFICIAL 442 de magazine

profi
nufarm.ro

PROFI ARE OFICIAL 442 de magazine

PROFI a lansat săptămâna precedenta inca 3 magazine, în comuna Păltinoasa, în comuna Săvârşin şi în localitatea Olteniţa, astfel numarand in total, ca reţea naţională, 442 de unităţi. De altfel, odata cu inceperea scolii, PROFI a oferit cu doua zile in urma, mai mult de 2.500 de de pachețele, care i-au surprins pe proaspetii elevii din scoala pregătitoare, in cadrul campaniei „PROFI iubește sănătatea!”

Tot noua constructie termianta de PROFI saptamana trecuta în format Loco, în comuna Păltinoasa (fiind pe strada Principală, nr. 423) este al 15-lea magazin din județul Suceava, ocupand un spatiu de 356,68 mp, unde numai spatiul de vânzări este 250 mp.

Acelasi format Loco apartine si noului magazin din comuna Săvârșin, județul Arad. Aceasta a fost ridicata pe strada Principală, nr. 253B, pe un spatiu de circa 375 mp, avand sala de vânzări de 255 mp.

Singurul magazin care este in format Standard este cel aflat in localitatea Oltenița, județul Călărași pe Bulevardul Republicii, nr. 18, cu o suprafata intreaga de 695,82 mp, iar spatiul de vânzare se intinde pana la 503 mp.

Alte articole pe aceeasi tema:

http://topbrands.com.ro/serviciul-de-trasnport-frigorific-intampina-dificultati-in-materie-de-supply-chain/

http://topbrands.com.ro/stiri-din-retail-metro-group-este-oficial-rupt-in-doua-firme/

http://topbrands.com.ro/noul-ceo-al-metro-cashcarry-romania-roland-ruffing/
http://topbrands.com.ro/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

Serviciul de trasnport frigorific întâmpină dificultăți în materie de supply-chain

nufarm.ro

Firma de transport si logistica Gebrüder Weiss România lansase in anul 2014 un nou serviciu de transport in materie de mărfuri alimentare, prin transportul frigorific, de tip FTL: domestic și internațional.

„Întotdeauna căutăm noi puncte de diferențiere față de competitori, printr-o abordare rațională (oferind excelență în servicii pe termen lung), dar și emoțională (dovedind de fiecare dată înalt profesionalism în abordarea proiectelor). Dorința de a fi cel mai bun furnizor de servicii logistice ne-a asigurat unicitatea chiar în cadrul grupului din care facem parte,”  a spus Sergiu Grăjdeanu, FTL Business Unit Manager Gebrüder Weiss România.

header-unternehmen-t_65e679fa3e

Gebrüder Weiss România

Compania a reusit sa indeplineasca ceririle pietei, inclusiv cele legale, in ciuda faptului ca aceasta este una dinamica, complexa, care duce la o competie puternica, facand grea impunerea pe o  astfel de piata. Fara a vorbi de cererile consumatorilor care sunt din ce in ce mai ridicate si de increderea mica manifestata in raport cu sursa de servicii de transport și logistică, creeaza un mediu in care mentinerea accesului și a cotei de piață este dificila cu siguranta.

„În Gebrüder Weiss, ne bazăm pe parteneriatul cu cărăuși de clasa A, care sunt evaluați periodic folosind criterii severe și monitorizând lunar indicatorii de performanță. Astfel, eventualele derapaje sunt identificate din timp, furnizând pentru clienții noștri calitate la cel mai înalt nivel”, a mai mentionat Sergiu Grăjdeanu, FTL Business Unit Manager.

