Prolectuspioneer ;"
CRAMA ANASTASIA PLANTAȚIA S-A DUBLAT, CA SEMN AL EFORTULUI INVESTIȚIONAL Nu am terminat cu discuția despre CRAMĂ, la DOMENIILE ANASTASIA. Data trecută, ne-am oprit (doar) la preliminarii; o să continuăm, ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Cei care au primit gratuit surse de apa si canalele de irigatii nu au numai beneficii, ci acestia trebuie sa respecte si cateva obligatii si sa le indeplineasca corect, respectiv cumpararea ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Category Archives: VINURI

Premisa NUMĂRUL UNU pentru turism: un vin bun!

nufarm.ro

CRAMA ANASTASIA

PLANTAȚIA S-A DUBLAT, CA SEMN AL EFORTULUI INVESTIȚIONAL
Nu am terminat cu discuția despre CRAMĂ, la DOMENIILE ANASTASIA. Data trecută, ne-am oprit (doar) la preliminarii; o să continuăm, de data aceasta, cu discuțiile de ansamblu.

În primul rând, să subliniem poziția privilegiată pe care o are crama de la Strejnicu: faci numai douăzeci de minute, cu un autoturism oarecare (nu neaparat cu o mașină de teren!), dacă nu este aglomerat, până în centrul Ploieștiului. Și se află la doar 50-60 de kilometri de Capitală.

În plus, are un aeroport, mai micuț, ce-i drept – cel de la Strejnicu(aerodrom/aeroclub sportiv și de agrement, pentru amatori și pasionați de zboruri) – la îndemână.

La circa optsprezece-douăzeci de kilometri de Strejnic, mai în interiorul podgoriei Dealu Mare, se află amplasate viile. Acolo, în mod normal, nu se poate ajunge decât cu o mașină de teren.

Noi am fost, cu o mașină Hyundai – și n-am reușit să ajungem în vie. De unde se oprea drumul accesibil, trebuia să ne ia – și să ne ducă mai departe – un tractor.

LUNA MAI A FOST O LUNĂ DE FOC PENTRU PLANTĂRILE CELE NOI
Marin Constantin a achiziționat o mașină de plantat, dar lucrurile mergeau poticnit.
Luna mai a fost o lună decisivă pentru noile hectare de plantat.

Însă, cum-necum, proprietarul a reușit să-și îndeplinească țelul și să planteze noile hectare pe care le avea de plantat. Trebuia să își întregească planul – și noile hectare au devenit, până la urmă, o plantație. Au zburdat, din proiectul de pe hârtie – și au umplut realitatea.

LA ÎMPLINIREA A ZECE ANI, DOMENIILE ABIA ÎȘI TRĂIESC, DIN PLIN, COPILĂRIA 🙂
Deja, Domeniile Anastasia au făcut primul deceniu de viață. Și, acum, la doar un deceniu (primul!), se poate lăuda  cu vin exportat, din România, în țări exigente, precum Elveția și Canada.

Bine, este vorba doar de un început, deci nu de foarte multe sticle, deocamdată, doar de un lot de vreo 3.000-4.000 de sticle.

Amândouă țările (atât Canada, cât și Elveția) nu sunt chiar o destinație comună pentru exportul românesc de vin (deși, în Canada, în pofida depărtării, se găsește – la liquor stores – eșantioane de vin românesc, iar românii pot spune că le cumpără, chiar curent – mai ales cele care au tradiție și cu care s-au învățat).

MARIN N. CONSTANTIN NU BAGĂ BANII LA BUZUNAR, CI CHIAR FACE EFORTURI SĂ INVESTEASCĂ
Plantația, ca să poată zugrăvi efortul de dezvoltare, s-a dublat și ea. Semn că proprietarul investește, investește, investește. Nu bagă, ca alții, banii la teșcherea, așa, doar trecându-i dintr-un buzunar în altul.

De la un cuantum de 7,5 hectare, plantația a crescut și s-a făcut mare. A ajuns la 15 hectare/sau, cel puțin, acolo este proiectată să ajungă, la acest moment dat al relevmentului. Schița proprietarului este, pesemne, să treacă de la un proprietar mai mic la unul de dimensiune aproape mijlocie.

CENTENAR LA DOMENIILE OSTROV

nufarm.ro

CENTENARUL la Domeniile Ostrov anunță un an plin de evenimente, care de care mai interesante. Printre ele, la vreme de vară, o evadare în aer liber ocupă primul loc.

Începem acest articol, nu întâmplător, printr-o enumerare (la obiect) :cea a soiurilor care se pot degusta la Ostrov, ele fiiind înseși  numele voluptuoase ale ispitelor care formeazăprima atracție a unui voiaj pe Dunăre, la nord de orașul bulgar Silistra, în insula pe care o formează acest pământ binecuvântat.

Deci, soiurile cu care vă puteți întâlni/și care se cultivă la Domeniile Ostrov sunt următoarele: Merlot, Cabernet Sauvingnon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syrach și Rebo – pentru vinurile roșii.

PRINCIPALELE GAME DE VINURI
Pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca Alba, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel  și Crâmpoșie.
Principalele game de vinuri marca Domeniile Ostrov  sunt următoarele: Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Păcuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum  și Vinaria Ostrov.

RITUAL. ASTA DACĂ SAUVINON BLANC POATE FI UN ADEVĂRAT RITUAL
Poate fi/deveni un adevărat ritual un vin dintr-un soi parfumat/cu parfum și prospețime. Înclinăm să credem că da. Iar atunci vinul din gama NAIADA este botezat fericit.

Un vin care poartă pe aripile lui mireasma care vine de la/și face să vibreze florile câmpului. Findcă așa miroase SAUVINGNON BLANC. Și astfel adie aroma, de iarbă, de poiană, de tăpșan proaspăt înflorit, rustic, primăvară, vioaie, plină de voie bună. Este un vin tonic prin definiție. Numai bine/îmbietor să ieși la iarbă verde, rustic, în natură, pe malul Dunării.

Aduce împreună cu el ceva stenic, de parcă te-ar întrema, de parcă ți l-ar recomanda, în terapie, doctorul, în criză de cauză, când nu mai știe ce să-ți recomande: iar vinul își face datoria/își ia misia în serios – și te înzdrăvenește.

CUM AJUNGI AICI 🙂
Cu puțin înainte de concediul de vară e momentul să vii la țară pentru un mic acconto: o zi minunată, în aer liber – și alte distracții în Curtea dintre vii de la Domeniile Ostrov pe Dunăre – www.domeniileostrov.ro .

