AGRALIM 2017 va fi in comuna Letcani (16 km de Iasi pe drumul european E583) intre 21 si 24 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis. Ce va fi acolo? Si de ce sa ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
AGRALIM 2017 va fi in comuna Letcani (16 km de Iasi pe drumul european E583) intre 21 si 24 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis. Ce va fi acolo? Si de ce sa ...
Citește mai mult
AVINCIS
Onconsult LLC lanseaza serviciul online pentru a doua opinie in oncologie medicala, prin contributia directa a unora dintre cei mai renumiti oncologi romano-americani. Aceasta platforma unica sprijina atat bolnavii de ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Category Archives: VINURI

VINVEST, Regal de vinuri românești la Palatul Mogoșoaia

SURPRIZĂ DE DUPĂ NUNTĂ, CU VIN DIN BELȘUG ROMÂNESC!

nufarm.ro

 

Un august fierbinte la propriu și la figurat !

Andreea și Jean Marie și-au dorit să-și unească soarta nu la Châteaux din Franța, ci la Palatele din România.

Și dacă nunta a avut loc la Palatul Bragadiru, a doua zi după, au inițiat o degustare de vinuri românești la Palatul Mogoșoaia, pentru invitații lor din Franța și România.

Au ales 7 vinuri, din care 6 autohtone și unul cu soiuri internaționale, pentru o degustare într-un spațiu al Palatului cu multă amprentă istorică.

Invitații cca 60 din Franța și 20 din România au fost captivați de vinurile românești, au apreciat, comentat și degustat cu mare bucurie.

Și ca să-și pună amprenta și pe gastronomia românească, Andreea a invitat oaspeții la o masă cu preparate tradiționale.

Să fii român, să pleci din România, să revii cu invitați din străinătate, să le arăți valorile țării, edificii istorice, viticultura, vinificația, preparatele românești, înseamnă să te numești un bun român, un adevărat patriot !

Lucia Pîrvu, organizator VINVEST si VINTEST

Experimente privind calitatea: chipsurile sub lupă

nufarm.ro

Produsele UNICOM WOOD au trecut cu brio examenele de rigoare

Laboratorul de Oenologie al USAMV Iași (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară) a fost autorizat să facă cercetări asupra metodei de învechire a vinului folosind chipsurile de lemn – și chiar rugat, explicit, în acest sens, de către UNICOM WOOD, producătorul respectivelor chipsuri. Comportamentul chipsurilor a făcut obiectul mai multor studii întreprinse asupra lor, în scopul decodării formulei de performanță pe care chipsurile o realizează. Rezultatul acestor cercetări descurajează pe cei ce s-ar îndoi de asemenea performanțe.

În cercetări s-au implicat și le-au atestat (începând cu octombrie 2002) chimistul Sorin Coşofreţ și profesorul doctor Valeriu V. Cotea, care au format un colectiv de cercetare în acest scop. Astfel că girul acestor concluzii trase este dat de câteva dintre numele cele mai autorizate – și cu tradiție – persoane din lumea vinului românesc.

La solicitarea UNICOM WOOD privind posibilitatea utilizării fragmentelor din lemn de stejar (chips) pentru învechirea rapidă a distilatelor, Laboratorul de Oenologie al U.S.A.M.V. Iaşi a efectuat o serie de experimente a căror rezultate preliminare sunt prezentate, pe scurt, în cele ce urmează.

COMPARAȚIA CU DISTILATUL NEÎNVECHIT E ELOCVENTĂ: ÎNVECHIREA PRIN CHIPSURI CÂȘTIGĂ

Datele analitice obţinute în urma folosirii chips-urilor Unicom de tip Natural (Nt), Lejer (Lj), Medium (Md), Medium plus (Md+), Forte (Ft), Forte plus (Ft+), în doze de 4 grame (per)/litru, au fost comparate cu distilatul neînvechit (D) şi cu alte trei distilate învechite timp de 2 (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7) în butoaie din lemn de stejar.

Figura 1. Modificarea conţinutului de compuşi fenolici (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 (douăzeci și una) de zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de doi (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7).

Figura 2. Modificarea extractului sec (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 3. Modificarea componentei roşu(+a) – verde (-a), determinată prin metoda CIE-Lab   76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile,  comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 4. Modificarea componentei galben(+b) – albastru (-b), determinată prin metoda CIE-Lab 76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

 Concluziile care s-au tras în urma experimentului

Punerea în contact a distilatelor tinere cu fragmente din lemn de stejar (chips-uri) în doză de 4 grame/litru a condus la o serie de modificări fizico-chimice şi senzoriale similare cu cele ale unor distilate învechite tradiţional timp de mai mulţi ani în butoaie din lemn de stejar.

Utilizarea fragmentelor din lemn de stejar pentru învechirea distilatelor este conformă cu Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (nr. 244/2002).

MIHAI ANGHEL, DOMENIILE SEGARCEA ȘI VINURILE SALE

nufarm.ro

Cu puțin timp în urmă, am stat de vorbă cu Mihai Anghel. Mai stătusem, față în față, și altădată de vorbă. Mai scrisesem și altădată – precizez că de mai multe ori – despre DOMENIILE SEGARCEA.

Cu câțiva ani în urmă, i-am luat un interviu – și s-a purtat cu multă amabilitate și deferență.

De data asta, domnul MIHAI ANGHEL s-a dovedit foarte acid. A pornit, ca o tempestă – și a criticat totul în cale. Se prea poate asta, când ești călare doar pe un cal alb. Numai că armăsarul nostru are și pete negre, multe – și pete maron. Sau gri. Ba aș fi înclinat să scriu: și pete albastre.

Am scris, aduc aminte încă o dată, în mai multe rânduri, despre Mihai Anghel.

Despre MINIMA MORALIA, gama sa (înaltă) de vinuri.

