Prolectuspioneer ;"
UN LOC DE CAZARE LA BOLOVANU Este, încă, în lucru o pensiune unde să poți pune capul jos (peste noapte) la Sâmburești, când mergi la degustările VINARTE Sâmbureștiul este, deocamdată, ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat, printr-un comunicat, ca, in scopul de a ajuta fermieri și pentru a asigura continuitatea serviciul public, respectiv de a primi ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR
Afaceri profitabile: acvaponia

Afaceri profitabile: acvaponia

Acvaponia reprezinta un proces simbiotic de dezvoltare a plantelor si pestilor intr-un sistem recirculant. Aceasta are 2 parti vii prin care functioneaza, ambele completandu-se reciproc, deci interdependente, creand un mediu de crestere CITEȘTE MAI MULT

Votează și tu în finala Chivas Venture reprezentantul din Romania: “Taraba Virtuala”

Votează și tu în finala Chivas Venture reprezentantul din Romania: “Taraba Virtuala”

Publicul mai are putin timp in care poate vota 1 data afacerea lui preferata. Premiul cel mare de 200 000 $ va urma sa fie impartit, in această etapă, dupa numărul voturilor, CITEȘTE MAI MULT

APIA lucrează și de 1 Mai

APIA lucrează și de 1 Mai

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat, printr-un comunicat, ca, in scopul de a ajuta fermieri și pentru a asigura continuitatea serviciul public, respectiv de a primi cererile unice CITEȘTE MAI MULT

TOTUL despre înființarea unei ferme ZOOTEHNICE

TOTUL despre înființarea unei ferme ZOOTEHNICE

Mancarea naturală produsa de animalele îngrijite şi hrănite cu alimente bio va va a duce foarte mult profit, daca alegeti sa va infiintati pe un teren o ferma zootehnica. Carnea, brânzeturile şi CITEȘTE MAI MULT

Agricultura iese la drumul mare. UN STAND-SURPRIZĂ!

Agricultura iese la drumul mare. UN STAND-SURPRIZĂ!

Agricultura iese la drumul mare 🙂  UN STAND-SURPRIZĂ! USAMV București are întotodeauna individualitate și stil la ieșirile în public De data asta, USAMV București m-a invitat la târg. La primul târg al CITEȘTE MAI MULT

Seminte de calitate AICI!

Seminte de calitate AICI!

Reduceri mari pentru fermieri! Cei care doresc sa cumpere seminte de calitate, atunci acuma e momentul! NU uitati mai ales ca sintem in primavara si trebuie sa va pregatiti de o recolta CITEȘTE MAI MULT

 

STAȚIUNEA SCDVV BUJORU

nufarm.ro

ȘTIINȚĂ/TEHNOLOGIE

O ECHIPĂ CARE LUCREAZĂ ÎN CERCETARE-DEVOLTARE: ECHIPA LA STAȚIUNEA SCDVV BUJORU

Ea explorează agrotehnica pe două direcții principale: cele ale plantei și solului,agrotehnicaagrotehnica pe două direcții, cele ale plantei și solului.

În acest număr, am ales să prezentăm o echipă care lucrează în cercetare și dezvoltare. Nu este o echipă mare, dar face o muncă discretă, pe care nu o aflăm decât atunci când ajunge pe masa noastră, să ne îndestuleze. Este un travaliu anodin, într-un colțișor de țară românească, dar rodul muncii lor ne este părtaș la delectare.

A sosit momentul să aflați mai multe despre Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Vinicultură și Vinificație Bujoru (pe scurt, SCDVV Bujoru). Vă vom prezenta, în primă instanță, echipa. Este o ECHIPĂ care se ocupă cu CERCETAREA în domeniul viti-vinicol.

ECHIPA CARE LUCREAZĂ ÎN CERCETARE
Pentru că marile realizari se datorează echipelor cu adevărat mici, adică unui număr restrâns de membri. Adică/în primul rând oamenilor care le-au pus în faptă/și le-au făcut posibile, vă prezentăm mai jos – într-un mod cu totul neprotocolar – echipa Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru:

SPECIFICUL ACTIVITĂȚII DE CERCETARE ȘI DOMENIILE ÎN CARE SE LUCREAZĂ
Ca să fim aplicați, la obiect adică, trebuie să precizăm în ce domenii de lucru are loc activitatea de cercetare desfășurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru; echipa indicată mai sus explorează, de regulă, agrotehnica pe două direcții, cele ale plantei și solului, incluzând și următoarele subdomenii:

  • protecția plantelor;
  • agrotehnica antierozională și tehnici de udare;
  • genetică și ameliorare;
  • material săditor viticol;
  • vinificația, chimia și microbiologia vinului.