Cu mașina, drumul din centrul Bucureștiului până la Dunăre durează cam 100 de minute, iar traversarea cu bacul ia 20 de minute. O privire pe hartă îți va dezvălui locul: https://goo.gl/9eKcir .

Copil fiind, iată ce poți face aici, gratuit și cu mare plăcere:

Poți să culegi fructele direct din pom și poți să le mânânci după ce le-ai spălat.
Poți să joci badminton sau tenis 😉 .

La Ostrov. Este, de altfel, și o emisiune (televizată!) foarte interesantă si plină de surprize muzicale minunate. Vă veți  bucura mult. De muzică. De natură. Și  de a cunoaște această emisiune prin intermediul invitaților pereni ai lui Mihai Hristu, la Clubul ORFEU.

RITUAL.  SĂ NE PREGĂTIM DE RITUAL,   ÎNCĂ O DATĂ 🙂
Sunteți pregătiți de ritual? Pentru că de RITUAL trebuie să fii, ÎNTOTDEAUNA, pregătit. Un SAUVIGNON BLANC de calitate nu se hăpăie, așa, la întâmplare, fără oarece protocol, fără ceva preludiu. De vorbă. De conversație. Fără o pregătire prealabilă/preliminară… Deci, pregătiți-vă!

CIFRE ȘI DATE DIN ACTUALITATE
Domeniile Ostrov  are o suprafață agricolă de aproximativ 2000 de hectare, cu un areal viticol de 1200 de hectare, 400 de hectare livada (cais, piersic, măr, prun, cireș, visin, nuc), 150 de hectare de teren arabil ce urmează a fi plantate și 200 ha de sere. Domeniile Ostrov include cele două mari centre : Ostrov, cu un total de cinci ferme – și o suprafață de circa 600 ha – și Lipnița, cu un total de nouă ferme și o suprafață de circa 1000 hectare.

ÎN CHIP DE BILANȚ
DOMENIILE OSTROV
CIFRE ESENȚIALE:
2000 de hectare în total
1200 ha viță-de-vie

MĂ SUII ÎN DEALU DORULUI…!

nufarm.ro

Vale-Deal, Vale-Dealu Dorului, ăsta e arhetipul nostru național 🙂

Un PALMARES și, în același timp, un PORTOFOLIU de invidiat
Tii, ia uită-te dumneata ce PALMARES! Ce portofoliu de invidiat – de produse – un portofoliu felurit/variatJ  și, totodată, SOLID, adicătelea cu produse care inspiră încredere, în primul rând prin valoare. Și cum a crescut, frumos, încet-încetișor, așa, ardelenește(sau în manieră bănățeană), fără hiatusuri, dar și fără exagerări. Personal, nu cred în bulele de vin (în lumea vinului, ca și în cea imobiliară, ele sunt de evitat). Pentru că ele, creșterile ca baloanele de săpun se sparg, fac puf!La simpla atingere a unui ac. Dar DEALU DORULUI a crescut organic/ E drept, ca melcul. I-aș  putea reproșa viteza. Dar Doru Husarciuc mi-a spus că nu a putut altfel. Și, în schimb, a crescut solid. Acum, e pe cale de atragere de noi parteneri, așa cum mi-a mărturisit luna trecută. Asta înseamnă capitalizare. Iar capitalizare egal accelerarea DEZVOLTĂRII.

Mai rar vinuri care, atât de multe fiind, să fie/constituie și realizări. Așa ceva întâlnești numai la firmele mari, bunăoară aș da un singur exemplu: la VINARTE!

Îndesirea semnelor de valoare e dovadă clară de ascensiune, ca producător. Și nu neaparat printr-un singur produs, ci printr-un evantai de produse.

Sigur, ar fi o idee și impulsionarea/și perfecționarea unui singur produs: în cazul de față mă gândesc la BURGUND MARE – și , spre delectare (pur) personal mă închipui participant la o verticală prin Burgundul a zece toamne…

LA DEGUSTAREA MULTIPLĂ/ DE MAI, LA O MIE DE CHIPURI
Și vă spuneam că, de curând, ceva mai în primăvară însă, a avut loc o DEGUSTARE VINTEST, ca un PRIM-EVENIMENT din AVANTPERIMERA VINTEST 2018/VINVEST 2019, sub titlul/egida SURSE ȘI RESURSE.

Da, adevăru-i că avem atât surse cât și resurse la dispoziție, și încă destule/din belșug, ceea ce s-a văzut la masa de degustare. Pentru ceea ce va fi, la CENTENAR, în decembrie.

Bineînțeles că voiam să ajung, până la urmă, la faptul că DEALU DORULUI a fost reprezentat, la masă, de soiul BURGUND, una dintre marile înfăptuiri dealu-doriene🙂

Burgundul duce trena competiției, o ridică la un nivel înalt, ca pe o ștachetă. Și asta, în primul rând, pentru că ne oferă o alternativă la soiurile consacrate din România – mă refer la eternele Cabernet Sauvignon și Merlot (dintre soiurile străine) –  și Fetească Neagră (dintre soiurile românești). Mai avem, în același scop, doar Băbească (cu versiunea Băbească Neagră) și Pinot Noir…Cum la noi nu  există, din producție autohtonă, Carmenere, Tempranillo etc, ci doar Cabernet Franc (atât de puțin că putem să îl ignorăm) și Shiraz (apărut după anii 80-90), ne consolăm și clătim/primenim gustul, iată, cu un BURGUND zis și mare…

În doilea rând, el, Burgundul, se încadrează în adierea de Vest al țării, cu aerul său de Blaufrankish (A, DA, ȘI AM UITAT – pe moment – Cadarca noastră de ispravă).

Așa se pate și explica o parte din succesul de care se bucură sus-numitul Burgund.

Dar el nu este singular.

Poartă numele unui succes și Muscatul Ottonel, dar și Rieslingul sau Merlot. Tocmai faptul că nu singular printre vinurile de la Dealu Dorului arată că există o rețetă a succesului și de ea este responsabilă și tehnologia, precum și acea savoir-faire de care vorbesc francezii ca de un secret al producătorului.

De curând, chiar și CONSTELAȚIILE și-au găsit un bun loc pe etichetele unei noi game de producător, la DEALU DORULUI. Putem spera că ele vor purta noroc lui Doru Husarciuc, proprietarul cramei – și vor prezice vânzări bune (și nu oricum) – de la superlativul absolut în sus.

INVESTIȚII ÎN TURISM

nufarm.ro

OSTROV, INSULA VINURILOR
Ostrov. Și dacă Ostrov ar fi o insulă, a cui insulă, oare, ar fi? Nu ar fi, cumva, o insulă a vinurilor? Singura insulă a vinurilor… pe care o are România. Ar fi o insulă de vin/și a viilor (plantațiilor de viță de vie), înconjurată de ape. De apa Dunării, mai precis. Cu un microclimat de luncă, amintind de cel unic – și mirific – al Deltei Dunării.