Alte articole pe aceeasi tema:

http://topbrands.com.ro/stiri-din-retail-metro-group-este-oficial-rupt-in-doua-firme/

http://topbrands.com.ro/noul-ceo-al-metro-cashcarry-romania-roland-ruffing/
http://topbrands.com.ro/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

http://topbrands.com.ro/initiative-a-adus-brutaria-lidl-la-metrou/

Știri din RETAIL: METRO Group este oficial rupt în două firme

Metropk
nufarm.ro

Metro Cash&Carry                                                  Sursa foto: en.wikipedia.org

METRO Group a anuntat in cursul zilei de 05 septembrie 2016 ca s-a rupt în două mari firme independente, Wholesale & Food Specialist Group şi Consumer Electronics products and services Group. De fapt, cele doua separa doua sectoare: de hipermarketuri şi magazine cash&carry de cea de magazine care vand bunuri economice electronice.

Astfel, Consiliul de Conducere al METRO Group va da nastere unei noi firme independente, adica pe două domenii in care aceasta lucreaza, respectiv Food & Electronics. Decizia a fost luata in urma unei dorinte de a capata mai multa libertate de decizie si control. Wholesale & Food Specialist Group va avea cuprinsa in ea brandurile de retail cash & carry METRO şi MAKRO şi sectorul de hypermarket Real, pe cand Consumer Electronics products and services Group va avea sectorul de produse electronice de larg consum Media-Saturn.

Cum vor fi conduse cei doi giganti? Wholesale and Food Specialist il va avea pe Olaf Koch (CEO al  METRO Group), iar Consumer Electronics Group il va avea ca conducator pe Pieter Haas (membru al Consiliului de Conducere METRO Group şi CEO al Media-Saturn).

METRO Cash & Carry este prezenta în 25 ţări cu peste 750 de magazine cash & carry, avand mai mult de 110.000 angajaţi pe tot globu;, compania a reusit vânzări de 30 miliarde € în anul 2014/2015. Este o divizie de vânzări a METRO GROUP, unul dintre liderii comerţului pe plan mondial.

Alte articole pe acceasi tema:

http://topbrands.com.ro/noul-ceo-al-metro-cashcarry-romania-roland-ruffing/
http://topbrands.com.ro/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

http://topbrands.com.ro/initiative-a-adus-brutaria-lidl-la-metrou/

http://topbrands.com.ro/anul-2016-va-fi-cel-mai-bun-an-de-dupa-revolutie-pentru-litoralul-romanesc/

Penny Market a construit cel de-al 177-lea magazin în România

nufarm.ro

REWE România a decis sa continue si anul acesta planul de extindere, dovada si noul magazin abia terminat (pe 13 iulie 2016) din Drobeta-Turnu Severin. Noul magazin PENNY MARKET a fost construit pe strada Topolniței  nr. 8, fiind cel de-a patra constructie terminata de catre companie in judetul Mehedinti si cel de-al doilea din oraul Drobeta-Turnu Severin.

Magazinul Penny are deocamdata 16 angajați, o suprafață de 1350 mp și suporta 170 de locuri de parcare.3752542

Designul modern incanta clienții, care se bucura de o organizare inedita a categoriilor de produse, prin articolele proaspete, selecționate cu mare atentie in fiecare zi.

Penny Market ofera o gama larga de legume, fructe, panificatie si patiserie, care sunt pozitionate la intrarea in magazin, acestea fiind mult mai accesibile clientilor. Pentru a oferi o calitate cat mai ridicata a produselor, compania ofera o atentie deosebita acestora, pentru a gasi solutii cat mai potrivite preferintelor clientilor. Totodata, lactatele și brânzeturile pot fi gasite intr-o gama la fel de larga, impreuna cu carnea proaspătă și gama de pește, mezeluri, care au intotdeauna cele mai potrivite preturi.

Gamă variata de articole vrac, sunt un alt beneficiu de care se bucura clientii, le puteti cumpara din locul in care se afla si dulciurile, snacks-urile, dar si in preajma produselor congelate.

De asemenea, mentionam ca exista la intrarea in magazin, principalele produse care ii cuceresc pe toti cei care intra: produsele non-food.

Programul Penny Market: de luni până sâmbătă, intre 7.00 si 23.00, duminica fiind deschis doar intre 08.00 si 21.00.