*Rezultatele obținute
Proiectele de cercetare desfasurate de specialistii in viticultura si vinificatie din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi si modernizarea celor existente, iar eforturile cercetatorilor nostri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii si medalii.

Nu in ultimul rand, pentru ca experienta noastra sa le fie si altora de folos, s-au publicat numeroase carti si lucrari stiintifice despre proiectele Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru.

FIȘĂ DE PREZENTARE:

Denumirea:
STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE BUJORU

Statutul juridic:
INSTITUȚIE PUBLICĂ CU PERSONALITATE JURIDICĂ,

FINANȚARE:
finanţată din venituri proprii, aflată în subordinea Academiei de Stiinţe Agricole și Silvice””Gheorghe Ionescu Siseşti”; Actul de înfiinţare şi alte documente ulterioare: Decret nr. 41/21 februarie 1977; H.G. nr. 517/1999; Legea nr. 290/2002; O.G. 78/2003; Legea 147/2004 H.G. NR. 27/2006; 1.4 Numărul de înregistrare în Registrul potenţialilor contractori: 1650

Adresa:
Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu , nr. 65, cod 805200, jud. Galaţi 1.7 Telefon:0236340640; fax:0236340642, pagina web: www.scdvvbujoru.ro; e-mail: scdvvbujoru@clicknet.ro.

Domeniul de specialitate:
Conform clasificării UNESCO: 31
Conform clasificării CAEN: 7310

Starea unităţii de Cercetare –Dezvoltare:
Misiunea unităţii de cercetare – dezvoltare, direcţiile de cercetare, dezvoltare, inovare: Misiunea unităţii de cercetare – dezvoltare: – să fundamenteze tehnico – ştiinţific sectorul vitivinicol din zona de S-E (Sud-Est) a Moldovei; – să valorifice în producţie rezultatele cercetărilor; – să promoveze soiurile româneşti consacrate în contextul globalizării; – să creeze o infrastructura de cercetare compatibila cu cea europeană care să permită cercetătorilor să lucreze cu aparatură şi echipament performant în condiţii de management de calitate; – să crească capacitatea de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea competitivităţii economice; – să realizeze posibilitatea calificării şi perfecţionării resursei umane din cercetare; – să atragă tineri cercetători în sfera cercetărilor fundamentale; – să crească colaborarea partenerială în domeniile prioritare care să se concretizeze în tehnologii, produse şi servicii inovative – obţinerea de rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de nivel european să crească vizibilitatea cercetării precum şi mobilitatea cercetătorilor.

 

Echipa RABBIT MEDIA

DE LA DOMENIILE ANASTASIA, CU DRAGOSTE :) !

nufarm.ro

România, plai cu viță 🙂 !

Așa ar putea/și ar trebui să scrie, pe fiecare sticlă de vin, ca pe o carte poștală/vedere/felicitare de la DOMENIILE ANASTASIA. Pentru că fiecare sticlă este o scrisoare, personalizată. Pentru tine. Către tine, consumatorule. Către tine, iubitorule de vin. Unică, plină cu vinul de astă-vară – sau de cine-știe/cu câte veri (multe!) înainte. Vinul asta, de fapt, și este: o SCRISOARE DE DRAGOSTE, de la producător către consumator, care trece prin mai multe mâini (de SOMELIER, de exemplu) până ajunge la țintă. O scrisoare de dragoste – și nu oricum, ci una înfocată 🙂 . Pasională. Turmentată. Absolută!

Am rămas dator, în acest număr, cu o discuție despre CRAMĂ, NOUA Cramă Anastasia. Datorie restantă de mai multe numere.

Este vorba de o cramă care se dezvoltă prin mărirea capacității de producție, dar și prin întinderea unor antene în afară.

EXPORTUL DE VIN ROMÂNESC FACE MUGURI FRUMOȘI
Am pornit, să recapitulăm, de la ce ni se pregătește. Păi, în primul rând, o defilare/și o combinare de noi soiuri, ne referim la RIESLING și FETEASCĂ.

A, și în cazul în care nu știați, un lot/ este vorba despre un canal deschis, din 2016-2017, spre export, anume Elveția și Canada. Este drept, nu vorbim de un lot de sticle foarte mare, ci – deocamdată – unul moderat, care să cuprindă în jur de 3.000 sau 4.000 de sticle.