NOUL COMPLEX
Noul complex se vede că nu a răsărit chiar peste noapte. Construcțiile au fost făcute în trepte. Și au necesitat un efort investițional pe măsură. Probabil că investiția a fost, totuși, prea mare – ca să poată fi făcută dintr-o dată/dintr-o singură suflare. Noul complex a fost făcut la altitudine, pe coama dealului, în timp ce sediul/punctele de lucru au rămas la baza zonei deluroase. Ca să facem o analiză, ar fi cam a doua sau a treia investiție de calibru (de acest gen) din ultima vreme – de turism vitivinicol din țară, după AVINCIS/VILA DOBRUȘA și, poate, după, Recaș.

Oricum, evaluăm drept comparabilă doar investiția viti-vinicolă – de anvergură – din/de la Jidvei. Vin, serios & cu forțe proaspete, din urmă Dealu Dorului și – de ce nu? – Pietroasa. Și, poate, alte zone, să zicem unele din Dealu Mare.

CONSTRUCȚIILE
Ultima dintre ele a fost vila/pensiunea – și cu piscina aferentă. Amenajările au durat cel mai mult și au fost cele mai dificile. Dar construcția e aerisită. Cu panorama. Finisajele au luat, însă, luni de zile. Dar totul putem spune că a fost scos la vopsea – cum se zice – în ultimii doi ani.

PISCINA, UN HIGHT-LIGHT
Într-adevăr, PISCINA poate fi un adevărat HIGH-LIGHT. Este o piscină de dimensiuni generoase și are beneficiul că este bătută/și străbătută de briza sfielnică a Dunării. Ceea ce înseamnă că o ventilează o binecuvântată răcoare atunci când, pe vreme de vară, e vipie în toată puterea cuvântului.

Se află poziționată pe terasamentul cel mai de sus. Astfel că vederea este garantată. Chiar și iarna are o parte de o climă ceva mai blândă, căci este cuprinsă în gura de găleată pe care o face, împreună cu Dunărea, fiind mai ferită de vânturile reci și devastatoare.

De pe șezlonguri, poți contempla toate meandrele și coturile Dunării.

VEDEREA TERASATĂ A DUNĂRII. TERASAMENTELE
După înălțimea dealului pe care urcăm cu mașina, estimăm la cel puțin 300-400 de metri (altitudine deasupra mării) așezământul. De altfel, comparația se face cu Dunărea.

Priveliștea se poate cu greu descrie în cuvinte. Trebuie, neaparat, să o vezi. Cu ochii tăi. De aproape. În vizorul aparatului de fotografiat sau de filmat. Sigur o să simți nevoia de a o imortaliza imediat, fie și numai cu telefonul mobil, dacă posedă o cameră performantă.

În fața ochilor, înaintea Dunării, adică în fața ei, se desfășoară o lizieră, adică o pădure, în formă de reconfortantă perdea verde, care îți bucură, îți clătește – și îți răcorește ochii.

ATLANTYKRON
La capitolul ASSET-uri poate fi marcată și existența ATLANTIKON-ului, care se produce tot în același areal/sau într-un areal conex. Frumusețea vecinătăților și împrejurimilor a constituit pretext pentru iubitorii de natură sălbatică – și pentru academia de vară a science-fiction-ului românesc. S-a și vehiculat mitul că ar fi străbătută de energii benefice, din cauza, deopotrivă, a Dunării și a naturii sauvage, în care rareori calcă picior de om, printre hățișurile și păpurișurile Dunării, zonă ofertantă și generoasă, populată din belșug cu pește ( un real paradis pentru pescari!) și cu bogății naturale (de asemenea, spațiu ideal pentru vânătoare).

Sergio Faleschini își exprimă opiniile despre piața chineză

nufarm.ro

Europa privește cu îngrijorare spre Asia 🙂  !
Continuăm serialul nostru cu PARTEA A DOUA din materialul nostru VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI PE PIAȚA CHINEZĂ. Rămăsesem datori cu o continuare și ne-am propus să continuăm subiectul și pe mai departe. Pentru că este, găsim noi, un subiect de viu interes.

Asupra pieței chineze de vin vor curge râuri de cerneală (și vin, firește!), pentru că acolo sunt angrenați bani mulți și interese majore. De asemenea, există forte de muncă impresionante, mobilizate în acest sens, culture și plantații destul de întinse – și care vor devein și mai întinse.

Atunci o să vă întrebați ce nu există – și o să răspundem că piața chineză de vin și viticulture duce o lipsă majoră de KNOW HOW.

Ce le-am putea furniza chinezilor, la o adică, noi – o țară mica precum România? Le-am putea furniza ceva din știința noastră de a face lucrurile. O țară mică, așa cum suntem, cel puțin față de China. Dar o țară majoră ca și cultură viticolă, nu degeaba ne-am (pre)numărat, cândva, în trecutul apropiat, a noua țară în lume – și printre primele șase-șapte, în Europa.

O țară bimilenară sau trimilenară, ca și cultură a viței de vie, dacă nu putem, chiar, merge cu gândul până mai departe, la mai multe milenii, în cultivarea acestei liane.

China este o țară uriașă, ca perspective, dar și ca piață de desfacere, asimilând cantități mari de bani și produse – și crește substantial în privința consumului de vin: ne interesează, deci, major, sub toate aspectele. Cele ce urmează sunt considerațiile domnului Sergio Faleschini, acționar VINARTE.

China nu se va opri aici, suntem avertizați. Amenințare – sau, mai degrabă, oportunitate, aici stă întrebarea. Subtitlurile și cosmetizarea materialului, în vederea publicării, aparțin tot redacției.(REDACȚIA RABBIT MEDIA)*

EUROPA A ÎNCURAJAT CONSUMUL DE VIN ÎN CHINA
Din previziunilor specialiștilor, China nu se va opri aici, ci va continua să planteze suprafețe mari, pentru a crește producția,  devenind, de departe, numărul unu mondial și de aici, puterea de a controla schimburile internaționale, influentând puternic formarea prețurilor.

Chiar dacă, în 2014, consumul in China a cunoscut o stagnare(15,5 mil./milioane hl – hectolitri), în 2015, acesta a crescut la 16 milioane hl (hectolitri).

RITMUL DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI ESTE CEL CARE ATRATE ATENȚIA
Din ceea ce citesc, în publicațiile de specialitate, înțeleg că țările mari producătoare din Europa, privesc cu oarecare îngrijorare această evoluție, dat fiind că ritmul de creștere a producției nu corespunde cu cel al consumului, în continuare foarte scăzut, iar China va penetra pe piață cu un surplus considerabil de vin, determinând o reorientare a schimburilor internaționale.