Penny Market

Penny Market reprezinta ideea de succes a grupului german REWE, dar si unul dintre cei mai importanti retaileri din Romania, activand pe piata autohtona inca din anul 2005. Compania a construit pana acuma 177 de magazine Penny Market si 8 magazine XXL Mega Discount.

Alte articole pe acceasi tema:

http://topbrands.com.ro/impactul-legii-supermarketurilor-nu-este-observat-de-furnizorii-retailului-modern/

http://topbrands.com.ro/legea-supermarketurilor-ce-efecte-ar-putea-avea-asupra-supermarketurilor-din-romania/

http://topbrands.com.ro/legea-321-a-fost-amanata-ce-efecte-ar-putea-avea-aplicarea-legii/

http://topbrands.com.ro/noul-ceo-al-metro-cashcarry-romania-roland-ruffing/

Noul CEO al METRO Cash&Carry Romania, Roland Ruffing

nufarm.ro

 De pe 11 iulie 2016, Domnul Roland Ruffing va prelua poziția de Chief Executive Officer METRO Cash & Carry România.

48abf6b1-a219-4205-98be-596984477a1c

Noul CEO al METRO Cash&Carry Romania, Roland Ruffing

„Sunt onorat și, totodată, încântat să devin noul CEO METRO Cash & Carry România. METRO România își va continua creșterea sustenabilă și își va consolida poziția pe piață, prin abordări mai concentrate pe clienţi, precum și prin intermediul inovațiilor”, a declarat domnul Ruffing. „În mod cert, vom continua buna colaborare cu partenerii noștri de afaceri, rămânând, totodată, o companie responsabilă pentru comunitatea locală”, a  mai mentionat el.

Domnul Roland Ruffing este in METRO inca din anul 2004, moment in care s-a alăturat MAKRO Cash & Carry Polonia, în calitate de Director Financiar, iar in februarie 2009, neschimbandu-si pozitia în cadrul MAKRO Republica Cehă / MCC Slovacia. În noiembrie 2010, el a devenit Chief Executive Officer al magazinului din Ungaria și a fost promovat Chief Financial Officer, în noiembrie 2013. In august 2015, Roland Ruffing si-a inceput activitatea ca Membru Operating Board.

METRO Cash & Carry este prezenta în 25 ţări cu peste 750 de magazine cash & carry, avand mai mult de 110.000 angajaţi pe tot globu;, compania a reusit vânzări de 30 miliarde € în anul 2014/2015. Este o divizie de vânzări a METRO GROUP, unul dintre liderii comerţului pe plan mondial.

Alte articole pe aceeasi tema:

http://topbrands.com.ro/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

http://topbrands.com.ro/initiative-a-adus-brutaria-lidl-la-metrou/

http://topbrands.com.ro/anul-2016-va-fi-cel-mai-bun-an-de-dupa-revolutie-pentru-litoralul-romanesc/

http://topbrands.com.ro/s-a-deschis-primul-kaufland-din-cartierul-ferentari/

S-a deschis primul Kaufland din cartierul Ferentari

nufarm.ro

Kaufland România a deschis joi, 23 iunie, cel dintati hipermarket din cartierului Ferentari din București si cel de-al 12-lea hipermarket construit in capitala si al 109-lea din reteaua Kaufland din tara.

Noul hipermarket se afla pe Calea Ferentari nr. 62, sector 5 și ca deobicei ofera locuitorilor diverse produse de calitate la prețuri mici.

Magazinul are urmatorul orar: 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00. Parcarea are 200 de locuri pentru masini si rastele pentru cei cu biciclete.

Odata cu deschiderea acestui magazin, Kaufland a oferit 100 de locuri de munca si promoveaza in acest sens dezvoltarea comunitatii locale, mentinandu-si pozitia printre cei mai mari angajatori din România.

Magazinul prezinta o suprafata de 2.900 de vânzare cu 6 galerii comerciale: cofetărie și patiserie cu laborator propriu, farmacie, centru de optică medicală cu acordare de servicii medicale oftalmologie, magazin cu produse naturiste tip plafar, magazin cu produse din tutun, lotto si altele.