ÎN VALOARE ABSOLUTĂ, TOT ESTE VORBA DE VREO TREI SAU PATRU TONE
Ceea ce înseamnă, în valoare absolută, cam echivalentul a trei tone (sau chiar aproape patru) de vin din Dealu Mare, care să ia drumul străinătății – și al degustărilor străini, ce se vor mira de plăcuta surpriză pe care o va face vinul pornind de la Strejnic, spre papilele străinilor care nu îl cunosc încă.

Pentru străinătate, o firmă/un profesionist a intermediat între DOMENIILE ANASTASIA și statul canadian, ca să ducă vinul de la/lângă Ploiești și pe continentul american.

Câți bani au venit din export? – am fost curioși noi, ca niște reporteri (adevărați).

Răspunsul gazdelor – și, îndeosebi, a lui Constantin Marin – a fost : în jur de 1 (un) milion, cel puțin deocamdată. Cee ce nu este chiar de ici de colo, pentru că acești bani înseamnă, până la urmă, capitalizare: în cel mai normal sens al cuvântului.

Înseamnă bani care sunt traduși până la sfârșit în alți bani, care iau drumul piețelor de desfacere. Efortul de desfacere suplimentar este justificat și prin motivația faptului că arealul viticol în posesie s-a dublat.

Dacă în portofoliul de până acum se aflau doar șapte hectare și jumătate, acum sunt, deja, un număr de cincisprezece.

Progrese însemnate se realizează și pe FRONTUL soiurilor Riesling și Sauvignon Blanc.

Asta și pentru că, în materie de CHARDONNAY/baricat și nebaricat, Domeniile Anastasia făcuse, în anii trecuți, din 2013 începând și până acum, adevărate minuni. Spunem adevărate minuni, în cunoștință de cauză, pentru că referim și la PREȚ.

Să obții o calitate foarte bună la un soi atât de nobil și să mai poți – pe deasupra – și să menții un preț foarte bun –  adică 15 lei la cel nebaricat/ și doar 20 de lei la varianta baricată (ceea ce înseamnă un consum de energie respectabil, pentru câteva luni bune) este, trebuie s-o recunoaștem, o PERFORMANȚĂ.

CE MAI ESTE NOU PE/LA DEALU DORULUI

nufarm.ro

Iată care au fost manifestările în care crama DEALU DORULUI  a fost angrenată, pe ultima sută de metri/cea finală din anul care tocmai s-a încheiat.
La puntea dintre 2017 și 2018. Precum și la intrarea în Noul An, Dealu Dorului ne-a asistat cu calitate și voie bună: cu vinuri care ne-au ajutat să ieșim din iarnă și să percepem viața mai ușoară, cât mai lipsită de greutăți.

Iarna, nu doar vinul este la mare căutare, ci și strugurii. Nu degeaba se spune despre ei că sunt o importantă sursă energetică, mai ales pe vremea răcoroasă care domnește acum.

ȘI STRUGURII MERG DE MINUNE PÂNĂ ÎN PAȘTI
Și strugurii, îndeosebi cei de meleagurile Buziașului, merg foarte bine pe piață, adică trebuie să înțelegem prin asta că sunt la mare căutare, până în Paști, cât stă vremea mai rece.

Struguri delicioși, struguri zemoși/bine echilibrați, de pe Dealurile Dorului ( Silagiu) fac regula la masă și singuri, dar și însoțiți/cel mai bine cu  brânzeturi maturate/rafinate (după cum se vede și de pe pagina de FACEBOOK aparținând firmei Dealu Dorului –  brânzeturi fine, acompaniate în concertul gusturilor și papilelor de cel mai bun vin roșu dinspre partea locului/Silagiu, medaliat cu aur, Cabernet Sauvignon.

PARTENERIAT STRÂNS & LOIAL
Inginerul enolog Lucia Pirvu a (pre)numărat  DEALU DORULUI printre partenerii săi tradiționali din manifestarea pe care, an de an, o  creează la/cu  Vintest.

Crama Dealul Dorului a fost, alături de Lucia Pârvu, la Sala Palatului – cu vinuri sale, albe și roșii, de bună calitate/și ținută, obținute cu grijă și perseverență, din viile de pe Dealurile Silagiului. Precum, de la înființare(aproape) a stat aproape și de VINVEST; în ultima ediție, VINTEST, s-a desfășurat, de data aceasta, în decembrie (la Arhitectură) anul trecut (2017), parcă vestind/prefigurând ANUL OMAGIAL 2018, cel marcat de centenarul Marii Uniri.

