Prolectuspioneer ;"
Se găsește la îngemănarea celor două principate/și este simbolul ei În anul Centenarului, intră în rubrica noastră LA CENTENAR, Podgoria Valahă Cotești. Ea este, într-un fel, simbolul Marii Uniri. Nu ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ia anuntat că debutand cu data de 18.06.2018, vor incepe paltile in privinta ajutorului de stat, pentru diminuarea accizei la motorina folsoita în ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Category Archives: VINURI

COTEȘTI, LA TEMELIA UNIRII!

nufarm.ro

Se găsește la îngemănarea celor două principate/și este simbolul ei

În anul Centenarului, intră în rubrica noastră LA CENTENAR, Podgoria Valahă Cotești. Ea este, într-un fel, simbolul Marii Uniri. Nu doar pentru că este la granița (fostă) între cele două principate române. Ci și pentru că are în plantații soiuri îndrăgite atât în/din Moldova cât și în Țara Românească. Cotești poate foarte bine să încapă în Moldova, dar la fel de bine și în Valahia. Însă, până la urmă, ea nu e decât o îngemănare, o unire – în vinuri, dar și în terroir/pământuri a celor două țări românești care, prin actul lor primordial, au constituit România – și fără de care nu ar fi existat nici România Mare, prin alipirea Transilvaniei la patria-mamă…

Dacă ar dori cineva să scrie/ sau rescrie o istorie a viticulturii şi vinificaţiei româneşti, atunci autorul ar trebui să rezerve un capitol important Podgoriei Coteşti, una dintre marile podgori ale Vrancei, alături de Panciu şi Odobeşti.

COTEŞTI pentru CENTENARUL de VINURI  ROMÂNEȘTI

Scurt istoric
Pământul din arealul Podgoriei Coteşti are toate caracteristicile necesare obţinerii unor produse viticole de calitate superioară. În acelaşi timp, în întreprinderile şi fermele viticole din zonă, precum şi în centrele de vinificaţie, în ultimii 40 de ani şi-au desfăşurat activitate specialişti cu o bogată expertiză profesională în domeniu.

Unul dintre ei este inginerul Vintilă-Horia Furtună, care şi-a legat numele de localitatea Coteşti şi de viticultura din zonă. El este unul dintre cei câţiva fondatori ai Salonului (ulterior numit Festival) Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus”, a cărui primă ediţie de mare succes a avut loc în octombrie 1991. Horia Furtună a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea de plantaţii noi cultivate cu soiuri valoroase, renumite în podgorie, din care menţionăm strugurii de masă Chaselass, Coarnă, Muscat Hamburg, Cinsaut, Muscat de Adda, precum şi cele de vin: Fetească albă, Fetească Regală, Sauvignon, Semillon, cele din grupa Pinot, Muscadelle, Muscat Ottonel, Băbească Neagră, Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Pe spaţii mai restrânse se mai întâlnesc Galbena de Odobeşti, Plăvaia şi Frâncuşa. Toate soiurile amintite poartă caracteristicile lor bine distincte, înscriindu-se definitiv în istoria viticulturii şi oenologiei româneşti. Diversitatea soiurilor viticole În decursul timpului, vinurile din Podgoria Coteşti au fost răsplătite cu numeroase medalii naţionale şi internaţionale la concursurile de vinuri. Viaţa lui Horia Furtună s-a confundat cu dragoste faţă de viţa de vie, cu grija faţă de întreţinerea cramelor şi pivniţelor aferente, risipite printre vii, care au aparţinut odinioară unor oameni de litere sau de ştiinţă precum scriitorul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, istoricul Constantin C. Giurăscu şi Victor Slăvescu.

Vintilă-Horia Furtună a înfiinţat Societatea Comercială Dyonisos Coteşti S.A. în anul 1995, în conformitate cu reglementările juridice în vigoare şi cu scopul clar menţionat în Statut de a cultiva viţa de vie şi procesarea strugurilor în vederea obţinerii şi comercializării unui produsvinul – apreciat la nivel global. Societatea deţine 79 hectare vii, din care 22 hectare vii pe rod (cultivate cu soiurile Şarba şi Fetească Regală), 14 hectare plantaţie cu viţă de vie în anul III (Chardonnay, Sauvignon Blanc), 23 hectare plantaţie în anul II (Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Neagră) şi 20 hectare plantaţie în anul I (Fetească Neagră, Traminer Roz).

Plantaţiile sunt înfiinţate prin Programul reconversie-replantare finanţat din fonduri alocate de Comisia Europeană. În cei 17 ani de activitate, acest plan ambiţios a prin viaţă. Astăzi, societatea foloseşte tehnologie de vârf în domeniu şi obţine un produs finit de înaltă calitate. Pe lângă tehnologia de vârf în ce priveşte procesarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, la Dyonisos au fost păstrate şi unele metode tradiţionale, cum este stocare pe timp îndelungat în budane (butoaie de mare capacitate, din lemn şi stejar), aşezate în beciuri adânci, pentru învechire.

Pentru campania 2012, S.C. Dyonisos Coteşti oferă vinuri de înaltă calitate, cu Denumire de Origine Controlată (DOC) în proporţie de 60 % din producţia totală de struguri, diferenţa constituind-o vinurile superioare şi vinurile de masă. Date despre oferta societăţii privind sortimentele de mustuială, must decantat şi nedecantat, vinul pe drojdie, vinul de masă, vinul superior, vinul DOC, concentraţia alcoolică şi preţurile fiecărui sortiment în parte se găsesc pe site-ul www.cotesti.ro.