Dacă ne gândim bine, tot specialiștii europeni au fost aceeia care au incurajat

Dragonul rosu să se organizeze și să planteze vie de calitate, adusă din Europa, instruind și formând personalul local în arta de a vinifica și a obtine vin de calitate.

NU SE POATE ÎNTREVEDEA UN PERICOL, PE TERMEN SCURT, ADICĂ ÎN URMĂTORUL SFERT DE VEAC
Eu, personal, nu văd un pericol – pe termen scurt  sau pentru cel puțin 25 de ani –  ca această țară să ajungă un lider mondial al vinului și să dicteze tendințele pietii.

Chiar dacă volumul productiei va înregistra o creștere însemnată, în anii ce vin, acesta nu va putea acoperi consumul intern al Chinei, încă foarte scăzut, dar în continuă şi, probabil, exponenţială  crestere și China va apela, în continuare, la importuri.

FRANȚA, ITALIA, SPANIA RĂMÂN DOAMNELE PRIVLEGIATE
În plus, creșterea consumului și, implicit, a importurilor, în celelalte țări, ca SUA, Canada, India, Brazilia, Germania etc. ne dă speranța că va fi loc pentru țările europene, inclusiv pentru România, în ciuda concurenței dintre acestea și pe deasupra notorietății țărilor “cu imagine”, precum Franța,  Italia, Spania, care rămân,pe mai departe, “doamnele privilegiate” în preferințele consumatorului.

Bibliografie:
12 mai 2016/Top Business  862-863, mai-iunie 2016/ Vinurile României, anul VI, nr.1, iunie 2016, pag.5

TURISM PE PÂINE LA CRAMA DEALU DORULUI

nufarm.ro

OINOS plus LOGOS egal TURISM!
NU E DEAL CA DEALU DORULUI:

Dor din dor se face vinul

În acest număr, vom promova noua locatie a cramei. Și vom apela la maiestria imaginilor & cuvintelor de a pune în pagină povestea.

Puteți să observați și singuri că interioarele sunt rustice, simple, așa cum stă bine unui decor de la țară/de la vie. Bine, bine, simple/rustice, dar nu lipsite de sofisticare: alăturarea tapetării cu cărămizi aparente cu albul văruit al pereților denotă subtilitate.

Imaginile sunt atat de interior cat si de exterior. De asemenea, am adăugat, în cadrul fișierelor logoul nou al cramei noastre – și un QR code care poate fi pus pe fiecare pagina, si care scanat, dă locația cramei, și indicații speciale  de a ajunge.

Dealul cu vii se vede aproape miraculos. Este, chiar, o schiță de portret.  Am spus că e surprinzător de fotogenic.

Câteva cuvinte despre noua locație, care să vă ajute în elaborarea proiectului de a vizita crama DEALU DORULUI..

DIN ELICOPTER, SÂNUL DEALULUI SE VEDE MAI BOMBAT… 🙂
Dealul bombat accentuează curbura spațiului. Dând măsura pantei miraculoase din/de la Dealu dorului, care, asemeni în Bordeaux și în marile podgorii, determină coacerea prielnică a strugurilor.

Așa se pot intui/& întrevede orele solare de pârg, calendarul supracoacerii (acolo unde este trebuincioasă supracoacerea!) – și inițierea graficului de culegere a minunatei și bogatei recolte!

LOCUL DE CAZARE ESTE CHIAR ÎN MIEZUL PODGORIEI 🙂
Cu bucurie vă spunem că locația este poziționată chiar în podgorie – și are 3 (trei) niveluri: subsol, parter si etaj. Inaugurarea acestei locații va avea loc chiar în această toamnă.

Dotările și designul interior sunt realizate cu materiale de la furnizori cu renume în domeniu- sunt de natură să livreze un confort anume.

Combinația de tradițional și modern de la interior oferă o atmosferă deosebită. Arhitectura exterioară și combinația cromatică se încadrează, perfect, în peisaj – și face trimitere la rădăcinile viticulturii din zona Buziaș-Silagiu.

SUBSOLUL, TEZAURUL LUI DORU HUSARCIUC
Subsolul “ascunde” tezaurul lui Doru Husarciuc…Vinoteca Dealul Dorului, care este VEDETA, reprezintă un spațiu generos ce poate “găzdui” peste 100.000 de sticle. A fost săpat în deal, pentru a asigura o temperatură optimă pentru învechirea vinurilor îmbuteliate.

LA PARTER, ÎNFLOREȘTE O SALĂ DE DEGUSTĂRI
Parterul va fi ocupat cu înflorirea unei săli de degustări, cu un design plin de rafinament, care va putea acomoda până la 100 de persoane, ceea ce înseamnă o MICĂ MULȚIME VESELĂ.

Este vorba, dacă stăm bine și ne gândim, de o CAPACITATE cu adevărat APRECIABILĂ. Este, probabil, una dintre cele mai mari SĂLI DE DEGUSTARE din România. Să zicem că intră în TOP TEN, dacă nu cumva în TOP FIVE… 🙂

Ferestrele generoase ale sălii oferă perspective de neuitat către podgorie.

ETAJUL, CĂCI ETAJUL – CA TOTDEAUNA – FACE TOȚI BANII…
La etaj sunt 6 camere duble, amenajate după ultimele tendințe în design, cu grup sanitar propriu și ambient cald, care poate face față și celui mai exigent vizitator.

VICII ȘI DELICII. CULINARE, DESIGUR…LA CE VĂ GÂNDEAȚI, HAIT? 🙂 ….
Deliciile culinare care vor asezona vinurile degustate, vor fi realizate, preponderent, cu produse alimentare din ferma proprie.

Totul proaspăt. Și, mai ales, natural. Și, mai ales, organic…

De asemenea se pot organiza activitati de agrement si team-building.