VINULUI BUN ÎI ȘADE BINE ȘI FIERT, CĂCI SE VINDE ORICUM 🙂 !
În luna decembrie, de Sărbătorile tradițonale, crama lui Doru Husarciuc ne-a așteptat în Piața Victoriei, cu voie bună și vin fiert! Impresiile de degustare le-am putut comunica – și încă mai putem să le comunicăm la adresa electronică: @cramadealuldorului #vinfiert. Semn clar și concret că activitatea este una febrilă, la DEALU DORULUI, chiar și în anotimpul de iarnă, când se schimbă anul, din 2017 în 2018.

CEL MAI POTRIVIT CADOU DE IANUARIE/DAR ȘI DE DECEMBRIE/ȘI DE IARNĂ ÎN GENERAL
Pentru iarna care a trecut, cel mai potrivit cadou a fost tot o sticlă de vin. Sau mai multe. De bună calitate, desigur; căci asta este condiția sinegvanon.

Cel mai iubit de prietenii cramei si un cadou potrivit pentru Craciun, Merlot desăvârșește gustul lunii Decembrie. (Crama Dealul Dorului #Merlot#AcvilaAlba).

OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE

nufarm.ro

OSTROV
OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE
De la Gurbanul Viilor la Rebranding

Din Dobrogea, cu dragoste! Numai din 1958. Dumneavoastră ce făceați în 1958? 🙂
După șase luni de muncă susținută,am finalizat procesul de rebranding la Domeniile Ostrov.
Urmează etapa a doua a proiectului ,,Constructia canalelor de distribuție”
: declară DOMENIILE OSTROV, recent. Și sunt inspirați, credem, pentru că acum, la vreme de iarnă, este un moemnt ideal pentru a creiona și dezvolta strategii, într-un punct mort al sezonului.

Să botezi o gamă întreagă cu DOMENIILE OSTROV 1958 este, într-un fel, o îndrăzneală. Pentru că este o asumare. O asumare a unei tradiții și un mod de a spune răspicat ( adică mai pe șleau nici nu se poate!) că există aici, la Ostrov, totuși, o tradiție – și că ea se revendică de la anul 1958. Că de peste șaizeci de ani se face, aici, vin cu sistemă, organizat, cu sârg și cu migală.

Și 1958 ARE MAI MULTE VARIANTE: una dintre ele, cea pe albe, ar fi SAUVIGNON BLANC, pe care Ostrovul a brodat istorie până acum – și a făcut unul dintre cele mai bune vinuri ale lor.

CA DE OBICEI, NICI BUNDĂRETELE N-A FOST UITAT
În prima zi a lunii februarie se face și acum un ritual, care se dovedește foarte important, “Gurbanul viilor”, al cărui scop este de a atrage belșugul. Este, practic, momentul care declanșează anul, un TRIGGER care inițiază un an de bun augur.

Elementele importante sunt corzile de vie, vinul obținut din strugurii de cu toamnă și focul. Iar pe masă pui: BUNDĂRETE.

 Despre Luna lui Făurar este/se știe că, bunăoară, e considerată a fi schimbătoare din fire. Se zice că acum se întâlnesc, într-un teritoriu comun, anotimpurile de iarnă și primăvară, semn cât se poate de clar că, în curând, se poate începe munca pe câmp. Când se face cald, de începe pământul a se dezgheța, pregătindu-se de primăvară; când este frig de CRAPĂ PIETRELE!… Alternanțe de temperatură, alternențe de climă.

Așa a fost lăsat de când lumea, ca timpul în luna făurar să fie când de primăvară, când de iarnă sau, cum mai spun bătrânii, “ferecă și desferecă”. “Câteodată, februarie își dă și el arama pe față; vrea să arate că și el este lună de iarnă. Atunci, țin-te pânză, să nu te rupi! Unde îmi întoarce el cojoaca pe dos, și unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul iernii!”, după vorba lui Petre Ispirescu.

În prima zi a lunii februarie purcede anul viticol. Încă de dimineață, gospodarii se duc în vie, aleg cele mai viguroase corzi de viță și se încing cu ele pe piept sau la brâu.

După ce dezgroapă sticla cu vin din cel bun, ascunsă în vie înainte de sfârșitul toamnei, merg cu toții spre o înălțime și acolo fac un foc ce trebuie să se vadă din depărtare.