Vinurile sunt, incotestabil, de bună calitate. Cel puțin unele. A fost o plăcere să scriu despre MARSELAN, care mi-a plăcut. Sunt și acum de părere că este, la Segarcea (de fapt, împreună cu distinsa doamnă Cornelia Anghel, care este destinată spre a se ocupa de vinuri), în posesia a două soiuri cu care poți face cărare: CABERNET SAUVIGNON și CHARDONNAY. Și acel MUSCAT FRONTIGNAN, în variantă românească, minunat sânge roz al locurilor.

Dar, la cel puțin două capitole, (era să scriu: în bună tradiție românească – numai că există și excepții) este profund deficitar. Falimentar chiar, aș zice. Unul dintre ele este MARKETINGUL. Vinurile sale nu sunt cunoscute. Nu numai în București. Este îndeajuns să faci numai drumul până la Vâlcea, în aceeași provincie, a Olteniei- și să o constați cu ochii tăi.

Aș spune că, atunci când ai pretenții, domnul Anghel le are, ar trebui să nu existe nici un colț de țară (vezi: Moldova) în care vinurile tale să nu se găsească…

În al doilea rând, chiar de-ar fi, din greșală, cunoscute, nu sunt DISTRIBUITE. Pur și simplu nu le găsești în toată țara. Sunt județe în care lipsesc cu desăvârșite. Sunt și orașe, mai mari sau mai mici, care nu au auzit nici de MARSELAN, nici de CHARDONNAY-ul domniei sale (măcar ăla cu bag-in-box!… dacă-i vorba despre puterea de cumpărare a românului, care e – știut lucru – mică), nici de CABERNET SAUVIGNON. Și, atunci, despre ce vorbim noi?

El crede, ca nevasta americană, că ea e din aur curat/unicat, iar bărbatul nu se poate lipsi de ea. Aș! Chiar de-ar vrea să bea SEGARCEA, românii, în bună măsură, n-au parte. Îmi permit să-i spun, cu tot respectul pe care îl am: domnule MIHAI ANGHEL, este păcat de vinurile dumitale bune, dacă ele n-ajung niam la consumator. Ba chiai dânsul ar trebui să mai ia lecții de la CRAMA GÂRBOIU, BUDUREASCA, TOHANI ș.a.m.d. (exemplele pot continua!).

Nu mai pomenesc de faptul că nu sunt mai deloc promovate, ca să nu mă acuzați că fac o teorie pro-domo

Uite, chiar vă propun, prietenește, ceva: comandați un studiu de piață/sondaj de opinie, corect, profesionist și nepărtinitor, ca să vedeți gradul de notorietate de care se bucură vinurile dumneavoastră.

Atunci vom vedea câți români au auzit de MARSELAN…

DOMENIILE COROANEI-SEGARCEA sunt admirabile. Dar lipsesc cu desăvârșire…

 

Mihail Gălățanu

ACASĂ LA SCDVV BUJORU

nufarm.ro

DEALURILE BUJORULUI DAU VINURI DE BĂGAT LA CAP. ȘI LA INIMĂ  J

V-ați gândit, vreodată, cu voluptate, la o BĂBEASCĂ NEAGRĂ? Soră bună cu acea RARĂ NEAGRĂ, pe care ați gustat-o la frații de peste Prut? Perla, mândria și fala strugurilor care cresc pe DEALU BUJORULUI? Să o și doriți, să o și gustați, poate să și o aveți între vinurile care vă sunt pe plac… Dar la o ȘARBĂ? Recunosc că, la o adică, m-aș da și la o BĂBEASCĂ GRI, răcoroasă – așa, ca de-o pildă și de-o încercare a ceva (încă) rarissim.

Pornind, de data asta, de la un vin care poate fi, la o adică, o vedetă (prin aspect vizual, dar și, mai ales, prin gust), de la sus-amintita BĂBEASCĂ NEAGRĂ am putea să ajungem să descoperim o întreagă podgorie. Una care este, pe nedrept, complet ignorată – sau, oricum, intrată într-un nemeritat con de umbră.

Primul contact cu vinurile de la actuala stațiune, intitulată (corect!): STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE BUJORU l-am avut în adolescență. Și în avea vreme BĂBEASCA era recunoscută ca un vin extrem de interesant – și prețuită la adevărata ei valoare. Pot aprecia, deci, că – de peste trei decenii și jumătate, sunt un degustător constant de marfă de bună calitate de la Bujoru.

Ar fi de început cu o prezentare cvasi-monografică. O prezentare care să înglobeze locul/topos și faptele, premisele unor vinuri deosebite, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare de la Bujoru. Toate, într-un binemeritat serial.

PODGORIA DEALURILE BUJORULUI, SCURTĂ PREZENTARE
Se găsește în partea de nord a județului Galați, în ținutul Covurluiui. Reunește, în total,  24 de localități din județul Galați (Târgu Bujor, Umbrăreşti, Vârlezi, Crăiesti, Viile, Fârțănesti, Jorăşti, Lunca, Oancea, Slobozia-Oancea, Suceveni, Rogojeni, Vlădești, Brănești, Gănești, Cavadinești, Bereşti, Bereşti-Meria, Balinteşti, Smulţi, Drăguşeni, Urleşti și Corni) și o singură denumire zonală de comercializare a vinurilor „DEALURILE BUJORULUI”.

Pe etichetă, alături de precizarea podgoriei, mai pot apărea și următoarele denumiri ale plaiurilor viticole: Viile, Oancea, Bereşti, Smulţi, Târgu Bujor, Vârlezi, Jorăşti, Suceveni, Vlădeşti, Găneşti, Drăguşeni și Urleşti.

Sortimentul viticol autorizat și/sau recomandat în această podgorie include preponderent soiuri pentru vinuri albe (Fetească albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Riesling italian, Fetească regală, Aligote, Băbească gri), dar și câteva soiuri pentru vinuri roșii (Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Burgund mare, Băbească neagră).

În funcţie de tehnologia aplicată, din strugurii negri se pot obţine şi vinuri roze.