De Rusalii, la AVINCIS

nufarm.ro

Am fost, de Rusalii, la AVINCIS. Nu duminică, ci a doua zi, respectând TRADIȚIA. Zic io TRADIȚIE, asta fiindcă este a șaptea oară când se organizează. Prima oară – dacă țin bine minte! – s-a organizat în iunie 2012, atunci când am fost însoțit de domnul Petre Călin Mocanu, la acea oră director executiv la ONIV (acum este domnul Emil Dumitru în această poziție).

Cum a fost? Păi, recunosc, noi am ajuns târziu, dar tot am nimerit în toiul petrecerii. Ca întotdeauna, lume bună la eveniment.

Față de prima aniversare (atunci era DOAR a unui an de muncă, primul an) care a avut loc la 4 iunie 2012, lucrurile au evoluat vizibil. În primul rând, am putut degusta noi soiuri de vin de la Crama Avincis, de pe domeniul viticol Vila Dobrușa, din Drăgășani (județul Vâlcea). A avut și prezentarea noilor/dar și mai vechilor vinuri din producția 2011 a SC Avincis Vinuri SRL.

O BUNĂ OCAZIE DE PICNIC

Peste 200 sau 300 de invitați, printre care s-au numărat oameni de afaceri, producători de  vinuri, autorități locale și din domeniul vitivinicol, ambasadori, avocați, membri de familie – și prieteni au avut ocazia sa ia parte la Picnicul Avincis si, de asemenea să deguste (și mai) noile vinuri  Avincis din recolta 2016 și 2017. A avut loc o adevărată invazie, iar ARMADA de cunoșcători/degustători, dar și necunoscători/degustători s-a delectat cu vinurile prezente.

Pentru mine, vedetele au fost CUVEE ANDREI și CUVEE GRANDIFLORA. Un loc de frunte în preferințele mele îl ocupă NEGRU DE DRĂGĂȘANI, ca și soi fruntaș pe ramurăJ.

Dar, hei, să nu vă închipuiți că nu gust DOMNUL DE ROUĂ. Și cel alb, și cel roșu…De altfel, din cel roșu am cumpărat o sticlă și pentru acasă, la pachet…

Mihail GĂLĂȚANU

SCDVV BUJORU

nufarm.ro

CENTENAR LA JUMĂTATE:
ȘI LA BUJORU SE PLĂMĂDEȘTE MATERIAL SĂDITOR VITIVINICOL CERTIFICAT

LA MIJLOC DE VEAC

Material săditor certificat este la mare căutare pe piață. Să fii – astăzi – producător de material săditor, pentru vița de vie, e, în adevăr, o mare calitate. Granzii viticulturii românești și-au format, de altfel, pepiniere (vezi cazul Jidveiului), deoarece trebuie să asigure ziua de mâine a plantațiilor pe care le posedăȘi SCDVV BUJORU are privilegiul de a fi considerat un reputat producător de butași, o pepinieră importantă din țara noastră.

În altă ordine de idei, SCDVV BUJOR este și (o) parte a comunității bujorene. Și ea, de bună seamă, se înveștmântează în an de sărbătoare, la împlinirea a 50 ani de la atestarea localității Târgu Bujor ca oraș. Deci, sună destul de frumos (chiar dacă paradoxal, în același timp!): CENTENAR… la JUMATE DE CENTENAR. Ca dovadă că, uneori/în anumite cazuri, SECOLUL se serbează la o… jumătate de VEAC.

Este un real motiv de sărbătoare civică pentru întreaga suflare a localității: CENTENAR(IO)!
Sărbătorim, deci, iată, împreună Centenarul României, sărbătorim, deci, împreună (și0 semicentenarul Tg.Bujor.
LA MULȚI ANI!

MATERIAL SĂDITOR VITIVINCOL
Activitatea de cercetare desfaurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru explorează agrotehnica plantei si solului, incluzând:

  • protectia plantelor;
  • agrotehnica antierozionala si tehnici de udare;
  • genetica si ameliorare;
  • material saditor viticol;
  • vinificatia, chimia si microbiologia vinului.

Rezultate obținute

Proiectele de cercetare desfășurate de specialiștii în viticultură și vinificație din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi și modernizarea celor existente, iar eforturile cercetătorilor noștri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii și medalii.

UN ADEVĂRAT CÂMP EXPERIMENTAL
Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, când staţiunea aniversează un număr rotund (30) de ani de activitate, judeţul Galaţi deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetări s-au concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând–o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV BUJORU este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

SCDVV BUJORU este, prin activitatea sa, acel nucleu de ştiinţă şi cercetare
care dă impuls dezvoltării mediului viticol prin exemplu, perseverenţă, seriozitate şi calitate.

Istoricul viticulturii din podgoria Dealu Bujorului
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la “Lupu lui Bujor”, de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelasi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Despre ravagiile dezastrului filoxeric şi modalităţi de refacere a plantaţiilor viticole din actualul perimetru al podgoriei Dealu Bujorului, cu toate că nu s-au descoperit documente, se înţelege că şi-au găsit rezolvarea prin măsurile aplicate pe plan naţional.

Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha.

Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, “în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha”. În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. În mod obişnuit, plantaţiile existau sub forma de vii răzleţe şi pe suprafeţe mici. Din tabelele întocmite de Ocolul Agricol Bujoru în anul 1942 rezultă că, din cei 65 de proprietari de terenuri agricole având o suprafaţă totală de peste 50 ha, numai doi posedau în acel an suprafeţe de vii mai mari (22 ha, respectiv 10 ha). Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha. În urma acestei evoluţii, pe harta viticolă a podgoriei s-au conturat patru centre viticole importante şi numeroase plaiuri viticole.