Până la lăsarea serii, petreceau cu mâncare și băutură, cântau și dansau.

Și așa se petrece și acum la Ostrov.

Tradiția este păstrată cu sfințenie. Pentru că stă la fundamentul a tot ce avem. De altfel, se poate observa și din poze 🙂

 

RABBIT MEDIA

 

UN ROZE ȘI UN ROȘU, TOT ANNO DOMINI: 1958
Ar mai de vorbit/ și de descântat un ROZE, care a apărut tot sub egida acelui an (fast) de început: 1958. Ca și celelalte surate ale sale, face parte tot din registrul (echilibrat) al DEMISECULUI.

Dar nici roșiile nu se lasă mai prejos.

Roșul contratacă printr-un CABERNET SAUVIGNON de asemeni DE LA 1958, care se impune prin caracterul impetuos, puternic.

Aspectul este completat de un CAPIȘON cu totul deosebit, cu romburi pe care scrie DO (de la DOMENIILE OSYTROV, dar – totodată și un îndemn în engleză:TO DO! DO adică fă, de la homo faber; și în același timp, un lucru de făcut, ca pe o listă mentală). Tot pe capișon apare și ACVILA, un simbol al forței/puterii – și amintind în același timp de o heraldică întru-totul nobilă.

VILA DOBRUŞA – Gamă de vinuri AVINCIS

nufarm.ro

Pe dealurile Domeniului VILA DOBRUŞA – Drăgășani, unde tradiția producerii vinului este mai veche de 100 de ani, moderna cramă AVINCIS creează vinuri elegante, complexe și echilibrate. 

Gama VILA DOBRUȘA include 5 sortimente diferite, proaspete şi uşor de băut,  provenind din soiuri foarte bine adaptate podgoriei Drăgăşani: Vila Dobrușa – Cabernet Sauvignon, Vila Dobrușa – Fetească Regală – Pinot Gris & Tămâioasă Românească, Vila Dobrușa – Negru de Drăgăşani & Merlot, Vila Dobrușa – Sauvignon Blanc, Vila Dobrușa Rosé – Cabernet Sauvignon.

Vila Dobrușa – Cabernet Sauvignon
Acest Cabernet Sauvignon, negru roşiatic intens la culoare, are un buchet proaspăt şi expresiv de coacăze negre şi de mure. Structura acestui vin prezintă echilibru între aroma proaspătă de mure şi taninii delicaţi.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin la 17˚C, alături de diverse aperitive sau orice tip de carne roșie. Acompaniază perfect cotletul de miel în sos balsamic.

Vila Dobrușa Fetească Regală – Pinot Gris & Tămâioasă Românească
Acest cupaj are o culoare galben deschis cu reflexe verzui. Gustul său este viu, cu aciditate înțepătoare și cu arome delicate de miere. Cupajul este format din Fetească Regală, Pinot Gris şi Tămâioasă Românească. Vinul prezintă un buchet cu note de piersică şi lămâie.

Vă recomandăm să degustați acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de brânză de capră sau aperitive, salate de sezon şi peşte la grătar.

Vila Dobrușa – Negru de Drăgăşani & Merlot
Culoarea acestui vin este violet închis cu reflexii profunde de rubin. Cupajul este format din Negru de Drăgăşani şi Merlot, iar gustul său prezintă arome de fructe de pădure, o structură rotundă şi o aciditate proaspătă.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin la 17°C, alături de carne la grătar sau mâncare asiatică.

Vila Dobrușa – Sauvignon Blanc
Acest vin are o culoare galben transparent, cu reflexii verzui și un buchet cu arome de fructe exotice. Gustul acestui vin este proaspăt şi rotund, cu arome de lămâie.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de brânză de capră, gustări şi aperitive. Acompaniază, de asemenea, foarte bine salatele proaspete de sezon sau peştele la grătar.

Vila Dobrușa Rosé – Cabernet Sauvignon
Este un vin cu gust proaspăt şi răcoritor, cu o culoare asemănătoare cu cea a cojii de ceapă, cu reflexii portocalii și cu un buchet cu arome de grepfrut și de zmeură.

Vă recomandăm să degustaţi acest vin foarte rece, la 7˚C, alături de aperitive reci. Acompaniază foarte bine salatele proaspete de sezon, peştele la grătar sau puiul în sos dulce-picant.