Așa încât veți descoperi o mare parte dintre soiurile României, ca într-o colecție, numai în repertoriu unei zone din România și în portofoliul unei singure stațiuni de cercetare.

PUȚINĂ ISTORIE DINTR-O PREZENTARE MONOGRAFICĂ NU STRICĂ
Istoricul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru se apropie de jumătate de secol. Dar, până atunci, trebuie să treacă prin 40 de ani, vârsta adevăratei maturități.

Prin 1977, când se trăiau anii de glorie ai comunismului/ani de apogeu, a fost înființată, prin decret prezidenșial, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. La acea oră, era cea mai staţiune viticolă/mezina unui sistem care încercase să exploateze tot ce mai era de exploatat din resurse.

Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru trebuia să apară ca fiind una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, staţiunea aniversează 40 de ani de activitate.  La această oră, juudeţul Galaţi deţine locul doi pe ţară, ca suprafaţa viticolă – și sunt unele voci care spun că s-ar putea încumeta să atace locul unu, deținut de fruntașa pe ramură, Vrancea, de altfel vecinul Galațiului.

Avansul pe care l-au adus primii 10 ani de cercetări s-a concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Dar asta n-a fost decât faza de pornire. Abia acum urmează faza de maturitate.

***

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările de  la noi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

DEALURILE BUJORULUI, ÎN DATE ȘI CIFRE

Localizare
Arealul de răspândire a plantațiilor acestei podgorii corespunde aproape în totalitate subunitatii geografice cunoscuta sub numele de Colinele/Dealurile (tradiționale) ale Covurluiului, in spatiul carora se gaseste si Dealul Bujorului.

Din punct de vedere bio-pedo-climatic, podgoria cu acest nume este traversată de paralela de 46° latitudine nordică, intersectată de meridianul de 28° longitudine estică.

Cadrul natural
Zona de tranziție se evidentiază prin predominanța depozitelor levantine (argile și nisipuri), pe platourile din partea de nord a acestei podgorii și a depozitelor din Pleistocen, alcătuite din loess și depozite de loess pe câmpia înaltă a Covurluiului. Versanții sunt alcătuiți din depozite de argile, argile nisipoase si nisipuri, din care au rezultat sedimente.

Solurile
La capitolul soluri, reprezentative sunt: cernoziomurile cambice, cernoziomurile, solurile cenușii și cele de pe versanții terasați.

Relieful
Tipul de relief este unul colinar, sub forma unor interfluvii prelungi și văi aproximativ paralele, pe directia NordNordVest-SudSudVest. Excepție face extremitatea nord-vestică a teritoriului care are aspect de platou suspendat la circa 300 de metri. Colinele care se desprind din el, coboară lent, de la circa 300 de metri până în jur de 200 metri și respectiv 100 de metri. Văile de separație au dat naștere la versanți cu declivități accentuate (intre 5° si 25°).

Apele zonei
Cu excepția apei principale, adică chiar a râului Prut, principala arteră hidrografică care strabate teritoriul podgoriei este Chineja, un afluent al Prutului. El are o scurgere permanentă și cu debit important. În rest, celelalte ape sunt semipermanente sau intermitente si cu debite reduse până la secare. Apele subterane, freatice și captive sunt relativ puține, discontinui în spatiu și cu mari fluctuații sezoniere de debit. Se apreciază că, în linii mari, teritoriul podgoriei Dealul Bujorului este deficitar in resurse hidrice autohtone.

va urma

MIHAIL GĂLĂȚANU

CRAMA DEALU DORULUI VĂZUTĂ DIN SPAȚIU/ȘI DIN VĂZDUH

nufarm.ro

CU DRONA PESTE DEALURILE SILAGIULUI

Vara poate fi anotimpul ideal de petrecut câteva zile binecuvântate la Buziaș în vie

Crama Dealul Dorului este impresionantă și văzută din vazduh ! Am putea face un reportaj pe care l-am intitula: cu drona peste culturile de viță de vie….să survolăm dealurile Silagiului și să ne bucurăm, îndelung, ochiul de verdele atât de superb al viilor lui DORU HUSARCIUC.
Suntem in grafic, și – dacă vremea bună va ține cu noi, în continuare – estimăm o producție bună, bună – și, în concluzie, vinuri pe măsură.
Acum, se înregistrează o activitate febrilă pe Dealul Silagiului: îmbuteliem și, tot acum, se pun NOILE ETICHETE !!! Semn care anunță recoltele care vor veni și din care veți gusta, cu siguranță, și dumneavoastră.

Vă ținem la curent. Cu dronă sau fărăJ. Rămâneți cu noi (măcar în gând, vorba poetului!) și surprizele nu vor înceta să apară.
Între timp, Crama Dealu Dorului așteaptă, în grupuri de cel puțin zece persoane, vizitele de degustare la  cramă (organizate și anunțate din timp) – și o asociere de VIN cu MÂNCARE de mare excepție.

VARĂ DE BANAT
Nicicând, parcă, nu arată mai bine Dealu Dorului ca vara. Când soarele își varsă para (nu doar para, ci și foc și parăJ!), parcă nu este minune mai mare, pe lume, ca să stai, la bunul tău plac, într-o vie – și să contempli strugurii.  Și nu numai să-i contempli, ci să-i guști totdată, laolaltă cu zeam lor numită must. Și, în egală măsură, să încerci și vinul din producția/recolta anilor anteriori(degustări comparative).

Te răcorești sorbind câteva boabe de viță, iar  atunci când ți-e sete, ei bine, atunci scoți de la frigider o butelcă aburindă cu vin de soi prima-întâi!

SECRETUL LUI DIONISOS:
Și, iată, secretul fabricării vinului ne este dezvăluit, cu generozitate, de către chiar oamenii care îl plăsmuiesc:

CUM ÎL FACEM (PE EL, PE VIN)
Vinul de la Podgoria Dealul Dorului este un vin de origine controlată (DOC).

Obţinerea acestor vinuri se face prin prelucrarea strugurilor în cadrul arealului „Banat Silagiu”.