CONTACT/PUNCT DE CONTACT:
Date de contact, pentru rezervări – și detalii:

Tel: 0744.700.808
e-mail: crama@dealuldorului.ro
www.dealuldorului.ro

California dreaming, wines & (wet) dreams

nufarm.ro

REMEMBER THAT TASTE? 🙂

ZINFANDEL, RÂNDURI DESPRE O COMOARĂ

Dacă tot vorbim de California dream, eu zic că e musai să vorbim și de vinurile californiene. Fără de care acum peisajul vitivinicol mondiale nu se mai poate. California este o forță în domeniul vinului. O putere. O mare putere. Și nu numai la vinuri. Este o forță și în privința economiei mondiale. Una, astăzi, la anul 2018, comparabilă cu Marea Britanie – pe care o întrece, de fapt. Vorbim despre California – și în cazul vinurilor – ca despre un alt/nou tărâm al făgăduinței. Dar vorbim și despre amintirea unei degustări memorabile, cum o păstrez în minte și pe cea de Sauternes…

Ţintă: jurnalistul român, eventual acela împătimit de vin. Dar și împătimitul de vin în genere, oricare ar fi el, Acela. Locaţie: unul dintre cele mai sofisticate hoteluri din Bucureşti, l-am numit pe Marriott. Salonul D.
Cine: Ambasada SUA şi Institutul CALIFORNIAN WINE.
Manifestare: Degustare de vin californian.
Unele dintre vinuri erau deja intrate pe piaţa românească. Altele abia îşi făceau “încălzirea” pe margine, aşa, ca un “joc de glezne” preliminar.Toate astea se întâmplau cu vreo câțiva ani în urmă.
Atunci, l-am sunat şi l-am invitat şi pe “ziaristul de vin” Cosmin Zidurean, care, între timp, se dusese la o filmare (tot pe bază de vin) – şi întârziase acolo mai multă vreme.

CINE N-A AUZIT, MĂCAR ÎN TREACĂT, DE NAPA VALLEY? 🙂
Evenimentul era/a fost astfel plănuit încât adjunctul şefului Misiunii Diplomatice a SUA la Bucureşti (cel de atunci), Jeri Guthrie-Corn, să răspundă prezent(ă) la eveniment – şi să adreseze un scurt discurs jurnaliştilor care fofoteau pe lângă cele patru “ateliere” distincte de degustare. Dar, oare, cine n-a auzit de NAPA VALLEY? Ce iubitor al vinurilor nu ar visa să facă un “periplu” printr-o asemenea zonă viticolă, fie şi numai cu ajutorul vinurilor – şi atât.
Inutil, cred, de zis că degustarea s-a dovedit excelentă, iniţiativa primind un “punctaj” mare în inimile noastre.

DESIGUR, CUM ERA DE AȘTEPTAT, CALIFORNIA ESTE EPICENTRUL
De menţionat, iarăşi, că statul California este pe locul patru ca producător de vinuri din lume, după primele două „primadone”, Franţa şi Italia (locul al treilea fiind  ocupat de o altă mare putere, Spania). Ca să furnizăm, totuşi, nişte indici, ar trebui să ne referim la o producţie de vin de  trei miliarde de sticle – pe an.
O prognoză asupra dinamicii sectorului în California scoate la iveală că suprafaţa acoperită cu viţă de vie ajunge la peste două sute de mii de hectare.
Mai mult de jumătate dintre acestea sunt cultivate cu soiuri de vinuri roşii.
În fruntea plutonului, la „roşii”, se află poziţionat Cabernet Sauvignon-ul şi Chardonnay-ul
Vin imediat – în urma plutonului – Merlot şi Zinfandel, aflate într-o vioaie expansiune.

Trebuie să recunosc, dinainte, că Zinfandel este/și va fi veșnic/preferatul/sau unul dintre preferatele mele.
Vinurile provenind din statul California sunt binecunoscute în lume mai ales pentru o anume calitate, dar, deopotrivă – şi varietatea lor.
California este una din cele mai miraculoase regiuni viti-viticole din lume.
Aproape o sută de soiuri de struguri o populează.
Vinificatorii au (mai) mulţi ani de experienţă pe varii pieţe internaţionale.

Mihail Gălăţanu

Exporturile americane de vin au atins o valoare record
San Francisco, Sursa primordială: Agerpres, dar și alte agenții de știri/ – Exporturile americane de vin au crescut – pentru al treilea an consecutive. Asta se întâmpla încă din 2012- e bine de știut. Atunci s-a atins valoarea record de 1,43 miliarde de dolari, a anunţat , în 2013, Wine Institute, relatează AP.
În termeni de volum, SUA au exportat  în anul respectiv 424,6 milioane litri de vin, sau 112,2 milioane lăzi, a informat Wine Institute, adăugând că 90% din vinurile americane exportate au provenit din California.
‘Exporturile de vinuri din California continuă să crească graţie calităţii, diversităţii şi preţurilor abordabile, în pofida unei pieţe globale competitive, a barierelor comerciale şi a unei economii în revenire’, a declarat preşedintele Wine Institute, Robert P. Koch.
Cum era – de altfel – de așteptat, Uniunea Europeană(UE) a rămas principala piaţă pentru vinurile din California, responsabilă pentru 34% din totalul vânzărilor (sau 485 milioane de dolari), urmată de Canada (434 milioane de dolari, în creştere cu 14%, comparativ cu anul precedent, 2011). În schimb, exporturile spre Jong Kong, a treia mare piaţă pentru vinurile americane, au scăzut cu 30% până la 115 milioane de dolari.
Vânzările de vinuri americane în China continentală au crescut cu 18% până la 74 milioane de dolari, iar în Coreea de Sud au crescut cu 26% până la 16 milioane de dolari.

CRAMA DOMENIILE ANASTASIA(I)

CRAMA DOMENIILE ANASTASIA(I)

nufarm.ro

Crama de la Domeniile Anastasia este, poate, una dintre cele mai mari realizări ale lui Marin N. Constantin din ultimii ani. Acum un an, când am intrat pe poartă la Domeniile Anastasia, primul lucru de care proprietarul (the owner) mi-a vorbit a fost CRAMA.

Și, drept lucru, crama arată foarte bine. Este nou-nouță. Strălucește. Și nu doar de curățenie. Nu doar de bună îngrijire. Ci, pur și simplu, arată ca un pahar. Impecabilă. Noutatea încă nu și-a epuizat fascinația. Nici asupra noastră.

Intrasem pe poarta ei când era numai în proiect. Pe când era numai un șantier. Puteam vedea, atunci, doar cu ochii minții ce va să fie/și cu ajutorul celor spuse de proprietar. Erau, doar, căscate în pereți, niște borte, ca niște lăcășuri prefigurând construcția viitoare.

ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ, ERA DOAR UN SIMPLU ȘANTIER
Pe locul liftului, se ivea o gaură, ca un tub vertical/prin care avea să circule mașinăria. Crama era (proiectată) tot la subsol – și, în consecință, arăta doar asemeni unei văgăuni. Acolo aveau să vină cilindrii – dar cilindrii nu erau pe lume, încă; sau nu pe lumea asta.

Am coborât, foarte încet – și cu maxime precauții! – scările în penumbră; semi/întunericul se cernea pe treptele care încă nu auziseră de finisaje.