AVINCIS este simbolul renașterii vinului românesc, sub semnul tradiţiei și al modernităţii, continuarea unei povești de familie, cu pasiune pentru vinuri și pentru lucrul bine făcut, care a început încă din anul 1927 când Maria și Iancu Râmniceanu au devenit proprietarii unui conac în stil neoromânesc pur, inspirit din arhitectura ctitoriilor brâncovenești, înconjurat de vii, în Drăgășani.

În anul 2007, strănepoata lor, Cristiana, alături de soţul său, Valeriu Stoica, s-au reîntors pe domeniul de familie și au avut revelaţia miracolului viei, al vinurilor și al tradiţiilor locului.

Astăzi, domeniul Vila Dobrușa, care și-a deschis porţile pentru iubitorii vinului în vara anului 2011, cuprinde conacul, crama AVINCIS, 40 hectare de viţă de vie, mai multe hectare de pădure și o frumoasă amenajare peisagistică.

AVINCIS este unul dintre cei mai reputați producători de vin din România, iar medaliile obținute la concursuri atestă recunoașterea sa internațională.

Vinurile din gama VILA DOBRUŞA sunt diponibile în magazinele agreate ale marilor reţele de retail din Bucureşti şi din ţară: Auchan, Carrefour, Mega – Image (în supermarket şi online), Billa – Columbus, Real – Arad & Oradea.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi site-ul sau pagina noastră de Facebook:
http://www.avincis.ro/
https://www.facebook.com/avincis.romania

România își propune să acceseze mai puține fonduri europene în 2018

nufarm.ro

România are in gand ca anul acesta sa acceseze 3,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru agricultură, mai putin decat in 2017, cand cifra a fost de  3,3 miliarde de euro. Problema poate si mai mare este mecanismul de primire a sumelor, care e incet rau si, deci, nu promoveaza o atitudine corespunzatoare – a anuntat, luni, ministrul de resort, Petre Daea:

„Şi noi, şi Comisia Europeană, şi cu atât mai mult oamenii de jos au realizat că o serie întreagă de proceduri sunt foarte grele. Unele dintre ele te aduc în pragul disperării şi a renunţării de a mai urma un asemenea drum. Suntem într-o înţelegere deplină cu Comisia Europeană, care a avut multe iniţiative privind uşurarea procedurilor. Şi noi avem la fel norme interne care, unele, au sfidat imaginaţia şi a trebuit să le corectăm pentru a putea intra în planul execuţiei cu o anumită viteză. S-a făcut şi mai trebuie făcut, inclusiv Comisia Europeană e conştientă de acest lucru. Nu este dată, prilej în care să nu discutăm despre modul concret în care să schimbăm ce trebuie, astfel încât să realizăm ce ne-am propus fiecare”, a spus ministrul.

De asemenea, la sfarsitul anului precedent, Daea mai mentiona si că fondurile europene pentru agricultură pe care le-a absorbit România în 2017 ajunge cam pe la 3,3 miliarde de euro, adica bine, dar nu destul, nici pe departe satisfacator:

„Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene este cel de-al doilea obiectiv pe care l-am realizat, după un grad de absorbţie de 99,9% pe FEGA. La FEADR, fondul care susţine PNDR, ne-am propus 1,550 miliarde de euro şi mai avem o cerere de restituire în valoare de 627 de milioane euro. Această sumă şi cu cele primite în ţară până la această dată aduce România la o sumă de 3,33 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură. Un rezultat bun, onorant, onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă în aşa fel încât să ne facem datoria”, a spus Daea, la conferinţa de bilanţ.

Tot conform sefului MADR, tara noastra a ocupat in 2017 de 3 ori primul loc la accesarea fondurilor europene.

Până acum, au fost depuse 237 de mii de cereri pentru subvenții

nufarm.ro

Au trecut aproximativ 30 de zile de cand a debutat campania de primire a cererilor pentru subventiile pe anul agricol 2018, iar acum, seful APIA, Adrian Pintea, a declarat ca numarul cererilor unice trimise pana azi de fermieri ajunge cam pe la 237.000.

„La 1 martie a fost demarata campania de primire a cererile unice de plata, pana la 26 martie fiind depuse 236.887 de cereri pentru o suprafata de 685.202 ha. Ca o noutate, va pot spune ca incepand de astazi am inceput sa primim cereri si pentru zootehnie si anume pentru ANTZ 7 si ANTZ 8. In privinta platilor la zi va pot spune ca pentru campania 2018, avem acordate deja 2,5 miliarde de euro din bugetele FEGA, FEADR si bugetul national”, a spus Adrian Pintea.