Strugurii se recoltează, pentru obţinerea vinurilor de calitate, la maturitatea tehnologică, când au realizat un conţinut în zaharuri de minim 187 grame (per)/litru.

În mare, fazele tehnologice sunt următoarele:

  • Recepția calitativă și cantitativă
  • Prelucrarea strugurilor
  • Răcirea mustului și decantarea
  • Însămânțarea mustului
  • Tragerea vinului
  • Pritocurile

Următoarele faze privesc stabilizarea, condiționarea și filtrarea vinului etc.

Dar să le luăm pe rând:

PROCESUL TEHNOLOGIC LA  DEALURILE SILAGIULUI

Fazele tehnologice sunt următoarele:

  1. Recepţia strugurilor cantitativă şi calitativă.
  2. Prelucrarea strugurilor se efectuează imediat ce au sosit din plantaţie pentru evitarea oricăror contaminări. Desciorchinarea se execută obligatoriu, cu ajutorul utilajelor din dotare. Desciorchinătorul – zdrobitor este confecţionat din oţel inoxidabil. Strugurii sunt trataţi cu enzime pectolitice pentru distrugerea pectinei şi separarea mai uşoară a fazei lichide.
    Zdrobirea strugurilor se execută moderat pentru evitarea strivirii ciorchinilor şi seminţelor. Cu ajutorul pompelor mustuiala este trimisă prin conducte fixe, din oţel inoxidabil la presare. Presele pneumatice sunt folosite pentru obţinerea vinului de calitate. Acestea sunt complet automatizate, cu tablou de comandă pentru programarea presării adecvate a soiului, categorie de calitate şi a gradului de maturare a strugurilor. Extragerea mustului se face prin vacum.
  1. Răcirea mustului şi decantarea particulelor în suspensie şi administrarea dioxidului de sulf în cantitate de 20-30 mg/l. Aducerea mustului la temperatura de 18 º C se face în schimbătorul de căldură imediat ce mustul a fost obţinut. Instalaţia de frig permite această operaţiune. După limpezirea mustului, acesta este trimis în cisternele de fermentare, prevăzute cu instalaţie de control şi dirijare a temperaturii.
    Temperatura este menţinută în jurul valorii de 18 º C.
  2. Se efectuează însămânţarea mustului cu drojdii selecţionate specifice soiului şi cu activatori de fermentare. Zilnic se urmăreşte densitatea şi temperatura mustului pentru ca fermentarea să poată fi dirijată conform cerinţelor vinurilor de calitate.
    Imediat ce fermentarea alcoolică a zaharurilor s-a terminat, vinul se trage de pe depozitul de drojdii.
  1. Tragerea vinului se face deschis pentru eliminarea mirosului de drojdii. Vasele în care se stochează vinul se spală bine, se dezinfectează şi se clătesc cu apă curentă, pentru a fi perfect curate.
    După umplerea cisternelor cu vin, se face sulfitarea lui până la limita de 40 mg/l dioxid de sulf liber. Cisternele se ţin pline cu vin, se închid cu capac prevăzut cu garnitură de etanşare.
  2. Se efectuează pritocurile pentru eliminarea depunerilor în vederea deproteinizării complete cu ajutorul cleitorilor.
  1. Limpezirea şi stabilizarea vinului de calitate. Vinurile sunt tratate pentru deproteinizare cu tanin, gelatină şi bentonită, în doze determinate prin microprobe în laborator. După limpezirea vinului, la 7-10 zile de la aplicarea cleirii mixte, se face filtrarea grosieră pentru îndepărtarea suspensiilor din masa lui.
    Filtrele din dotare sunt cu site din oţel inoxidabil, pe care se colmatează în prealabil un strat filtrant şi în timpul filtrării se dozează materialul filtrant (diotonita) odată cu vinul. După aceste operaţiuni tehnologice se face testul de deproteinizare pentru a stabili gradul de limpezire.
  1. Stabilizarea tartrică se face prin refrigerare naturală şi prin regfrigerare controlată şi dirijarea cu ajutorul frigului artificial.
  2. Stocarea vinului are loc în cisterne din oţel inoxidabil şi în cisterne de polstif, în depozite la suprafaţa solului sau în depozite semi-îngropate, prevăzute cu sistem de dirijare a temperaturii.
    10. Operaţiunile de transvazare se efectuează închis, pentru evitarea oxidărilor. Lunar se controlează vinul. Organoleptic şi fizico-chimic şi se fac corecţii de dioxid de sulf.
  3. Păstrarea vinului se face în funcţie de durata convenabilă de maturare în funcţie de soi şi de anul de recoltă.
  4. Îmbutelierea vinului se efectuează în spaţiu destinat acestui scop, cu loc separat de depozitat sticlele şi recipienţii pentru vin, spaţiu pentru îmbuteliere şi depozit de sticle îmbuteliate. Operaţiunea de îmbuteliere are următoarele faze: a. filtrarea sterilă; b. turnarea în sticlă; c. astuparea cu dopuri de plută; d. aplicarea capsulei termocontractibile; e. etichetarea; f. ambalarea în cutii de carton personalizat; g. paletizarea pe europaleţi; h. stocarea în vederea livrării. PROCESUL DE ÎMBUTELIERE AL VINULUI ALB Vinul condiţionat este supus refrigerării pentru a elimina surplusul de tartrați, pentru a preîntâmpina depunerea acestora in sticlă după îmbuteliere.

Detartrarea se face la o temperatură de -3º C…-5ºC, timp de 8-10 zile, după care vinul scos de la refrigerare este filtrat prin filtrul cu plăci. Vinul este analizat în laborator în privința următorilor parametri: concentratia alcoolică, conținutul în zahăr, bioxid de sulf liber și total, aciditate totală, aciditate volatilă, pH, etc. Se face recepția sticlelor care, ulterior, sunt depozitate în magazie. Înainte de îmbuteliere se curăță și se sterilizează filtrele și bazinul de vin al mașinii de umplere pentru a preîntâmpina contaminarea vinului, precum şi furtunele de legătură între acestea. Pentru curățat se folosește soda caustică in concentratie de 1,5%, iar pentru neutralizarea ei se folosește soluție de acid citric 3% urmând dezinfecția cu abur.