Între două trepte, m-am gândit că există, așa am auzit, și o cramă Anastasia în California/ Beverly Hills, cu un nume similar cunoscutei cântărețe/muziciene (și actrițe).

Probabil că micuța Anastasia, fiica lui Marin Constantin, nu știe încă nimic despre toate aceste coincidențe. Ea este numai bucuroasă că, în cinstea ei, s-a dat numele cramei de la Strejnic/Ploiești.

*

În față, mergea Marin Constantin, ca o călăuză – și gazdă ce se afla.

Călcam prudent, cu grijă, în urma lui, ca nu cumva să calc strâmb și să mă fac miș-fărâmiș: cred că gândeam că, în doi ani – cel puțin – trebuie construcția să se isprăvească.

Ei bine, crama a fost gata în mai puțin de un an.

Absolut incredibil! Așa mi-am dat seama/și ne-am dat seama (cu toții) de forța (de lucru) și de hotărârea nestrămutată a  investitorului de a realiza/făptui ceva. Dar, deopotrivă, și a constructorului.

Căci, este bine de știut, Marin Constantin are și o firmă de construcții în portofoliu.

TOTUL A PORNIT CU/PRIN ALEGEREA AMPLASAMENTELOR
Recapitulând, de la bun început, lucrurile trebuie să spunem că totul a pornit cu /prin alegerea amplasamentelor pentru plantațiile de vie, care nu a fost deloc lăsată la voia întâmplării.

Știut este, centrele viticole Urlați și Valea Călugărească au o veche și bogată tradiție viticolă și o climă care se apropie de cele existente în celebrele regiuni – din Franța și din Italia – Bordeaux sau, respectiv Toscana.

Din cele șapte hectare cumpărate au fost păstrate în producție și reabilitate numai 1,2 hectare, cultivate cu soiul Merlot.

Celelalte au fost defrișate – în timp – și replantate cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurile roșii. În contul vinurilor/soiurilor albe, soiul Chardonnay a fost ales pentru plantare.

NU PUTEA LIPSI UN PIC DE TEHNOLOGIE
Nu putem să continuăm fără să adăugăm un strop de tehnologie (măcar un strop!)…

Din vie, trebuie să menționăm că strugurii sunt culesi manual.

Ulterior, sunt puși în lădițe, care au o capacitate de maxim 13 kilograme.

Pe urmă, ei sunt păstrați în depozite răcite până la prelucrare, pentru ca mustuiala și mustul, la momentul zdrobirii, să aibă o temperatură cât mai scăzută…

(va urma)

VOX POPULI

Despre Anastasia

Avem alături două opinii, care contribuie la formarea unei păreri despre ce crede VOCEA LUMII, în privința DOMENIILOR ANASTASIA: 

  1. Am avut plăcerea de a participa la un eveniment în 28 octombrie și am găsit aici o echipă, care arată ca o familie. Am simțit multă energie pozitivă la Strejnic, aici, nu foarte departe de Ploiești – și, mai ales, dorința de a face lucruri bune. Cunosc destul de bine vinul din partea locului (podgoria Dealu Mare inclusiv) și, mai cu seamă, cel realizat de această cramă, așa că m-am bucurat din plin de el, alături de preparatele gătite la fața locului. Nici vremea ușor defavorabilă nu a reușit să strice bunul mers al evenimentului. Felicitări, domnului Marin Constantin si întregii echipe de la Domeniile Anastasia pentru organizare!
  2. Am încercat Cabernetul îmbuteliat de ANASTASIA…. Catifea, finețe, eleganță, parfum, cu verdictul: un vin perfect echilibrat de care nu mă mai satur. Vă multumesc – și sunt clientul vostru pe viață (care sper să nu fie chiar scurtăJ). Să nu stricați rețeta! 🙂

 

MIHAIL GĂLĂȚANU

COTEȘTI, LA TEMELIA UNIRII!

nufarm.ro

Se găsește la îngemănarea celor două principate/și este simbolul ei

În anul Centenarului, intră în rubrica noastră LA CENTENAR, Podgoria Valahă Cotești. Ea este, într-un fel, simbolul Marii Uniri. Nu doar pentru că este la granița (fostă) între cele două principate române. Ci și pentru că are în plantații soiuri îndrăgite atât în/din Moldova cât și în Țara Românească. Cotești poate foarte bine să încapă în Moldova, dar la fel de bine și în Valahia. Însă, până la urmă, ea nu e decât o îngemănare, o unire – în vinuri, dar și în terroir/pământuri a celor două țări românești care, prin actul lor primordial, au constituit România – și fără de care nu ar fi existat nici România Mare, prin alipirea Transilvaniei la patria-mamă…

Dacă ar dori cineva să scrie/ sau rescrie o istorie a viticulturii şi vinificaţiei româneşti, atunci autorul ar trebui să rezerve un capitol important Podgoriei Coteşti, una dintre marile podgori ale Vrancei, alături de Panciu şi Odobeşti.

COTEŞTI pentru CENTENARUL de VINURI  ROMÂNEȘTI

Scurt istoric
Pământul din arealul Podgoriei Coteşti are toate caracteristicile necesare obţinerii unor produse viticole de calitate superioară. În acelaşi timp, în întreprinderile şi fermele viticole din zonă, precum şi în centrele de vinificaţie, în ultimii 40 de ani şi-au desfăşurat activitate specialişti cu o bogată expertiză profesională în domeniu.

Unul dintre ei este inginerul Vintilă-Horia Furtună, care şi-a legat numele de localitatea Coteşti şi de viticultura din zonă. El este unul dintre cei câţiva fondatori ai Salonului (ulterior numit Festival) Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus”, a cărui primă ediţie de mare succes a avut loc în octombrie 1991. Horia Furtună a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea de plantaţii noi cultivate cu soiuri valoroase, renumite în podgorie, din care menţionăm strugurii de masă Chaselass, Coarnă, Muscat Hamburg, Cinsaut, Muscat de Adda, precum şi cele de vin: Fetească albă, Fetească Regală, Sauvignon, Semillon, cele din grupa Pinot, Muscadelle, Muscat Ottonel, Băbească Neagră, Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Pe spaţii mai restrânse se mai întâlnesc Galbena de Odobeşti, Plăvaia şi Frâncuşa. Toate soiurile amintite poartă caracteristicile lor bine distincte, înscriindu-se definitiv în istoria viticulturii şi oenologiei româneşti. Diversitatea soiurilor viticole În decursul timpului, vinurile din Podgoria Coteşti au fost răsplătite cu numeroase medalii naţionale şi internaţionale la concursurile de vinuri. Viaţa lui Horia Furtună s-a confundat cu dragoste faţă de viţa de vie, cu grija faţă de întreţinerea cramelor şi pivniţelor aferente, risipite printre vii, care au aparţinut odinioară unor oameni de litere sau de ştiinţă precum scriitorul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, istoricul Constantin C. Giurăscu şi Victor Slăvescu.