Trimiterea cererii unice va trebui sa se faca in intervalul 1 martie-15 mai si APIA a postat pe site-ul lor oficial diferite recomandari pentru fermieri care in putin timp vor fi atasate si la primarii, darsi la centrele agentiei de plati.

„Inainte de a veni la Centrul APIA, va recomandam sa verificati in Registrul Agricol situatia terenului pe care il utilizati, la primaria unde il aveti inregistrat. Inainte de a semna, verificati inca o data Cererea Unica de Plata sector vegetal si zootehnic! Daca aveti animale in exploatatie, asigurati-va ca datele aferente acestora sunt actualizate in Registrul National al Exploatatiilor (RNE) (medic veterinar concesionar / asociatie / propriile evidente,daca sunteti utilizator SNIIA)”, scrie in comunicat.

„in prezent se depun cererile pentru fermierii care se incadreaza intre 1 si 10 hectare. Si incepand de astazi, asa cum am anuntat si anterior, primim cererile si pentru zootehnie mai exact Ajutorul National Tranzitoriu pentru schema decuplata de productie, sector lapte – ANTZ 7 si Ajutorul National Tranzitoriu pentru schema decuplata de productie, sector carne – ANTZ 8, fie ca fermierii au doar bovine sau cuplat cu vegetal. Dupa data de 15 aprilie avem programat sa primit si cererile pentru fermierii care lucreaza peste 10 hectare”. – mai mentioneaza seful APIA.

România în TOP 3 la numărul de ovine în UE

nufarm.ro

Cu aproape 9,8 milioane de oi in anul 2017, Romania este in pozitia a 3 a din Uniunea Europeana, la capitolul efectivele de ovine, singura care este in fata ei fiind Marea Britanie, cu 24,5 milioane capete si Spania, cu 15,9 milioane ovine, conform ultimelor informatii oferite de Eurostat.

Dupa noi vine Grecia, cu 8,5 milioane de capete de ovine, Italia – 7,2 milioane, Franta – 6,8 milioane, Irlanda – 3,9 milioane de capete şi Portugalia, cu 2,02 milioane de capete.

Balatana comerciala cu produse agroalimentare arata ca tara noastra a avut de castigat mai mult de 315 milioane de euro de pe urma acestei felii din economie,cele dintai trei trimestre din 2017, din exporturile de animale vii in spatiul intra si extracomunitar. In plus, a inregistrat o majorare in jur de 15% in comparatie cu aceeasi perioada din 2016, moment in care veniturile au reprezentat aproape 275 de milioane de euro.

Mare parte din acestea provin din exporturile de animale vii din speciile ovine si caprine, aproape 146,8 milioane de euro pentru 67.137 tone si din cele de bovine – 145,71 milioane de euro (56.831 tone).

Carnea de ovine a avut un consum in anul 2016, in Romania, in medie, de 2,6 kg/locuitor, adica cu putin mai mult fata de anul precedent, care reprezenta 2,3 kg/locuitor, insa cu mult mai mare daca ne raportam la anul 2014 (0,7 kg/locuitor anual).

Cel mai mult se mananca miel, in perioada Pastelui, ba chiar nici nu este nevoie de export, intrucat productia autohtona este destula.

APIA a anunțat valoarea subvențiilor din ZOOTEHNIE

nufarm.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anuntat că bugetul pe anul acesta pentru Sprijinul cuplat în domeniul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane euro, iar cel stabilit pentru ajutoarele naționale tranzitorii în aceeasi zona este de 176,06 milioane euro. Acestea au fost potrivite dupa prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017.

Pentru a-si oferi ajutorul, APIA a oferit pentru prima data, debutand cu data de 16 octombrie 2017, plăți în avans și pentru Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru beneficiarii crescători de animale. Subventiile care au fost trimise la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane euro.

Inainte de inceperea Campaniei de plăți în avans, adica inainte datei de 16.11.2017, APIA a realizat un studiu in urma adunarii informatiilor aflate în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, conform datelor de mai jos:

Denumire scheme APIACuantum
2017
SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC
vaci de lapte442.0754 euro/cap
bivolițe de lapte187.6676 euro/cap
taurine din rase de carne și metișii acestora519.9658 euro/cap
ovine/caprine25.0200 euro/cap
AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORII ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC
ANT 7 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine – sector lapte22.1885 euro/tonă
ANT 8 –  Ajutor Național Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine – sector carne88.6852 euro/cap
ANT 9 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine5.2407 euro/cap

Precizăm că în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistem și astfel a rezultat că există  efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării in plafonul financiar alocat României.