În aria largă a vechii viticulturi gălăţene, cultura viţei-de-vie nu era practicată cu aceeaşi intensitate şi nu avea aceeaşi însemnătate economică pe teritoriul judeţului. În unele localităţi viticultura era ocupaţia predominantă, iar produsele obţinute erau o marfă apreciată. Viticultura judeţului Galaţi a avut o dezvoltare însemnată mai ales în zonele foarte populate, unde se găsea mai uşor mână de lucru.

Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

De la o stațiune de cercetare:
PROFESIONIȘTII DAU SFATURI LA PROFESIONIȘTI
ATENȚIA VITICULTORILOR, FOCUSATĂ PE DĂUNĂTORI
Pe fondul unei ierni blânde, a rezervei biologice ridicate din anul anterior (fluturii Generaţiei a-III-a) şi condiţiile climatice din luna aprilie au favorizat apariţia şi dezvoltarea în masă a dăunătorului: Eudemisul sau molia strugurilor (LOBESIA BOTRANA – Den. et Schiff.)
Pentru combaterea chimică folositi unul din produsele de mai jos:
• KARATE ZEON: 0,15% (0,15 l/ha/1000 litri solutie);
• DECIS 25 WG: 0,30 g/ha;
• FASTAC ACTIVE: 0,02 %.
Pentru combatere biologică:
• folosirea capcanelor feromonale lipicioase tip Atrabot, se recomandă 6-9 capcane/ha.
Laboratorul de Protecția plantelor recomandă aceste tratamente. prin CS ing. Tabaranu Gabriel
Pentru informatii apelați cu încredere la cercetătorii noștri pe domeniile de activitate : viticultura și vinificație.

VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI: PE PIAȚA CHINEZĂ(I)

nufarm.ro

România și piața mondială:

VINARTE e un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, pentru piața românească 🙂

VINARTE este un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, mai cu seamă, pentru piața românească. Un eșantion reprezentativ.

Iar piața chineză e/se dovește – tot mai mult – un miraj. Și pentru vinuri.

De aceea, este de ascultat ce ne spune VINARTE despre vinurile românești (eventual, cele destinate și exportului) și piața chineză.

Pentru că, în general, lumea are impresii false/cum nu se poate mai false despre cum funcționează piața chineză. Și asta se întâmplă deoarece majoritatea lumii este neavizată.

Cea mai multă lume privește simplist piața chineză, ca un fel de sac fără fund, o oportunitate uriașă, care își arată nurii. Or, lucrurile sunt departe de așa ceva. Preluăm, acum, un articol din revista Top Business – și comentăm, pe marginea lui. (Redacția VINURI DE TOP)

O piață imensă, da, e drept, dar nu una în care poate încape orice, fără discernământ.

Sergio Faleschini ne spune, tocmai, că preocuparea/pasiunea pentru vin se mută și în afara/sau, mai ales, în afara Europei.

Și asta întrucât ponderea suprafețelor cu viță de vie s-a diminuat serios în Europa – și, în același timp, s-a întărit în Asia/și în lume, în general.

Dar, mai întâi, principalul acționar de la VINARTE ne face atent asupra raportului dintre cerere și ofertă. În privința vinului.

Iar acest raport se arată dezechilibrat. În sensul o oferta este disproporționat de mare. Vinul curge cu nemiluita. Contextul, să nu uităm, este totul. Vă închipuiți (și singuri) disperarea oamenilor de vin în a-și vinde produsele.

O mare problemă o constituie stocurile deja constituite. Iar noi știm că ele sunt și la noi în țară. Una la mână: că vinul este, totuși, un produs perisabil. În ciuda truismului că vinul se învechește – și vechi e mai bun…

Dar, dar pentru asta trebuie condiții termo-barice (și nu numai) de excelență.

Și, doi la mână, pentru că pentru a conserva vinul în condiții proprii păstrării și înnobilării, trebuie să consumăm energia. Și energia, ca orice alt aport, se traduce în bani. Dar să vedem ce spune, efectiv, mai departe, Domnul Faleschini:

Cui îi e frică de China ?/Opinia lui Sergio Faleschini
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante, în special în ţările producătoare din Europa.

ÎN CHINA, SUPRAFAȚA VITICOLĂ A ÎNREGISTRAT O CONTINUĂ CREȘTERE
În China, suprafața viticolă totală a înregistrat o tendință de continuă creștere, reprezentând principalul factor al evoluției spațiului viticol mondial, în continuu progress (34 mil. ha numai între 2014/2015).

Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare), după Spania (1021 mii ha) și înaintea Franţei  ( 786 mii ha).

Dacă această țară va continua același ritm de crestere, ea va deține supremația mondială.

În EUROPA, DIMPOTRIVĂ, SUPRAFEȚELE CU VIȚĂ DE VIE S-AU DIMINUAT
De reținut că, în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potentialului viticol al Uniunii Europene, suprafetele de vie s-au diminuat considerabil, in special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stabilit la 3360 mii ha, in regres cu 26 mii ha  intre 2014-2015.

România, cu o suprafață plantată de 192 mii ha in 2014,  reprezenta al cincilea producator european si numarul 10 mondial, dar, in raport cu China, nu detine decat aproape un sfert din suprafața viticolă a acesteia.