Vintilă-Horia Furtună a înfiinţat Societatea Comercială Dyonisos Coteşti S.A. în anul 1995, în conformitate cu reglementările juridice în vigoare şi cu scopul clar menţionat în Statut de a cultiva viţa de vie şi procesarea strugurilor în vederea obţinerii şi comercializării unui produsvinul – apreciat la nivel global. Societatea deţine 79 hectare vii, din care 22 hectare vii pe rod (cultivate cu soiurile Şarba şi Fetească Regală), 14 hectare plantaţie cu viţă de vie în anul III (Chardonnay, Sauvignon Blanc), 23 hectare plantaţie în anul II (Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Neagră) şi 20 hectare plantaţie în anul I (Fetească Neagră, Traminer Roz).

Plantaţiile sunt înfiinţate prin Programul reconversie-replantare finanţat din fonduri alocate de Comisia Europeană. În cei 17 ani de activitate, acest plan ambiţios a prin viaţă. Astăzi, societatea foloseşte tehnologie de vârf în domeniu şi obţine un produs finit de înaltă calitate. Pe lângă tehnologia de vârf în ce priveşte procesarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, la Dyonisos au fost păstrate şi unele metode tradiţionale, cum este stocare pe timp îndelungat în budane (butoaie de mare capacitate, din lemn şi stejar), aşezate în beciuri adânci, pentru învechire.

Pentru campania 2012, S.C. Dyonisos Coteşti oferă vinuri de înaltă calitate, cu Denumire de Origine Controlată (DOC) în proporţie de 60 % din producţia totală de struguri, diferenţa constituind-o vinurile superioare şi vinurile de masă. Date despre oferta societăţii privind sortimentele de mustuială, must decantat şi nedecantat, vinul pe drojdie, vinul de masă, vinul superior, vinul DOC, concentraţia alcoolică şi preţurile fiecărui sortiment în parte se găsesc pe site-ul www.cotesti.ro.

De Rusalii, la AVINCIS

nufarm.ro

Am fost, de Rusalii, la AVINCIS. Nu duminică, ci a doua zi, respectând TRADIȚIA. Zic io TRADIȚIE, asta fiindcă este a șaptea oară când se organizează. Prima oară – dacă țin bine minte! – s-a organizat în iunie 2012, atunci când am fost însoțit de domnul Petre Călin Mocanu, la acea oră director executiv la ONIV (acum este domnul Emil Dumitru în această poziție).

Cum a fost? Păi, recunosc, noi am ajuns târziu, dar tot am nimerit în toiul petrecerii. Ca întotdeauna, lume bună la eveniment.

Față de prima aniversare (atunci era DOAR a unui an de muncă, primul an) care a avut loc la 4 iunie 2012, lucrurile au evoluat vizibil. În primul rând, am putut degusta noi soiuri de vin de la Crama Avincis, de pe domeniul viticol Vila Dobrușa, din Drăgășani (județul Vâlcea). A avut și prezentarea noilor/dar și mai vechilor vinuri din producția 2011 a SC Avincis Vinuri SRL.

O BUNĂ OCAZIE DE PICNIC

Peste 200 sau 300 de invitați, printre care s-au numărat oameni de afaceri, producători de  vinuri, autorități locale și din domeniul vitivinicol, ambasadori, avocați, membri de familie – și prieteni au avut ocazia sa ia parte la Picnicul Avincis si, de asemenea să deguste (și mai) noile vinuri  Avincis din recolta 2016 și 2017. A avut loc o adevărată invazie, iar ARMADA de cunoșcători/degustători, dar și necunoscători/degustători s-a delectat cu vinurile prezente.

Pentru mine, vedetele au fost CUVEE ANDREI și CUVEE GRANDIFLORA. Un loc de frunte în preferințele mele îl ocupă NEGRU DE DRĂGĂȘANI, ca și soi fruntaș pe ramurăJ.

Dar, hei, să nu vă închipuiți că nu gust DOMNUL DE ROUĂ. Și cel alb, și cel roșu…De altfel, din cel roșu am cumpărat o sticlă și pentru acasă, la pachet…

Mihail GĂLĂȚANU

SCDVV BUJORU

nufarm.ro

CENTENAR LA JUMĂTATE:
ȘI LA BUJORU SE PLĂMĂDEȘTE MATERIAL SĂDITOR VITIVINICOL CERTIFICAT

LA MIJLOC DE VEAC

Material săditor certificat este la mare căutare pe piață. Să fii – astăzi – producător de material săditor, pentru vița de vie, e, în adevăr, o mare calitate. Granzii viticulturii românești și-au format, de altfel, pepiniere (vezi cazul Jidveiului), deoarece trebuie să asigure ziua de mâine a plantațiilor pe care le posedăȘi SCDVV BUJORU are privilegiul de a fi considerat un reputat producător de butași, o pepinieră importantă din țara noastră.

În altă ordine de idei, SCDVV BUJOR este și (o) parte a comunității bujorene. Și ea, de bună seamă, se înveștmântează în an de sărbătoare, la împlinirea a 50 ani de la atestarea localității Târgu Bujor ca oraș. Deci, sună destul de frumos (chiar dacă paradoxal, în același timp!): CENTENAR… la JUMATE DE CENTENAR. Ca dovadă că, uneori/în anumite cazuri, SECOLUL se serbează la o… jumătate de VEAC.

Este un real motiv de sărbătoare civică pentru întreaga suflare a localității: CENTENAR(IO)!
Sărbătorim, deci, iată, împreună Centenarul României, sărbătorim, deci, împreună (și0 semicentenarul Tg.Bujor.
LA MULȚI ANI!

MATERIAL SĂDITOR VITIVINCOL
Activitatea de cercetare desfaurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru explorează agrotehnica plantei si solului, incluzând:

  • protectia plantelor;
  • agrotehnica antierozionala si tehnici de udare;
  • genetica si ameliorare;
  • material saditor viticol;
  • vinificatia, chimia si microbiologia vinului.

Rezultate obținute

Proiectele de cercetare desfășurate de specialiștii în viticultură și vinificație din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi și modernizarea celor existente, iar eforturile cercetătorilor noștri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii și medalii.

UN ADEVĂRAT CÂMP EXPERIMENTAL
Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, când staţiunea aniversează un număr rotund (30) de ani de activitate, judeţul Galaţi deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetări s-au concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând–o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV BUJORU este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

SCDVV BUJORU este, prin activitatea sa, acel nucleu de ştiinţă şi cercetare
care dă impuls dezvoltării mediului viticol prin exemplu, perseverenţă, seriozitate şi calitate.