Tot in noul magazin Kaufland locuitorii din imprejurimi pot cumpara produse locale – fara a uita ca Kaufland Romania face parte din mica categorie de retaileri care au actual peste 50% din sortimente produse autohton. Compania ofera o atentie importanta calitatii, de aceea, zilnic, hipermarket-ul garanteaza zilnic livrari de legume, lactate, carne si multe altele.

„Regionalitatea este unul dintre principiile noastre de bază în ce privește portofoliul de produse Kaufland România. Avem o colaborare de lungă durată cu producătorii români, iar traseul scurt de aprovizionare ne ajută să oferim produse mereu proaspete și mai mult, să contribuim astfel la întărirea economiei locale. De asemenea, susținem producătorii români și prin alte acțiuni, precum cooperativa agricolă „Țara Mea” sau oferind puncte gratuite de desfacere, cum sunt târgurile pe care le organizăm,”, a spus Valer Hancaș, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România

In-interiorul-magazinului-Kaufland-Ferentari_

Interior Kaufland

Ce este Kaufland Romania?

Cu o rețea de 108 magazine, Kaufland România a urmărit, încă de la începutul dezvoltării companiei pe piața românească, în primul rând selectarea și susținerea producătorilor autohtoni. Pentru anumite produse, acolo unde găsim furnizori, lucrăm cu companii locale. Spre exemplu, la panificație avem un procent de 100% produse din România; la sortimentul de ouă peste 90% provin din România; peste 60% din numărul de articole din sortimentul de miere sunt din România. În ceea ce privește lactatele: numărul articolelor românești din magazinele Kaufland a crescut în ultimii ani cu peste 15%/an. În acest sens sunt elocvente numeroase proiecte și campanii, desfășurate la nivel național, menite să demonstreze strategia companiei Kaufland de sprijinire a producătorilor autohtoni, ultimele fiind proiectul „Țara mea” și campania „Din toată inima pentru România”.

In urma extinderii, Kaufland isi reconsolideaza pozitia de cel mai mare retailer din Romania si in acest an.

 

REDACTIA RABBIT MEDIA

 

Alte articole pe aceeasi tema:

http://topbrands.com.ro/impactul-legii-supermarketurilor-nu-este-observat-de-furnizorii-retailului-modern/

http://topbrands.com.ro/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

http://topbrands.com.ro/venitul-total-din-retail-a-crescut-in-2016-cu-193/

http://topbrands.com.ro/legea-supermarketurilor-ce-efecte-ar-putea-avea-asupra-supermarketurilor-din-romania/

Impactul Legii Supermarketurilor nu este observat de furnizorii retailului modern

nufarm.ro

Este important de mentionat ca in ciuda faptului ca tinta initiatorilor legii este retailul modern, aceasta va influenta in egala masura si furnizorii supermarketurilor (precum producătorii, importatorii sau distribuitorii).

Scopul Legii a reprezentat reglementarea produselor proaspete si aplicarea ei la cateva luni, rezultatul in schimb a fost o lege care va influenta orice categorie de produse intr-un termen de aplicare de cateva zile.

Ce consecinte va avea?

Potrivit legii, toţi comercianţii sunt obligati sa respecte noul termen de plata de pana la 7 zile catre furnizorii de produse proaspete, insa o vor face in dezavantajul furnizorilor care nu au restrictii (furnizori de produse non-food, de servicii, de utilităţi).

Female Shopper With Trolley at Supermarket

Sursa foto: creative-display.com

De asemenea, potrivit unor altor prevederi din Lege, retailerii nu mai au posibilitatea de a factura servicii, iar astfel acestia vor fi obligati sa-si gaseasca intr-un timp scurt si o abilitate logistica adecvata, care aduc alte costuri – depozite climatizate, mijloace auto termo-controlate, ambalare standard, buletine de analiză etc.