Quote 1:
Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare)

Quote 2:
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante… 

Quote/Citat 3:
…în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potențialului viticol al Uniunii Europene, suprafețele de vie s-au diminuat considerabil, în special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stability, totuși, la 3360 mii ha…

Români, vi se pregătește ceva:

nufarm.ro

UN LOC DE CAZARE LA BOLOVANU

Este, încă, în lucru o pensiune unde să poți pune capul jos (peste noapte) la Sâmburești, când mergi la degustările VINARTE

Sâmbureștiul este, deocamdată, doar o simplă destinație rurală. Dar se dezvoltă. Și se dezvoltă bine. Nici nu se putea altfel, pentru că VINARTE este acolo. Și, by the way, VINARTE nu avea o capacitate de cazare specială pentru cei ce vor să meargă în pelerinaj de degustare la Castel Bolovanu. Vinurile erau și sunt încă (la fel ca și până acuma/de altfel și întotdeauna!) excelente. Dar ce te faci cu rămasul peste noapte? Trebuia să pleci în aceeași – zi și să te întorci până seara. Sau să cauți, în regim de urgență, o cazare disponibilă, unde se putea – și mai ales cum se putea sau cum găseai . Și, poate, până la urmă găseai, totuși, ceva. Dar puteai sau nu să fii mulțumit.

Am fost și noi la Sâmburești. Cu vreun an în urmă, atrași de faima locului, nu am rezistat ispiteiJ. Și am cedat, cu foarte mare plăcere, atunci când Sergio Faleschini ne-a invitat împreună cu un grup mai numeros, la Sâmburești. Zis și făcut. Și, într-o zi de vară, ne-am îmbarcat într-un maxitaxi, un grup de 10-16 oameni și duși am fost într-acolo 🙂 .

Așa am ajuns să îl cunoșteam și pe domnul inginer Urucu, vinificator cu mâini de aur. A trebuit, însă, ca să facem o călătorie de o zi. Care s-a dovedit pe cât de fascinantă, pe atât de obositoare. Sigur, dacă am fi avut la dispoziție cazările care acum ni se pregătesc, poate ar fi fost cu totul altceva. Și asta pentru că am asudat din belșug bătând podgoria cu pasul și invidiindu-l pe domnul inginer Urucu pentru condiția sa fizică. Atunci abia am realizat cu adevărat că, pentru a fi VINIFICATOR, îți trebuie o condiție fizică pe măsură; o condiție fizică de invidiat. Degeaba știi tu meserie așa, teoretic, dacă nu te informezi direct din vie care este stadiul lucrurilor. Și al lucrărilor. Când dă în pârg…Care este momentul optim pentru cules ș.a.m.d.

UN MUST DO sau MUST-HAVE…
Alte crame, care au fost mai grăbite/și cu buzunare mai adânci – și-au construit, deja, propria lor CAPACITATE DE CAZARE. Să ai propriul tău loc de cazare nu este chiar de ici-de colo. Este un imperativ. O necesitate – aș spune – stringentă. Un MUST DO sau MUST-HAVE.

În primul rând, are avantajul că nu mai trambalezi grupul de turiști aflați la degustare, de la sala de degustare până la locul unde turiștii pot pune capetele jos pentru noapte. Și capetele se îngreuiază mai mult de la  greutatea/și voluptatea unui pahar în plus care lunecă pe gât cât ai zice pește.

În al doilea rând, când ai niște musafiri mai simandicoși, poți controla chiar tu, owner/ patron/producător de vinuri calitatea condițiilor de cazare. În al treilea și nu ultimul rând, poți să faci mai ușor programul turiștilor pe mai multe zile, știi sigur ce dispoibilități ai la cazare etc. etc.

O comoară de peste 60 de hectare, cum treci Oltul Unde? La Sâmbureşti, ziceam.

În județul  Olt. Unde societatea Vinarte deţine în prezent un domeniu cu o suprafaţă totală de (peste) 60 de hectare.

Regiunea viticolă unde se află podgoria Castel Bolovanu este una din cele mai vechi şi mai frumoase din România. Legat de descoperirile arheologice recente, a fost formulată ipoteza existenţei sale de acum 2.000 ani, dacă te gândești că vinul are un iz de eternitate pe aceste meleaguri. Compoziţia minerală este tipică pentru soluri aluviale, cu posibilitatea de a produce vinuri cu caracter deosebit. Expunerea spre sud-vest a teraselor, coborând spre râul Olt, comportându-se ca un regulator termal, permite coacerea liniştită a ciclurilor de vegetaţie ale strugurilor. Microclimatul ideal al acestor ţinuturi garantează un balans excelent între nivelul zahărului, aciditate şi polifenol. Aici, Cabernet Sauvignon-ul, în primul rând, se află la el acasă. Și dă tonul petrecerii.

  • De aceea, poate, în perioada 2007 – 2009, au fost și plantate 36 ha cu viţă de vie din soiul Cabernet Sauvignon.
  • Iar în 2013 s-au plantat alte 5 ha din acelaşi soi.

BOLOVANU

În ȚINUTUL BOLOVANU, lucrurile stau cam așa:

Sintetic vorbind, putem să îl descriem cu cifre și date.

Localitatea: Dobroteasa, jud. Olt

  • Apelaţiunea:DOC (Denumire de Origine Controlată) Sâmbureşti
  • Latitudine:44°35’
  • Expoziţia:Sud-Sud/Est
  • Înalţimea:260-300 metri peste nivelul mării
  • Clima:
    Media anuală lumină: 2500 ore
    Suma temperaturii medii: 3200-3600 °C
    Precipitaţii medii anuale: 450-500 litri/m2
  • Solul are compoziția de:
    Teren brun, brun-luvic, regasol calcaric, preluvosol calcic, pietrişuri aluvionare.
  • Suprafaţa: 60 hectare
  • Soiuri: Este dominant ca un rege neîncoronat Cabernet Sauvignon.
  • Vârsta plantaţiei: Plantație relativ tânără, adică
    între 5 şi 20 ani
  • Producţie:50 q/ha, ceea ce nu înseamnă foarte mult.