Înainte de intrarea în maşina de umplere, vinul este filtrat cu filtru cu plăci care asigură o filtrare sterilă după care este filtrat cu filtru milipor (cartuș filtrant cu milipori)cu dimensiunea de 0,45 microni la vinul alb definitivând sterilizarea vinului. Fluxul tehnologic de îmbuteliere prevede următoarele etape: – clătirea sticlelor – umplerea cu vin a sticlelor – dopuirea sticlelor – controlul vizual al sticlelor la lampa de control – uscarea sticlelor în tunelul de uscare – capișonarea sticlelor – etichetarea sticlelor, imprimarea lotului și a datei îmbutelierii – ambalarea sticlelor – depozitarea și expedierea.

Clătirea sticlelor realizează igienizarea acestora prin injectarea de apă sterilă, filtrate cu un filtru de 0,45µm, timp de aproximativ o secundă, pentru a fi acoperiţi pereţii interiori.

Prin aceasta se elimină impurităţile din sticlă. Umplerea cu vin a sticlelor se execută la nivel constant eliminându-se sticlele în care nivelul este necorespunzător. Dopuirea sticlelor se execută folosind dopuri de plută naturale. Controlul vizual al sticlelor la lampa de control pentru a elimina sticlele defecte. Uscarea sticlelor se face pentru a elimina condensul sau picăturile de vin de pe exteriorul sticlei pentru a nu avea probleme la lipirea etichetei.

Capişonarea sticlelor se face automat folosind capişoane termocontractibile. Etichetarea sticlelor implică lipirea pe sticlă a etichetei şi a contraetichetei.

După etichetare se imprimă cu ajutorul masinei automată de inscriptionat numărul de lot și data îmbutelierii.

Ambalarea implică punerea sticlelor în cutii de carton prevăzute cu separatoare şi aşezarea pe europaleţi.

 

A consemnat

ECHIPA RABBIT MEDIA

Cramele Histria: MIRABILIS MIRACHI

nufarm.ro

Povestea nu începe cu noi 🙂

Lansat ca un brand al CRAMEI HISTRIA, în scurt timp, MIRACHI a ajuns să se confunde/confrunte chiar cu brandul principal (de cramă) – sau, oricum, să fie concurent/să fie pe aproape.

Merită să analizăm foarte atent acest lucru, doar și pentru simplul fapt că este foarte important să vedem cum se naște, edifică și consolidează un brand în vin.

Pe Paul Fulea, când îl vezi, nu pariezi că ar fi capabil de impunerea unui brand în foarte scurt timp.

În primul rând, pentru că, la prima impresie, pare un om introvertit.

În al doilea rând, pare genul de persoană care tace și le face.

Așa se poate înțelege cum de a ajuns să nască/să producă un brand ca MIRACHI; adică unul profud original, prin felul cum sună/prin sound, dar și prin înțeles sau prin calitate. Și AMOS, la fel.

DRAGOSTE ȘI JALE ȘI DOR, TOATE LA UN LOC, ÎNTR-O FORMULĂ ORIGINALĂ

Dar ce înseamnă MIRACHI? În dialectul aromân, el poate însemna dragoste, dar și jale. Este echivalent cumva cu cuvântul dor din limba română, care poate însemna și DORINȚĂ dar și TÂNJIRE (dureroasă, după ceva pe care l-ai mai vrea, dar nu îl ai – sau nu îl mai ai). Sau cu portughezul SAUDAD, intraductibil, însemnând și nostalgie, și piedere, și amintire/uneori mergând chiar până la durere.

CE NE SPUN CHIAR PRODUCĂTORII, EI-ÎNȘIȘI/DESPRE EI-ÎNȘIȘI

Și producătorii, ei-înșiși, despre ei-înșiși, ne spun următoarele: Admirați un răsărit de soare în vie. Un spectacol de lumină și culoare, generat de razele ce scaldă marea, ca apoi să se oprească asupra butașilor încărcați cu struguri.

Ei stau aliniați perfect, îmbrățișând caldura soarelui ce ii dezmiarda mai mult de 300 de zile pe an. De fapt, de aici pleacă totul, pentru ca briza mării și soarele conferă arome rar întâlnite vinurilor produse din strugurii culeși din această plantație.
Un țipăt de soim și o vulpe care trece printre rânduri. O prepeliță se grăbește să își ducă puii la adăpost. Natura specifică zonei colinare a Dobrogei în toată splendoarea ei. Alături de marea ce duce dorul zidurilor cetății Histria, pe care le scaldă în vechime. O fărâmă de istorie.

Și, printre toate aceste frumuseți, sunt oamenii. Oameni cu sufletul curat, oameni buni, care – încă – mai știu să vorbească viei, la fel ca acum 2000 de ani, cand ingrijeau – via lui Ciurea. Nu s-a pierdut nimic din această legătură magică. De vrei să o simți, nu trebuie decât să intri printre rânduri, să întinzi mâinile și să atingi frunzele și ciorchinii cu vârfurile degetelor. Vei auzi valurile, vei simti soarele zâmbind în înaltul cerului, iar vântul îți va cânta povestea acestor locuri.

Povestea care începe încă din zilele în care zidurile cetății Histria răsunau de cântec și veselie, de versuri mesteșugite și licori magice, toate închinate zeului Dionysos.

Povestea nu începe cu noi. Începe cu o bucată de pământ, cu raze de soare și valurile marii, cu mâini bătătorite de trudă, de vreme rea sau bună, de vânt sau ploaie. Noi, doar, o continuăm. Adăugăm, filă cu filă, bob cu bob, picătura cu picătură.

Crama Histria – o noua filă, în vechile povești.