Totodata, orice furnizor de produse alimentare va fi obligat, in scurt timp, sa restabileasca termenii de negociere cu fiecare retialer, in contextul noii legi. Intrebarea este…cum vor reusi acestia sa modifice toate contractele in 3 zile (cate este termenul) dupa ce se va fi publicat in Monitorul Oficial. Este nerealizabil.

Totusi, ne miram de ce furnizorii au aratat pana in acest moment o lipsa de reactie completa, in contextul in care suntem siguri ca tot lantul comercial va fi dat peste cap, prin urmare si ei vor simti impactul, de aceea nu ne ramane decat sa ne intrebam daca acestia au citit legea cap-coada si atent. Nu vedem alta explicatie logica.

In caz ca nu ati citit sau vreti sa recititi o puteti face aicihttp://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2016/rp798_15.pdf

Gelu Goran, avocat partener la Casa de Avocatură Biriş Goran, a spus urmatoarele: „un procent de 80 – 90 % dintre furnizorii de produse alimentare nu cunosc impactul pe care modificările aduse legii 321 îl va avea asupra afacerii lor.”

 

Alte articole pe aceeasi tema:

http://www.drinkfood.ro/2016/05/15/penny-market-cel-dintai-retailer-care-va-deschide-primul-centru-logistic-in-moldova/

http://www.drinkfood.ro/2016/05/12/legea-supermarketurilor-ce-efecte-ar-putea-avea-asupra-supermarketurilor-din-romania/

http://www.drinkfood.ro/2016/05/07/venitul-total-din-retail-a-crescut-in-2016-cu-193/

http://www.drinkfood.ro/2015/09/17/retail-banking-relatia-cu-consumatorul-de-servicii-financiare/

Legea 321 a fost amanata. Ce efecte ar putea avea aplicarea legii?

nufarm.ro

Legea 321 /2009 privind comercializarea produselor alimentare sau „Legea Supermarketurilor” şi modificările aduse acesteia au adus în atenţie câteva accente îngrijorătoare, în ultima vreme, motiv pentru care dorim să tragem un semnal de alarmă în industria de retail&FMCG şi propunem amânarea discutării/adoptării acestei legi în plenul Camerei Deputaţilor plus alte câteva soluţii având la bază argumente solide ce clarifică şi arată consecinţele nefavorabile asupra retailerilor şi producătorilor şi, în cele din urmă, asupra consumatorului final.

Context:

Legea 321

Sursa foto: shutterstock.com

Legea nr. 321 /2009 privind comercializarea produselor alimentare sau „Legea Supermarketurilor”, în forma ei iniţială, se poate parcurge AICI. Pe fond, Legea reglementează condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a produselor alimentare şi se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse alimentare.

Apoi, în octombrie 2015, Senatul adopta un proiect de modificare a legii iniţiale, respectiv adoptarea legii L246/2015: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.321 din 15 octombrie 2009 privind comercializarea produselor alimentare. Confrom acesteia: În legea 321/2009, dupa capitolul III se introduce un nou capitol III’ⁱ: Obligații speciale ale comercianților care cuprinde două articole 10.1, si 10.2:

Comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați.

În data de 19 aprilie 2016, Legea supermarketurilor a fost aprobată de către Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor şi urmează să ajungă la vot în plen. Când? Probabil foarte curând. AICI se poate parcurge, în întregime, documentul aprobat de Camera Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Interesant este că documentul aprobat de Comisia de Agricultură precizează că”…„ulterior, cade în sarcina Executivului de la București stabilirea prin Hotărâre de Guvern a situațiilor speciale în care nu se poate respecta procentul de 51%, de exemplu în lunile de iarnă când nu există legume și fructe proaspete sau în cazul unei situații excepționale, în care nu se poate găsi suficientă carne proaspătă,” semn că documentul a fost făcut în grabă şi nu s-a ţinut cont de mai multe aspecte.

Acum câteva zile a venit şi reacţia AMRCR-ului (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) care solicită eliminarea amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321 ), considerând că „Lanțul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români și restrânge libertatea consumatorilor români de a alege.”

Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR: „Întreaga lege i-a nemulțumit pe marii comercianți. Noi chiar aveam un amendament depus care se numește abrogarea Legii 321. Am cerut să facem o nouă lege în care să plecăm de la alte condiții și de la alte premise; nu ne-a auzit nimeni”, a precizat Căpățână. „Cele mai contestate amendamente aduse Legii 321 au fost cele cu 51% (n.r. – prezență la raft a produselor românești).

În plus, parlamentarii din Comisia de resort a Camerei Deputaților nu au solicitat/efectuat un studiu de impact cu privire la efectele generate de nerespectarea amendamentelor aduse Legii 321, efecte care se pot concretiza inclusiv prin suspendarea activității pentru șase luni de zile a retailerului care nu a urmat întocmai condiția prezenței a 51 la sută produse românești la raft.”

Legat de necesitatea unui studiul de impact şi de faptul că suntem membri UE, deci avem de respectat unele acorduri, Florin Capăţână spune: „…Primul argument logic ar fi fost următorul: vreau un studiu de impact. Și asta pentru că 51% este discriminatoriu față de ceilalți. Atenție – trăim într-o țară membră a UE. Nu poți spune 51% produse românești la raft, cât am fi noi de români. Mai bine n-o dădeau așa, pentru că există un risc, la un moment dat, să zică cineva: alo, România, păi ce faceți? Îi discriminați pe ceilalți din UE?”

Soluţia principală: O analiză mai detaliată asupra impactului cu privire la efectele generate de Legea 321

Argumente şi efecte. Ce se poate întâmpla în piaţă prin adoptarea Legii 321?

1. Creşterea preturilor la produsele româneşti

Dacă în România, dintr-o dată, se va dubla sau chiar tripla cererea de produse 100% româneşti, în contextul unei producţii care nu poate să crească peste noapte – pentru o creştere ar fi nevoie de structuri de producţie care se dezvoltă în ani de zile, nicidecum în câteva săptămâni sau luni – deci în contextul unei oferte mici, atunci, în mod inevitabil, preţul ar creşte.

2. Migrarea consumatorilor către o piaţă nefiscalizată

Mai departe, dacă preţul produselor româneşti va creşte, vor fi favorizaţi câţiva producători mari care sunt deja într-o capacitate de producţie şi vor fi defavorizaţi consumatorii care vor fi nevoiţi să cumpere la un preţ mai mare, iar în cele din urmă se va produce migrarea dintr-o piaţă fiscalizată (retailul modern) către una nefiscalizată (piaţele).

De ce? Pentru că restricţia Legii 321 este aplicată numai retailului modern si nu comercianţilor mai mici (n.r:, conform Legii 321 „…Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei.).

Cu alte cuvinte, cine vrea sa vândă în piaţă, nu are niciun fel de restricţie, indiferent că vinde produse româneşti sau de import. La fel pentru micii comercianţi. Nici aceştia nu au niciun fel de restricţie.

Deci, primul impact estimat va fi creşterea preţului la produsele româneşti, produsele din import vor deveni mult mai competitive, iar consumatorii care începuseră să cumpere mai mult din supermarketuri faţă de pieţe, pe fondul preţurilor mai competitive, odată cu scăderea TVA-ului la produse alimentare, vor migra înapoi înspre pieţe pentru produse mai ieftine.

Se va migra, practic, dintr-o piaţă fiscalizată, către una nefiscalizată. Cine are interesul susţinerii unei pieţe nefiscalizate?

3. Anularea efectelor benefice ale reducerii TVA-ului la produse alimentare

Odată cu scăderea TVA-ului, din luna iunie 2015, de la 24%, la 9%, diferenţele între cei care plătesc TVA-ul (reţelele de magazine) şi cei care nu îl plătesc (pieţele) nu au mai fost foarte mari, preţurile la legume şi fructe devenind atractive pentru consumatori. În Europa, sunt foarte multe ţări care au TVA-ul „0” la legume şi fructe, o situaţie de normalitate deoarece e absurd să percepi o taxă pe valoare adăugată la un produs care e deja produs finit ce nu intră în procesare.