MEDALIE DE ARGINT
Mai jos se află un atestat care mărturisește despre felul în care un vin din oroducția CASTEL BOLOVANU 2011  A LUAT MEDALIA DE ARGINT ȘI LOCUL AL DOILEA la WINE REVIEW, în Anul Domnului 2016. Motiv de mândrie și, firește, apreciere superlativă la această adevărată provocare și competiție internațională a vinurilor.

 

RABBIT MEDIA

STAȚIUNEA SCDVV BUJORU

nufarm.ro

ȘTIINȚĂ/TEHNOLOGIE

O ECHIPĂ CARE LUCREAZĂ ÎN CERCETARE-DEVOLTARE: ECHIPA LA STAȚIUNEA SCDVV BUJORU

Ea explorează agrotehnica pe două direcții principale: cele ale plantei și solului,agrotehnicaagrotehnica pe două direcții, cele ale plantei și solului.

În acest număr, am ales să prezentăm o echipă care lucrează în cercetare și dezvoltare. Nu este o echipă mare, dar face o muncă discretă, pe care nu o aflăm decât atunci când ajunge pe masa noastră, să ne îndestuleze. Este un travaliu anodin, într-un colțișor de țară românească, dar rodul muncii lor ne este părtaș la delectare.

A sosit momentul să aflați mai multe despre Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Vinicultură și Vinificație Bujoru (pe scurt, SCDVV Bujoru). Vă vom prezenta, în primă instanță, echipa. Este o ECHIPĂ care se ocupă cu CERCETAREA în domeniul viti-vinicol.

ECHIPA CARE LUCREAZĂ ÎN CERCETARE
Pentru că marile realizari se datorează echipelor cu adevărat mici, adică unui număr restrâns de membri. Adică/în primul rând oamenilor care le-au pus în faptă/și le-au făcut posibile, vă prezentăm mai jos – într-un mod cu totul neprotocolar – echipa Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru:

SPECIFICUL ACTIVITĂȚII DE CERCETARE ȘI DOMENIILE ÎN CARE SE LUCREAZĂ
Ca să fim aplicați, la obiect adică, trebuie să precizăm în ce domenii de lucru are loc activitatea de cercetare desfășurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru; echipa indicată mai sus explorează, de regulă, agrotehnica pe două direcții, cele ale plantei și solului, incluzând și următoarele subdomenii:

  • protecția plantelor;
  • agrotehnica antierozională și tehnici de udare;
  • genetică și ameliorare;
  • material săditor viticol;
  • vinificația, chimia și microbiologia vinului.

*Rezultatele obținute
Proiectele de cercetare desfasurate de specialistii in viticultura si vinificatie din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi si modernizarea celor existente, iar eforturile cercetatorilor nostri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii si medalii.

Nu in ultimul rand, pentru ca experienta noastra sa le fie si altora de folos, s-au publicat numeroase carti si lucrari stiintifice despre proiectele Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru.

FIȘĂ DE PREZENTARE:

Denumirea:
STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE BUJORU

Statutul juridic:
INSTITUȚIE PUBLICĂ CU PERSONALITATE JURIDICĂ,

FINANȚARE:
finanţată din venituri proprii, aflată în subordinea Academiei de Stiinţe Agricole și Silvice””Gheorghe Ionescu Siseşti”; Actul de înfiinţare şi alte documente ulterioare: Decret nr. 41/21 februarie 1977; H.G. nr. 517/1999; Legea nr. 290/2002; O.G. 78/2003; Legea 147/2004 H.G. NR. 27/2006; 1.4 Numărul de înregistrare în Registrul potenţialilor contractori: 1650

Adresa:
Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu , nr. 65, cod 805200, jud. Galaţi 1.7 Telefon:0236340640; fax:0236340642, pagina web: www.scdvvbujoru.ro; e-mail: scdvvbujoru@clicknet.ro.

Domeniul de specialitate:
Conform clasificării UNESCO: 31
Conform clasificării CAEN: 7310

Starea unităţii de Cercetare –Dezvoltare:
Misiunea unităţii de cercetare – dezvoltare, direcţiile de cercetare, dezvoltare, inovare: Misiunea unităţii de cercetare – dezvoltare: – să fundamenteze tehnico – ştiinţific sectorul vitivinicol din zona de S-E (Sud-Est) a Moldovei; – să valorifice în producţie rezultatele cercetărilor; – să promoveze soiurile româneşti consacrate în contextul globalizării; – să creeze o infrastructura de cercetare compatibila cu cea europeană care să permită cercetătorilor să lucreze cu aparatură şi echipament performant în condiţii de management de calitate; – să crească capacitatea de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea competitivităţii economice; – să realizeze posibilitatea calificării şi perfecţionării resursei umane din cercetare; – să atragă tineri cercetători în sfera cercetărilor fundamentale; – să crească colaborarea partenerială în domeniile prioritare care să se concretizeze în tehnologii, produse şi servicii inovative – obţinerea de rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de nivel european să crească vizibilitatea cercetării precum şi mobilitatea cercetătorilor.

 

Echipa RABBIT MEDIA

DE LA DOMENIILE ANASTASIA, CU DRAGOSTE :) !

nufarm.ro

România, plai cu viță 🙂 !

Așa ar putea/și ar trebui să scrie, pe fiecare sticlă de vin, ca pe o carte poștală/vedere/felicitare de la DOMENIILE ANASTASIA. Pentru că fiecare sticlă este o scrisoare, personalizată. Pentru tine. Către tine, consumatorule. Către tine, iubitorule de vin. Unică, plină cu vinul de astă-vară – sau de cine-știe/cu câte veri (multe!) înainte. Vinul asta, de fapt, și este: o SCRISOARE DE DRAGOSTE, de la producător către consumator, care trece prin mai multe mâini (de SOMELIER, de exemplu) până ajunge la țintă. O scrisoare de dragoste – și nu oricum, ci una înfocată 🙂 . Pasională. Turmentată. Absolută!