Am fi ispitiți să adăugăm că, prin intermediul vinurilor, și noi adăugăm o nouă pagină voluptății gustative din lumea în care trăim și pe care o cunoaștem. Și Cramele Histria adaogă, dacă mă gândesc, în primul rând, la acel Cabernet Sauvignon…..

 

ECHIPA RAABBIT MEDIA

Interviu-eveniment/VINUL CA PREMISĂ TURISTICĂ

nufarm.ro

Cum se îngemănează STOICA&ASOCIAȚII CU AVINCIS 🙂

CRISTIANA IRINEL STOICA: Avem o expunere excepțională la soare

Dintre roșii, vinul preferat este AVINCIS Pinot Noir

La prima vedere, ai avea impresia că doamna Cristiana Irinel Stoica aparține aristocrației. Impresie justificată, de fapt, prin ținută. Dar, la o a doua privire, realizezi că ai de-a face cu o femeie de afaceri. Datorită energiei debordante și înfățișării de om întreprinzător, om de acțiune, care tot timpul denotă o febrilitate ageră. Prin ce se vede asta? Prin vioiciunea ochilor jucăuși, care nu stau o clipă locului – dar, sigur, și prin întreaga atitudine, care completează impresia. Și această a doua impresie este justificată: CRISTIANA IRINEL STOICA este direct implicată în conducerea (cel puțin) a două societăți comerciale foarte cunoscute: STOICA&ASOCIAȚII și AVINCIS.

Este o răspundere majoră moștenirea unei tradiții de viticultori venind din generații, simțiți apăsarea/presiunea ei?

Pentru noi,moştenirea unei tradiţii îndelungate,  în domeniul viticulturii, reprezintă o binecuvântare. Afacerile cele mai solide sunt, cu siguranţă, cele construite de-a lungul mai multor generaţii, iar noi, la AVINCIS, am avut privilegiul moşteniriitradiţiei de familie, dar și a tradiţiei mult mai bogate și mai vechi a podgoriei Drăgășani.

Dorinţa de a continua această tradiţie a stat la baza proiectului de restaurare a conacului familial şi de restituire a farmecului de odinioară podgoriei din regiune.Proiectul AVINCIS are, la bază, îmbinarea tradiţiei cu modernitatea, crama fiind o inedită operă de arhitectură modernă.

Responsabilitatea noastră este să continuăm această tradiţie, să păstrăm nivelul de calitate binecunoscut al acestei zone vitivinicole şi să construim modernitatea în mijlocul acestei tradiţii.

  • SUSȚINEM SOIURILE ROMÂNEȘTI
  1. Cu ce gând/gânduri ați pornit restaurarea plantației și proprietății strămoșești/părintești?

Dorinţa cu care am început acest proiect a fost aceea de a restaura conacul familial şi de a reda farmecul de odinioară al viei rămase în paragină, fără să ştim exact ce provocări vom întâmpina pe parcurs.

Pentru restaurarea plantaţiei, am plecat de la câteva parcele vechi, pe care le-am readus la viaţă, alături de care am plantat alte câteva zeci de hectare.

Astăzi avem plantate 40 ha de viţă de vie cu soiuri precum: Fetească Regală; Muscat Ottonel; Sauvignon Blanc; Tămâioasă Românească; Pinot Gris; Crâmpoşie Selecţionată pentru vinuri albe şi Cabernet Sauvignon; Merlot; Negru de Drăgăşani; Pinot Noir pentru vinuri roşii.

Scopul nostru a fost să susţinem soiurile locale din Drăgăşani, Crâmpoşia Selecţionată şi Negru de Drăgăşani dar şi soiurile româneşti în general, precum Tămâioasă Românească sau Fetească Regală. Nu am neglijat nici soiurile roşii încercând să creăm un echilibru între acestea.

Din punct de vedere geografic, via noastră acoperă tot dealul și coboară în pante spre văi. Expunerea la soare este excepţională, platoul absoarbe primele raze de soare ale zilei și le păstrează pe ultimele.

  • LA REFACEREA COȘURILOR DE FUM AU FOST FOLOSITE CĂRĂMIZILE INȚIALE
  1. Ați vizat de la început refacerea conacului, exact așa cum a fost el în perioada de început a secolului trecut?

Da! Am încredinţat arhitectului Alexandru Beldiman misiunea de a restaura conacul familiei, pornind chiar de la schiţele iniţiale şi de la fotografiile acestuia. Rezultatul este conacul actual, care reprezintă o imagine fidelă a celui iniţial construit în jurul anului 1905.

Un element interesant de ştiut este acela că la refacerea coşurilor de fum au fost folosite cărămizile iniţiale.

Conacul reprezintă, pentru noi, tradiţia. În anul 1927, străbunicii mei, Maria și Iancu Râmniceanu, numit ofiţer al armatei române de Ionel Brătianu, au cumpărat în Drăgășani acest conac în stil neoromânesc pur, inspirat din arhitectura ctitoriilor brâncovenești ale vremii şi înconjurat de vii.

  1. Fiica dumneavoastră, Andreea, s-a implicat în construirea afacerii familiei?

Implicarea fiicei noastre Andreea în proiectul AVINCIS s-a petrecut treptat, începând de la absolvirea Facultăţii de Drept în anul 2007. Andreea este asociat alături de noi în cadrul societăţii AVINCIS VINURI SRL şi se implică activ în latura juridică (proprietate intelectuală şi comercială), dar şi în promovarea brand-ului AVINCIS.

De asemenea, ea este alături de noi în luarea unor decizii importante legate de business.

  • TRUP ȘI SUFLET ÎN PROIECT
  1. STOICA & ASOCIAȚII a fost sprijinul/suportulpe care v-ați bazat/ este o construcție geamănă(cu AVINCIS, n.n.) a dumneavoastră și a soțului?