Astfel, s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, numai pentru următoarele scheme:

Denumire scheme APIACuantum 2018
SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC
vaci de lapte401.1809 euro/cap
bivolițe de lapte173.9233 euro/cap
taurine din rase de carne și metișii acestora446.5667 euro/cap
AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORIII
ANT 8 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine – sector carne86.3629 euro/cap

Prețul unui teren în România vs în UE

nufarm.ro

Dupa cum bine se cunoaste deja, dupa Revolutie a avut loc marea “vanzare” a tarii, cand politicienii de la acea vreme, care avea fraiele in mana, au decis sa distruga industria puternica a Romaniei, dand multe dintre fabricile care erau alte statului, domeniului privat, proces numit “privatizare”.

In acest moment, politicienilor le-a venit grozava idee sa vanda pamanturile tarii. Conform ultimelor informatii de la Eurostat, România vinde cel mai ieftin teren arabil din Uniunea Europeană.

Un hectar a fost cumparat, în 2016, cu mai mult de 1950 de euro. Nici macar nu se compara cu cele din Olanda, care este cel mai mare investitor din România și desigur, din cauza caruia tara noastra este refuzata in Schengen (pe motive politice si economice, nu reale). Prin urmare, daca ne uitam atent 1 hectar în 2016, insemna 63 de mii de euro, adica de 30 de ori mai mult.

hectarul de teren arabil care are cel mai mare pret din Uniunea Europeană a fost obiect de tranzactie in zona Liguria din Italia, cu mai mult de 100.000 de euro. Nu e deloc normal, sa nu uitam ca România era grânarul Europei, acum nu de mult. 

VINVEST ȘI TIMIȘOARA

VINVEST ȘI TIMIȘOARA
Orientat spre iubitorii de cultură, spre cei ce doresc să descopere frumuseţile şi misterele unui oraş ca Timişoara dar în acelaşi timp vor să participe la evenimentele culturale ce au loc în zonă este un loc dedicat tinerilor şi nu numai, ci fiecăruia dintre noi care crede că în sufletul său mai există un copil.
*Passpartout Hostel oferă ca premiu pentru vizitatorii #VINVEST 2018: 2 nopţi cazare cu mic dejun – Timişoara.

APIA scoate adeverințe pentru cei care beneficiază de subvenții

nufarm.ro

Agentia de Plati si Intervenţie pentru Agricultura (APIA) a anuntat ca urmeaza sa scoata adeverinte pentru beneficiarii Masurii 14T (fosta Masura 215) – Plati privind bunastarea animalelor, Campania 2018, care doresc sa foloseasca aceste fonduri.

Imprumuturile sunt cerute pentru finantarea activitatilor curente, de la institutiile bancare si nebancare care sunt in contract cu APIA pentru anul de cerere 2018.

Conform acestor contracte, la cerea scrisa a doritorului, APIA va scoate o adeverinta care atesta ca fermierul a transmis cerere de plata pentru intervalul 3-31 ianuarie 2018 aferenta anului de angajament 2018 (ianuarie-decembrie), pentru Masura 14T „Plati in favoarea bunastarii animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) pasari”.

Adeverinta sui-mentionata ofera 70% pentru pachetul a) porcine si 70% pentru pachetul b) pasari din valoarea sumei solicitate in cererea de plata aferenta anului de angajament 2018.

Valoarea creditului reprezinta maximum 90% din suma inscrisa in adeverinta si de care beneficiaza fermierul pentru Plaţile referitoare la bunastarea animalelor, Campania 2018.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul National de Garantare a Creditului pentru intreprinderi Mici si Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garanteaza cel mult 80% din valoarea unui credit acordat de banci fermierilor.

Conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea criteriilor dupa care se vor stabili conventiile dintre institutiile financiar-bancare si nebancare si APIA, in vederea finantarii de catre acestea a activitatilor curente ale beneficiarilor platilor in temeiul adeverinţelor scoase, dobanda pentru oferirea creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Referitor la comisioanele stabilite de institutiile finantatoare, APIA aminteste beneficiarilor sa se uite de 2 ori pe solutiile de finantare propuse de institutiile financiar-bancare si nebancare referitoare la costul impus de ei, pentru a nu alege modalitatile de finantare gresite, in raport si cu starea lor materiala.