Am rămas dator, în acest număr, cu o discuție despre CRAMĂ, NOUA Cramă Anastasia. Datorie restantă de mai multe numere.

Este vorba de o cramă care se dezvoltă prin mărirea capacității de producție, dar și prin întinderea unor antene în afară.

EXPORTUL DE VIN ROMÂNESC FACE MUGURI FRUMOȘI
Am pornit, să recapitulăm, de la ce ni se pregătește. Păi, în primul rând, o defilare/și o combinare de noi soiuri, ne referim la RIESLING și FETEASCĂ.

A, și în cazul în care nu știați, un lot/ este vorba despre un canal deschis, din 2016-2017, spre export, anume Elveția și Canada. Este drept, nu vorbim de un lot de sticle foarte mare, ci – deocamdată – unul moderat, care să cuprindă în jur de 3.000 sau 4.000 de sticle.

ÎN VALOARE ABSOLUTĂ, TOT ESTE VORBA DE VREO TREI SAU PATRU TONE
Ceea ce înseamnă, în valoare absolută, cam echivalentul a trei tone (sau chiar aproape patru) de vin din Dealu Mare, care să ia drumul străinătății – și al degustărilor străini, ce se vor mira de plăcuta surpriză pe care o va face vinul pornind de la Strejnic, spre papilele străinilor care nu îl cunosc încă.

Pentru străinătate, o firmă/un profesionist a intermediat între DOMENIILE ANASTASIA și statul canadian, ca să ducă vinul de la/lângă Ploiești și pe continentul american.

Câți bani au venit din export? – am fost curioși noi, ca niște reporteri (adevărați).

Răspunsul gazdelor – și, îndeosebi, a lui Constantin Marin – a fost : în jur de 1 (un) milion, cel puțin deocamdată. Cee ce nu este chiar de ici de colo, pentru că acești bani înseamnă, până la urmă, capitalizare: în cel mai normal sens al cuvântului.

Înseamnă bani care sunt traduși până la sfârșit în alți bani, care iau drumul piețelor de desfacere. Efortul de desfacere suplimentar este justificat și prin motivația faptului că arealul viticol în posesie s-a dublat.

Dacă în portofoliul de până acum se aflau doar șapte hectare și jumătate, acum sunt, deja, un număr de cincisprezece.

Progrese însemnate se realizează și pe FRONTUL soiurilor Riesling și Sauvignon Blanc.

Asta și pentru că, în materie de CHARDONNAY/baricat și nebaricat, Domeniile Anastasia făcuse, în anii trecuți, din 2013 începând și până acum, adevărate minuni. Spunem adevărate minuni, în cunoștință de cauză, pentru că referim și la PREȚ.

Să obții o calitate foarte bună la un soi atât de nobil și să mai poți – pe deasupra – și să menții un preț foarte bun –  adică 15 lei la cel nebaricat/ și doar 20 de lei la varianta baricată (ceea ce înseamnă un consum de energie respectabil, pentru câteva luni bune) este, trebuie s-o recunoaștem, o PERFORMANȚĂ.

CE MAI ESTE NOU PE/LA DEALU DORULUI

nufarm.ro

Iată care au fost manifestările în care crama DEALU DORULUI  a fost angrenată, pe ultima sută de metri/cea finală din anul care tocmai s-a încheiat.
La puntea dintre 2017 și 2018. Precum și la intrarea în Noul An, Dealu Dorului ne-a asistat cu calitate și voie bună: cu vinuri care ne-au ajutat să ieșim din iarnă și să percepem viața mai ușoară, cât mai lipsită de greutăți.

Iarna, nu doar vinul este la mare căutare, ci și strugurii. Nu degeaba se spune despre ei că sunt o importantă sursă energetică, mai ales pe vremea răcoroasă care domnește acum.

ȘI STRUGURII MERG DE MINUNE PÂNĂ ÎN PAȘTI
Și strugurii, îndeosebi cei de meleagurile Buziașului, merg foarte bine pe piață, adică trebuie să înțelegem prin asta că sunt la mare căutare, până în Paști, cât stă vremea mai rece.

Struguri delicioși, struguri zemoși/bine echilibrați, de pe Dealurile Dorului ( Silagiu) fac regula la masă și singuri, dar și însoțiți/cel mai bine cu  brânzeturi maturate/rafinate (după cum se vede și de pe pagina de FACEBOOK aparținând firmei Dealu Dorului –  brânzeturi fine, acompaniate în concertul gusturilor și papilelor de cel mai bun vin roșu dinspre partea locului/Silagiu, medaliat cu aur, Cabernet Sauvignon.

PARTENERIAT STRÂNS & LOIAL
Inginerul enolog Lucia Pirvu a (pre)numărat  DEALU DORULUI printre partenerii săi tradiționali din manifestarea pe care, an de an, o  creează la/cu  Vintest.

Crama Dealul Dorului a fost, alături de Lucia Pârvu, la Sala Palatului – cu vinuri sale, albe și roșii, de bună calitate/și ținută, obținute cu grijă și perseverență, din viile de pe Dealurile Silagiului. Precum, de la înființare(aproape) a stat aproape și de VINVEST; în ultima ediție, VINTEST, s-a desfășurat, de data aceasta, în decembrie (la Arhitectură) anul trecut (2017), parcă vestind/prefigurând ANUL OMAGIAL 2018, cel marcat de centenarul Marii Uniri.