STOICA &Asociaţiieste o societate de avocaturăpe care am înfiinţat-o împreună cu soţul meu Valeriuînurmă cu aproape 22 de ani, înnoiembrie 1995, şi care esteacumunadintrecelemairenumiteşimaiprestigioasesocietăţicivile de avocaţi din domeniuldreptuluiafacerilor.

Sigurcă a reprezentatunsuportfinanciar, care ne-a permissăfacem o parte din investiţiilepentrudezvoltareaproiectului AVINCIS.

  1. Am văzut că soțul dumneavoastră, Valeriu, s-a implicat, trup și suflet, în proiect. Ar fi fost posibilă, fără el, edificarea acestui proiect – sclipitor din toate punctele de vedere?

Eu şi Valeriu formăm o echipă în tot ceea ce facem, atât în viaţa personală cât şi în cea profesională.

Prin urmare, deşi proiectul AVINCIS a avut ca punct de plecare moştenirea mea de familie, am preluat împreună ideea de restaurare a conacului familial şi de readucere la viaţă a domeniului viticol.

Fără sprijinul şi implicarea lui Valeriu nu ar fi fost posibilă restaurarea conacului, construcţia cramei moderne, refacerea plantaţiei şi dezvoltarea actuală a afacerii.

Suntem împreună avocaţi de profesie, dar şi oameni ai vinului din pasiune.

  • O INVESTIȚIE FINANCIARĂ CU SUFLET
  1. Dacă ar trebui să alegeți doar un singur vin din cele pe care le faceți, la care v-ați opri?

Dintre vinurile albe m-aş opri la Cuvée Petit – Sauvignon Blanc. Soiul Sauvignon Blanc, cultivat de secole în Franţa, a fost adus şi la Drăgăşani,  iar noi, la crama AVINCIS, am creat din acest soi un vin sofisticat,baricat timp de 8 luni în butoaie de stejar, un vin cu gust puternic, aciditate ridicată şi o mineralitate specifică zonei Drăgăşani.

Dintre vinurile roşii, m-aş opri la Pinot Noir. Este un soi adus recent pe dealurile din Drăgăşani. AVINCIS Pinot Noir este un vin roşu cu gust mătăsos şi aciditate bună, lejer şi uşor de băut, un vin pentru doamne.

  1. Care e suma la care v-ați dimensionat investiția în vin?

Cred că nu atât investiţia financiară este importantă cât cea umană şi cea sufletească. Să poţi să ai oameni de calitate în echipă, să îi stimulezi să lucreze cu pasiune … asta e cel mai dificil.

Dar la AVINCIS credem că am reuşit!

  1. Care este soiul dumneavoastră preferat?

Soiul preferat este fără îndoială Crâmpoşia, un soi local din Drăgăşanidin care se nasc vinuri proaspete şi răcoritoare care pot fi consumate în orice moment al zilei.

Crâmpoşia Selecţionată de la AVINCIS este un vin cu un buchet proaspăt şi expresiv de pară şi măr verde al cărui gust este plin de viaţă, cu note citrice şi de măr verde combinate cu o mineralitate persistentă.

  1. Cum apreciați specificul terroir-ului la Vila Dobrușa?

Pe dealurile Dobrușei, viţa de vie se cultivă de mii de ani. Personalitatea vinurilor AVINCIS este dată de terroir-ul Drăgășanilor, în care se reunesc sevele, aromele și gusturile sublimate de viţa de vie din sol, lumina soarelui, a lunii și a stelelor, respiraţia binefăcătoare a Oltului, precum și experienţa milenară a podgorenilor locului.

Solurile dominante în podgorie sunt argilele, cu urme de calcar, de nisip, de pietriș și de marnă. Climatul podgoriei este temperat continental, cu influenţe mediteraneene, principala sacaracteristică fiind echilibrul. Graţie situării sale de-a lungul văii Oltului, care are un rol de echilibrare, podgoria Drăgășani se bucură de o bună umiditate, chiar și în cele mai calde luni ale verii.

Podgoria Drăgășani a produs întotdeauna vinuri albe fine, răcoroase, cu o aciditate bună. Vinurile roșii din regiune, produse în principal din Cabernet Sauvignon și din soiul local Negru de Drăgășani, se bucură și ele de apreciere naţională și internaţională.

Așezarea Vilei Dobrușa, unde sunt produse vinurile AVINCIS, se înfăţișează ca o colină binecuvântată de Dumnezeu. Această vie potrivită ca mărime (40 de hectare plantate) ocupă tot dealul și coboară în pante spre văi. Expunerea la soare este excepţională, platoul absoarbe primele raze de soare ale zilei și le păstrează pe ultimele.

  • DOMNUL DE ROUĂ NE REZERVĂ O SURPRIZĂ
  1. Ce poveste spune lumii DOMNUL DE ROUĂ?

Cele două vinuri, Domnul de Rouă în Alb şi Domnul de Rouă în Roşu, spun povestea Domnului de Rouă, un călător singuratic, despărţit din braţele iubite sale înainte ca soarele să îl topească.

Legenda locală spune că Domnul de Rouă îşi vizita în timpul nopţii iubita, dar o părăsea spre a ajunge înapoi acasă înainte de cântarea cocoşilor şi de răsăritul soarelui.

Într-o noapte, la rugăminţile iubitei sale, locuitorii satului au închis cocoşii, iar Domnul de Rouă nu a mai auzit cântul acestora. Încercând să se întoarcă acasă, misteriosul crai a fost surprins de razele soarelui şi transformat în rouă.

În încheiere, vă mai spun doar că pregătim o surpriză pentru gama de vinuri Domnul de Rouă!

  1. Unde sunt listate vinurile AVINCIS, în țară și în străinătate, locurile cele mai selecte?

În ţară, vinurile AVINCIS sunt prezente în marile oraşe precum:

Timişoara –restaurante Sabres/Merlot ; wine bar Enoteca de Savoya;

Cluj-Napoca – restaurante:Maimuţa Plângătoare /Joben, wine bar Comtesse du Barry/Crush;

Constanţa – restaurante: Mesogios Seafood Mamaia, Scapino, Esplanada, Aqua by the sea

În afara ţării suntem prezenţi în Anglia, Belgia şi Japonia. Ca şi locuri selecte aş vrea să menţionez aici Hotelul Chiltern Firehouse din Londra.