Este cunoscut faptul că, după reducerea TVA-ului la alimente, un efect benefic imediat a fostcreşterea încasărilor la bugetul de stat. Legea 321 ar putea anula acest efect şi ne-am întoarce de unde am plecat, adică acum aproximativ un an de zile.

Soluţie de fond: Asocierea şi cooperarea producătorilor

Până la acest pas al adoptării legii 321 în aceasta formă, nimeni nu s-a găndit la oferirea unei legislaţii potrivite susţinute de studii facute cu responsabilitate, nimeni nu s-a gândit la găsirea soluţiilor şi stimularea zonelor în care producătorii se pot asocia şi coopera pentru a avea forţa necesară de a fi furnizor permanent al marilor reţele de magazine, iar mai apoi, să apară o măsura restrictivă, după ce s-a asigurat partea de producţie. Nu la modul acesta pripit si pe genunchi cum se încearcă să se impună acestă lege.

Departamentul de legume-fructe este pentru un retailer unul unde se pierd bani şi nu se căştigă dar se ştie că această categorie asigură traficul din magazin sau, cum se spune, „sparge portofoliul” şi asigură traficul pentru celelalte produse. Este un generator de trafic. La fel la carne şi preparate din carne. Sunt categorii care generează trafic sau categorii de sacrificiu.

În acest lanţ comercial, lipseşte o verigă foarte importantă: o structură care să intermedieze procesul comercial şi logistic cu retailerii, o structură care funcţionează, de altfel, oriunde, în ţările unde retailul modern este prezent. Nu şi în România! Există producători, există retaileri dar producătorul român nu are capacitatea de a calibra, a sorta, a ambala şi a depozita prodususele sale. Cel puţin, nu toţi. La ora actuală, micii producători nu au continuitate în producţie şi nu au posibilitatea de a ambala unitar produsele în lăzi/ baxuri.

Exemplu Spania: o asociaţie arondată unui anumit număr de producători locali (în jur de 50 de producători) mici şi mijlocii are o hală, o maşină de sortat şi calibrare. Acestă asociaţie mai are un tehnolog şi un om de vânzări ce are ca misiune să vindă la acelaşi nivel de preţ pentru toti producătorii, oameni care deservesc toţi aceşti producători. La fel se întâmplă în multe alte ţări europene.

Exemplu Polonia: Polonia a devenit cel mai mare producător de private label din Europa şi exportă produse în toate ţările pentru că s-au creat fabrici cu fonduri europene (fabrici ultramoderne, cu utilaje de ultimă oră), cu un cost de manoperă mai mic şi cu materii prime mai ieftine, fiind o ţară agricolă puternică. Jumătate dintre produse de la Lidl, Carrefour (internaţional) provin din Polonia. Şi mai sunt si alte exemple.

De ce nu am face şi noi acelaşi lucru, având manopera mai mică decât polonezii, iar terenurile agricole, se ştie, sunt foarte productive?

Dacă retailerii ar lucra individual cu aceşti producători locali mici şi mijlocii, timpul de recepţie ar fi foarte mare, pentru nişte produse perisabile. Sute de furnizori ar fi receptionaţi în 3-4 zile, iar marfa ar fi deja stricată. În aceste condiţii, ar exista kilometri de coadă la recepţia unor astfel de produse, într-o singură zi, dacă marfa ar fi recepţionată numai cu maşini gen Dacia Papuc şi nu cu TIR-ul, iar marfa recepţionată ar fi deja deteriorată.

Legea 321 se focusează acolo unde nu ar trebui să se focuseze. O lege bună ar crea condiţii ca producătorii să se asocieze şi să coopereze pentru a deveni parteneri ai retailerului modern, nu să oblige retailul să achiziţioneze produse de acolo de unde nu poate să achiziţioneze.