VINULUI BUN ÎI ȘADE BINE ȘI FIERT, CĂCI SE VINDE ORICUM 🙂 !
În luna decembrie, de Sărbătorile tradițonale, crama lui Doru Husarciuc ne-a așteptat în Piața Victoriei, cu voie bună și vin fiert! Impresiile de degustare le-am putut comunica – și încă mai putem să le comunicăm la adresa electronică: @cramadealuldorului #vinfiert. Semn clar și concret că activitatea este una febrilă, la DEALU DORULUI, chiar și în anotimpul de iarnă, când se schimbă anul, din 2017 în 2018.

CEL MAI POTRIVIT CADOU DE IANUARIE/DAR ȘI DE DECEMBRIE/ȘI DE IARNĂ ÎN GENERAL
Pentru iarna care a trecut, cel mai potrivit cadou a fost tot o sticlă de vin. Sau mai multe. De bună calitate, desigur; căci asta este condiția sinegvanon.

Cel mai iubit de prietenii cramei si un cadou potrivit pentru Craciun, Merlot desăvârșește gustul lunii Decembrie. (Crama Dealul Dorului #Merlot#AcvilaAlba).

OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE

nufarm.ro

OSTROV
OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE
De la Gurbanul Viilor la Rebranding

Din Dobrogea, cu dragoste! Numai din 1958. Dumneavoastră ce făceați în 1958? 🙂
După șase luni de muncă susținută,am finalizat procesul de rebranding la Domeniile Ostrov.
Urmează etapa a doua a proiectului ,,Constructia canalelor de distribuție”
: declară DOMENIILE OSTROV, recent. Și sunt inspirați, credem, pentru că acum, la vreme de iarnă, este un moemnt ideal pentru a creiona și dezvolta strategii, într-un punct mort al sezonului.

Să botezi o gamă întreagă cu DOMENIILE OSTROV 1958 este, într-un fel, o îndrăzneală. Pentru că este o asumare. O asumare a unei tradiții și un mod de a spune răspicat ( adică mai pe șleau nici nu se poate!) că există aici, la Ostrov, totuși, o tradiție – și că ea se revendică de la anul 1958. Că de peste șaizeci de ani se face, aici, vin cu sistemă, organizat, cu sârg și cu migală.

Și 1958 ARE MAI MULTE VARIANTE: una dintre ele, cea pe albe, ar fi SAUVIGNON BLANC, pe care Ostrovul a brodat istorie până acum – și a făcut unul dintre cele mai bune vinuri ale lor.

CA DE OBICEI, NICI BUNDĂRETELE N-A FOST UITAT
În prima zi a lunii februarie se face și acum un ritual, care se dovedește foarte important, “Gurbanul viilor”, al cărui scop este de a atrage belșugul. Este, practic, momentul care declanșează anul, un TRIGGER care inițiază un an de bun augur.

Elementele importante sunt corzile de vie, vinul obținut din strugurii de cu toamnă și focul. Iar pe masă pui: BUNDĂRETE.

 Despre Luna lui Făurar este/se știe că, bunăoară, e considerată a fi schimbătoare din fire. Se zice că acum se întâlnesc, într-un teritoriu comun, anotimpurile de iarnă și primăvară, semn cât se poate de clar că, în curând, se poate începe munca pe câmp. Când se face cald, de începe pământul a se dezgheța, pregătindu-se de primăvară; când este frig de CRAPĂ PIETRELE!… Alternanțe de temperatură, alternențe de climă.

Așa a fost lăsat de când lumea, ca timpul în luna făurar să fie când de primăvară, când de iarnă sau, cum mai spun bătrânii, “ferecă și desferecă”. “Câteodată, februarie își dă și el arama pe față; vrea să arate că și el este lună de iarnă. Atunci, țin-te pânză, să nu te rupi! Unde îmi întoarce el cojoaca pe dos, și unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul iernii!”, după vorba lui Petre Ispirescu.

În prima zi a lunii februarie purcede anul viticol. Încă de dimineață, gospodarii se duc în vie, aleg cele mai viguroase corzi de viță și se încing cu ele pe piept sau la brâu.

După ce dezgroapă sticla cu vin din cel bun, ascunsă în vie înainte de sfârșitul toamnei, merg cu toții spre o înălțime și acolo fac un foc ce trebuie să se vadă din depărtare.

Până la lăsarea serii, petreceau cu mâncare și băutură, cântau și dansau.

Și așa se petrece și acum la Ostrov.

Tradiția este păstrată cu sfințenie. Pentru că stă la fundamentul a tot ce avem. De altfel, se poate observa și din poze 🙂

 

RABBIT MEDIA

 

UN ROZE ȘI UN ROȘU, TOT ANNO DOMINI: 1958
Ar mai de vorbit/ și de descântat un ROZE, care a apărut tot sub egida acelui an (fast) de început: 1958. Ca și celelalte surate ale sale, face parte tot din registrul (echilibrat) al DEMISECULUI.

Dar nici roșiile nu se lasă mai prejos.

Roșul contratacă printr-un CABERNET SAUVIGNON de asemeni DE LA 1958, care se impune prin caracterul impetuos, puternic.

Aspectul este completat de un CAPIȘON cu totul deosebit, cu romburi pe care scrie DO (de la DOMENIILE OSYTROV, dar – totodată și un îndemn în engleză:TO DO! DO adică fă, de la homo faber; și în același timp, un lucru de făcut, ca pe o listă mentală). Tot pe capișon apare și ACVILA, un simbol al forței/puterii – și amintind în același timp de o heraldică întru-totul nobilă.

VILA DOBRUŞA – Gamă de vinuri AVINCIS

nufarm.ro

Pe dealurile Domeniului VILA DOBRUŞA – Drăgășani, unde tradiția producerii vinului este mai veche de 100 de ani, moderna cramă AVINCIS creează vinuri elegante, complexe și echilibrate. 