Echipa RABBIT MEDIA

TEHNOLOGII DE ÎNVECHIRE A VINURILOR

nufarm.ro

Unicom Wood:

CHIPSURI PENTRU VINURILE NOASTRE DE FIECARE ZI

Modificarea luminozitatii la probele luate în studiu

La finalul tuturor studiilor pe care le-am prezentat, timp de mai multe numere, pe parcursul a cel puțin doi ani de zile, ar trebui să tragem unele concluzii. Pe care le și vom expune mai departe.

În primul rând, EFICACITATEA cu care chipsarea vinurilor funcționează.

Analiza olfactivă, vizuală și gustativă a probelor chipsate confirm – cu brio – așteptările puse în joc în procesul respectiv.

Până la urmă, la chipsuri este una dintre cheile viitorului.

Vă propunem un exercițiu. Luați chipsuri dintr-una din punguțele (pe care le-am înfoliat, de altfel, și noi!) în care se găsesc. Apoi, puneți-le în licorile pe care le doriți învechite mai rapid – și înnobilate.

Lăsați-le un timp (care este variabil, după natura licorilor – dar și după ceea ce vreți să obțineți – și mai apoi evaluați situația.

EXAMENUL VIZUAL VINE CEL DINTÂI
Examenul vizual vine cel dintâi. Cred că v-ar plăcea să obțineți un lichid care să transpară, în mod plăcut, auriu, din pahare – și cu anume nuanțe, ușor adumbrate, de ambră. După aceea, abia, vine examenul olfactiv. Aici, fără îndoială, veți recunoaște nasul care să vă amintească de lemnul de stejar, ceea ce este foarte normal.

Abia în al treilea rând ne interesează gustul. Iar acesta poartă noblețea echivalentă înnobilării la baric, dar care ar fi fost făcută cu mai multe resurse, cu mai multă energie, cu mai mulți bani.

Cântărirea finală vă aparține în întregime.

În loc de concluzii
Punerea în contact a distilatelor tinere cu fragmente din lemn de stejar (chips-uri) în doză de 4 g/l a condus la o serie de modificări fizico-chimice şi senzoriale similare cu cele ale unor distilate învechite tradiţional timp de mai mulţi ani în butoaie din lemn de stejar.

Valorile extractului sec total precum şi a conţinutului în compuşi fenolici la probele învechite rapid pe chips-uri timp de 21 zile, depăşesc valorile unui distilat învechit timp de șapte 7 ani în butoi din lemn de stejar.

CULOAREA PROBELOR ÎNVECHITE RAPID PE CHIPSURI
Se vede – foarte clar – accelerarea acestor procese și reacții chimice în care sunt implicate chipsurile – și ordinul de mărime cu care ele, procesele, sunt amplificate.

Culoarea probelor învechite rapid pe chips-uri timp de 21 zile, exprimată prin componentele <<a>> şi <<b>>, se încadrează între valorile pe care le prezintă un distilat învechit tradiţional timp de 2 până la 7 ani.

UTILIZAREA FRAGMENTELOR DIN LEMN DE STEJAR
Utilizarea fragmentelor din lemn de stejar la învechirea rapidă a distilatelor tinere poate constitui o etapă premergătoare păstrării de lungă durată în vase de lemn.

În acest fel, păstrarea de minim douăsprezece (12) luni – stipulată de legislaţie – se poate face şi în vase de lemn deja utilizate, deoarece distilatul extrage din chips-uri componentele necesare maturării şi învechirii.

LUCRĂRI DE REFERINȚĂ
Pe marginea efectului pe care îl au chipsurile în vin s-au exprimat multe voci. Unele dintre ele sunt consemnate și aici. Pentru o documentare absolut completă, parcurgeți-le pe toate (este sfatul cu care vă îndemnăm neaparat). Dar mai puteți/și trebuie să faceți un popas și pe site-ul producătorului, care este cel mai indicat (în primul rând, trebuie reținut că abundă în tot felul de cifre și tot felul de date: www.unicom-group.ro

BIBLIOGRAFIE

  1. Bertrand, A., 1996 – Mesure de la couleur. F.V. Nº 1014, O.I.V., Paris.
  2. Coşofreţ, S., Sauciuc, J., Odăgeriu, Gh., Cotea, V.V., 1997 – ,,VINCOLOR” Program pentru calcularea caracteristicilor cromatice ale vinurilor determinate prin metoda CIE-Lab 76. Lucrări ştiinţifice, seria Horticultură, Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară Iaşi, vol. 40.
  3. Lafon, J., 1976 – Avant-propose sur étude theorique sur le Cognac, sa compositions et son viellissement naturel en futs de chêne. Revue d’oenologie, Mai.
  4. Popa, A., 1985 – Producerea şi învechirea distilatelor de vin. Editura Scrisul Românesc, Craiova.
  5. Puech, J.L., Jouret, C., Goffinet, B., 1985 – Evolution des composés phénologique du bois de chêne au cours du viellissement de l’Armagnac. Sciences des aliments, nr. 5.
  6. Soares, D., 1996 – Spectrocolorimetry in wines. F.V. Nº 1017, O.I.V., Paris.
  7. Vivas, N., 1998 – Manuel de tonnellerie a l’usage des utilisateus de futaille. Ed. Feret, Bordeaux.
  8. ***, 1990 – Recueil des méthodes internationales d’analyse des vins et de moûts. Office International de la Vigne et du Vin, Édition Officielle, juin, Paris.
  9. ***, 1988 – Colecţie de standarde pentru industria vinului şi băuturilor alcoolice, Ministerul Industriei Alimentare, Bucureşti.
  10. ***, 2002 – Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, nr. 244/2002. Monitorul Oficial nr. 333/2002.