Istoricul viticulturii din podgoria Dealu Bujorului
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la “Lupu lui Bujor”, de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelasi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Despre ravagiile dezastrului filoxeric şi modalităţi de refacere a plantaţiilor viticole din actualul perimetru al podgoriei Dealu Bujorului, cu toate că nu s-au descoperit documente, se înţelege că şi-au găsit rezolvarea prin măsurile aplicate pe plan naţional.

Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha.

Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, “în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha”. În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. În mod obişnuit, plantaţiile existau sub forma de vii răzleţe şi pe suprafeţe mici. Din tabelele întocmite de Ocolul Agricol Bujoru în anul 1942 rezultă că, din cei 65 de proprietari de terenuri agricole având o suprafaţă totală de peste 50 ha, numai doi posedau în acel an suprafeţe de vii mai mari (22 ha, respectiv 10 ha). Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha. În urma acestei evoluţii, pe harta viticolă a podgoriei s-au conturat patru centre viticole importante şi numeroase plaiuri viticole.

În aria largă a vechii viticulturi gălăţene, cultura viţei-de-vie nu era practicată cu aceeaşi intensitate şi nu avea aceeaşi însemnătate economică pe teritoriul judeţului. În unele localităţi viticultura era ocupaţia predominantă, iar produsele obţinute erau o marfă apreciată. Viticultura judeţului Galaţi a avut o dezvoltare însemnată mai ales în zonele foarte populate, unde se găsea mai uşor mână de lucru.

Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

De la o stațiune de cercetare:
PROFESIONIȘTII DAU SFATURI LA PROFESIONIȘTI
ATENȚIA VITICULTORILOR, FOCUSATĂ PE DĂUNĂTORI
Pe fondul unei ierni blânde, a rezervei biologice ridicate din anul anterior (fluturii Generaţiei a-III-a) şi condiţiile climatice din luna aprilie au favorizat apariţia şi dezvoltarea în masă a dăunătorului: Eudemisul sau molia strugurilor (LOBESIA BOTRANA – Den. et Schiff.)
Pentru combaterea chimică folositi unul din produsele de mai jos:
• KARATE ZEON: 0,15% (0,15 l/ha/1000 litri solutie);
• DECIS 25 WG: 0,30 g/ha;
• FASTAC ACTIVE: 0,02 %.
Pentru combatere biologică:
• folosirea capcanelor feromonale lipicioase tip Atrabot, se recomandă 6-9 capcane/ha.
Laboratorul de Protecția plantelor recomandă aceste tratamente. prin CS ing. Tabaranu Gabriel
Pentru informatii apelați cu încredere la cercetătorii noștri pe domeniile de activitate : viticultura și vinificație.

VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI: PE PIAȚA CHINEZĂ(I)

nufarm.ro

România și piața mondială:

VINARTE e un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, pentru piața românească 🙂

VINARTE este un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, mai cu seamă, pentru piața românească. Un eșantion reprezentativ.

Iar piața chineză e/se dovește – tot mai mult – un miraj. Și pentru vinuri.

De aceea, este de ascultat ce ne spune VINARTE despre vinurile românești (eventual, cele destinate și exportului) și piața chineză.

Pentru că, în general, lumea are impresii false/cum nu se poate mai false despre cum funcționează piața chineză. Și asta se întâmplă deoarece majoritatea lumii este neavizată.

Cea mai multă lume privește simplist piața chineză, ca un fel de sac fără fund, o oportunitate uriașă, care își arată nurii. Or, lucrurile sunt departe de așa ceva. Preluăm, acum, un articol din revista Top Business – și comentăm, pe marginea lui. (Redacția VINURI DE TOP)

O piață imensă, da, e drept, dar nu una în care poate încape orice, fără discernământ.

Sergio Faleschini ne spune, tocmai, că preocuparea/pasiunea pentru vin se mută și în afara/sau, mai ales, în afara Europei.

Și asta întrucât ponderea suprafețelor cu viță de vie s-a diminuat serios în Europa – și, în același timp, s-a întărit în Asia/și în lume, în general.

Dar, mai întâi, principalul acționar de la VINARTE ne face atent asupra raportului dintre cerere și ofertă. În privința vinului.

Iar acest raport se arată dezechilibrat. În sensul o oferta este disproporționat de mare. Vinul curge cu nemiluita. Contextul, să nu uităm, este totul. Vă închipuiți (și singuri) disperarea oamenilor de vin în a-și vinde produsele.

O mare problemă o constituie stocurile deja constituite. Iar noi știm că ele sunt și la noi în țară. Una la mână: că vinul este, totuși, un produs perisabil. În ciuda truismului că vinul se învechește – și vechi e mai bun…

Dar, dar pentru asta trebuie condiții termo-barice (și nu numai) de excelență.

Și, doi la mână, pentru că pentru a conserva vinul în condiții proprii păstrării și înnobilării, trebuie să consumăm energia. Și energia, ca orice alt aport, se traduce în bani. Dar să vedem ce spune, efectiv, mai departe, Domnul Faleschini:

Cui îi e frică de China ?/Opinia lui Sergio Faleschini
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante, în special în ţările producătoare din Europa.

ÎN CHINA, SUPRAFAȚA VITICOLĂ A ÎNREGISTRAT O CONTINUĂ CREȘTERE
În China, suprafața viticolă totală a înregistrat o tendință de continuă creștere, reprezentând principalul factor al evoluției spațiului viticol mondial, în continuu progress (34 mil. ha numai între 2014/2015).

Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare), după Spania (1021 mii ha) și înaintea Franţei  ( 786 mii ha).

Dacă această țară va continua același ritm de crestere, ea va deține supremația mondială.

În EUROPA, DIMPOTRIVĂ, SUPRAFEȚELE CU VIȚĂ DE VIE S-AU DIMINUAT
De reținut că, în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potentialului viticol al Uniunii Europene, suprafetele de vie s-au diminuat considerabil, in special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stabilit la 3360 mii ha, in regres cu 26 mii ha  intre 2014-2015.

România, cu o suprafață plantată de 192 mii ha in 2014,  reprezenta al cincilea producator european si numarul 10 mondial, dar, in raport cu China, nu detine decat aproape un sfert din suprafața viticolă a acesteia.

Quote 1:
Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare)

Quote 2:
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante… 

Quote/Citat 3:
…în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potențialului viticol al Uniunii Europene, suprafețele de vie s-au diminuat considerabil, în special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stability, totuși, la 3360 mii ha…