Ca idee, un astfel de proiect de asociere și cooperare între producători există înca din 2015. Este vorba de proiectul fostului ministru al Agriculturii, Daniel Cosntantin, ce poate fi parcurs integral aici: Expunere de motive-modificare Lege 566-cooperative-initiativa parlamentara-deputat Daniel Constantin.

În linii mari, proiectul prevede ca fermierii care vor accepta să se asocieze şi să coopereze vor beneficia de o serie de facilități fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe norma de venit, pe proprietatea cu care intră în asociere și de reducerea impozitului pe profit cu 20% timp de cinci ani. Aşadar, soluţii există, trebuie doar să vrem să le vedem.

Lanţul scurt de aprovizionare nu favorizează producătorul român

Piaţa în care retailerul s-a dezvoltat foarte mult, e piaţa în care şi producătorii s-au dezvoltat la fel de mult.

Legea 321 nu dă nicio garanţie producătorului român, lanţul scurt nu înseamnă neapărat implicarea producătorului român, ci poate însemna implicarea unor producători din Ungaria, Polonia, Bulgaria etc, iar informaţiile că retailerii din România „omoară” producătorii români sunt false pentru că aceştia, indiferent de mărime, realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri în retailul modern.

Explicaţii: Lanţ scurt de aprovizionare, conform Legii 321„lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori;”

Propunere concretă de lucru:

Amânarea dezbaterii şi crearea unui studiu de impact, realizat de specialişti şi din care să rezulte un procent corect al produselor care să fie comercializate obligatoriu prin toate magazinele. Implementarea următorului plan de lucru:

În cel mult 3 luni de zile, se pot face următoarele calcule: care este consumul în retailul modern în aceste categorii de produse de la care se poate face o previzionare de vânzare pe un an, de exemplu, pe fiecare produs, cu o marjă de eroare de 5 – 10%, date care se compară cu ce producţie există la nivel naţional (date pe care Ministerul Agriculturii ar trebui să le aibă) şi se pot trage nişte concluzii.

Apoi, având aceste date, toţi cei implicaţi (legiuitori, retaileri, mici comercianţi, producători, consultanţi, specialişti, etc) se pot întâlni în cadrul unei mese rotunde deschise presei, într-o dezbatere publică şi transparentă care poate aduce soluţii constructive.

Premize – Piaţa de retail alimentar din România va creşte în următorii ani

Cota de piaţă a retailului modern, în România, în 2015, a fost de 55%, conform GfK România, iar la nivel european, există ţări care au avut 62% (Ungaria) sau chiar 69% (Cehia) cotă de piaţa a retailului modern, deci suntem sub nivelul pieţelor din vecinătate, dar cu potenţial mare de creştere.

Piaţa de retail&FMCG din România se confruntă cu două tendințe oarecum contradictorii: expansiunea rapidă a celor mai mari jucatori din retail, pe de o parte, și consolidarea reţelelor actuale, pe de altă parte. Chiar dacă în 2015 ritmul deschiderilor nu a mai fost acelaşi ca în anii anteriori, cei mai mari retaileri internaționali prezenţi în România se extind foarte rapid pe piată, iar specialiştii prognozează că numărul magazinelor din toate formatele – hypermarket, supermarket și discount – va crește de la cca 1.700 cât sunt în prezent, la 3.500 în 2020, conform PMR.

Şi piaţa este în creştere. Ca un exemplu, recent, cifra de afaceri din retail a crescut, în luna martie 2016, cu 19,3% faţă de aceeaşi luna anului trecut, conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Concluzie: Legea 321, în aceasta formă, este una care defavorizează (aparent) pe toată lumea şi ne pune câteva semne mari de întrebare: Cine va beneficia din acest potenţial haos? Cine are interes ca această lege să treacă? Sau e doar o neîntelegere crasă a sistemului, pentru că legea este incompletă şi provoacă numeroase interpretări?

Articol preluat de pe: http://www.retail-fmcg.ro/