Gama VILA DOBRUȘA include 5 sortimente diferite, proaspete şi uşor de băut,  provenind din soiuri foarte bine adaptate podgoriei Drăgăşani: Vila Dobrușa – Cabernet Sauvignon, Vila Dobrușa – Fetească Regală – Pinot Gris & Tămâioasă Românească, Vila Dobrușa – Negru de Drăgăşani & Merlot, Vila Dobrușa – Sauvignon Blanc, Vila Dobrușa Rosé – Cabernet Sauvignon.

Vila Dobrușa – Cabernet Sauvignon
Acest Cabernet Sauvignon, negru roşiatic intens la culoare, are un buchet proaspăt şi expresiv de coacăze negre şi de mure. Structura acestui vin prezintă echilibru între aroma proaspătă de mure şi taninii delicaţi.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin la 17˚C, alături de diverse aperitive sau orice tip de carne roșie. Acompaniază perfect cotletul de miel în sos balsamic.

Vila Dobrușa Fetească Regală – Pinot Gris & Tămâioasă Românească
Acest cupaj are o culoare galben deschis cu reflexe verzui. Gustul său este viu, cu aciditate înțepătoare și cu arome delicate de miere. Cupajul este format din Fetească Regală, Pinot Gris şi Tămâioasă Românească. Vinul prezintă un buchet cu note de piersică şi lămâie.

Vă recomandăm să degustați acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de brânză de capră sau aperitive, salate de sezon şi peşte la grătar.

Vila Dobrușa – Negru de Drăgăşani & Merlot
Culoarea acestui vin este violet închis cu reflexii profunde de rubin. Cupajul este format din Negru de Drăgăşani şi Merlot, iar gustul său prezintă arome de fructe de pădure, o structură rotundă şi o aciditate proaspătă.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin la 17°C, alături de carne la grătar sau mâncare asiatică.

Vila Dobrușa – Sauvignon Blanc
Acest vin are o culoare galben transparent, cu reflexii verzui și un buchet cu arome de fructe exotice. Gustul acestui vin este proaspăt şi rotund, cu arome de lămâie.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de brânză de capră, gustări şi aperitive. Acompaniază, de asemenea, foarte bine salatele proaspete de sezon sau peştele la grătar.

Vila Dobrușa Rosé – Cabernet Sauvignon
Este un vin cu gust proaspăt şi răcoritor, cu o culoare asemănătoare cu cea a cojii de ceapă, cu reflexii portocalii și cu un buchet cu arome de grepfrut și de zmeură.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de aperitive reci. Acompaniază foarte bine salatele proaspete de sezon, peştele la grătar sau puiul în sos dulce-picant.

AVINCIS este simbolul renașterii vinului românesc, sub semnul tradiţiei și al modernităţii, continuarea unei povești de familie, cu pasiune pentru vinuri și pentru lucrul bine făcut, care a început încă din anul 1927 când Maria și Iancu Râmniceanu au devenit proprietarii unui conac în stil neoromânesc pur, inspirit din arhitectura ctitoriilor brâncovenești, înconjurat de vii, în Drăgășani.

În anul 2007, strănepoata lor, Cristiana, alături de soţul său, Valeriu Stoica, s-au reîntors pe domeniul de familie și au avut revelaţia miracolului viei, al vinurilor și al tradiţiilor locului.

Astăzi, domeniul Vila Dobrușa, care și-a deschis porţile pentru iubitorii vinului în vara anului 2011, cuprinde conacul, crama AVINCIS, 40 hectare de viţă de vie, mai multe hectare de pădure și o frumoasă amenajare peisagistică.

AVINCIS este unul dintre cei mai reputați producători de vin din România, iar medaliile obținute la concursuri atestă recunoașterea sa internațională.

Vinurile din gama VILA DOBRUŞA sunt diponibile în magazinele agreate ale marilor reţele de retail din Bucureşti şi din ţară: Auchan, Carrefour, Mega – Image (în supermarket şi online), Billa – Columbus, Real – Arad & Oradea.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi site-ul sau pagina noastră de Facebook:
http://www.avincis.ro/
https://www.facebook.com/avincis.romania

VINVEST ȘI TIMIȘOARA

VINVEST ȘI TIMIȘOARA
Orientat spre iubitorii de cultură, spre cei ce doresc să descopere frumuseţile şi misterele unui oraş ca Timişoara dar în acelaşi timp vor să participe la evenimentele culturale ce au loc în zonă este un loc dedicat tinerilor şi nu numai, ci fiecăruia dintre noi care crede că în sufletul său mai există un copil.
*Passpartout Hostel oferă ca premiu pentru vizitatorii #VINVEST 2018: 2 nopţi cazare cu mic dejun – Timişoara.

O FIRMĂ DE MEZELURI PARTICIPĂ LA VINVEST

nufarm.ro

Pline de savoare şi autentice, mezelurile Caroli sunt preferatele celor mici şi plăcerea permisă a celor mari. Secretul? Calitatea, siguranţa şi spiritul prietenos au creat gustul inconfundabil care se transmite din generaţie în generaţie.

Caroli susţine #VINVEST ceea ce înlătură orice îndoială cu privire la faptul că vinul şi gastronomia se numără printre cei mai puternici piloni ai identităţii şi unităţii naţionale.

Musca din viata mai cu pofta! Caroli da gust oricarui moment si te sustine cu energie pozitiva sa abordezi fiecare activitate ca pe o aventura si sa traiesti fiecare pauza ca o vacanta.
Pline de savoare si autentice, mezelurile Caroli sunt preferatele celor mici si placerea permisa a celor mari. Secretul?

Calitatea, siguranta si spiritul prietenos au creat gustul inconfundabil care se transmite din generatie in generatie…