Prolectuspioneer ;"
Asociația Pro Consumatori, care este o organizaţie de utilitate publică si parte a Organizației Europene a Consumatorilor, a studiat 44 tipuri de gem, dulceaţă şi magiun vandute în cele mai ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat că, din data de 01 octombrie 2018, Centrele judeţene APIA vor incepe sa realizeze plata ajutorului de stat în domeniul creșterii animalelor, catre ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Tag Archives: crame

FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!

nufarm.ro

FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!

SURPRIZELE VIN ȘI DIN PODGORIA DEALU MARE!

Un producător cu un teren încă mic, nu foarte bogat, dar cu performanțe notabile 🙂

Domeniile Anastasia măsoară performanța în Dealu Mare. Sunt un indice destul de fidel , alături de alte câteva (puține!) firme. Măsoară/și aproximează, totodată, destul de exact și ce șanse poate avea (în lumea largă a vinurilor) un mic investitor, apărut de după 1990 (ba chiar la distanță de un deceniu), cu nu foarte mulți bani, ca, mai mult din trudă și sudoare, să smulgă pământului un vin bun. Și nu oriunde. Ci într-o podgorie reprezentativă, am numit aici Dealu Mare. Unde densitatea este mare, deci și concurența este la fel/pe măsură.

Dacă tot am vorbit de vin bun, să detaliem ce înseamnă asta în cazul DOMENIILOR ANASTASIA.

Asta deoarece un vin bun poate însemna altceva, de la producător la producător. Asta fiindcă fiecare intrepretează PARTITURA LUI, aceea la care se pricepe, în de-a lungul anilor, cel  mai bine.

Particularizănd, în cazul DOMENIILOR ANASTASIA, un vin bun ar putea însemna (improvizez), următoarele:

  • O PARTITURĂ CLASICĂ. Adică un vin dintr-un soi franțuzesc, partitură, deh, complicată (și complexă, în același timp), dificil de interpretat și în patria-mamă a soiului respectiv(am numit, printre altele:
    1. MERLOT;
    2. CABERNET SAUVIGNON;
    3. CHARDONNAY;
    4. CHARDONNAY BARICAT etc)
  • Reinterpretarea aceleiași partituri nobile conform variațiunilor proprii ale TERROIR-ului, amprenta locului, semnătura pământului și a iscusinței tehnologului (toate la un loc, conjugate)
  • Vinul de la Anastasia are și marea calitate că amintește de vinul nostru strămoșesc, de vinul uncheșului și bunilor-străbunilor noștri, ceea ce înseamnă că ne înțeapă, undeva, în adânc, gena noastră 🙂
  • Chiar dacă vorbim, în bună parte, de soiuri străine, ele sunt bine aclimatizate/integrate în peisajul gusturilor românești

UN MAGAZIN NUMIT DORINȚĂ

N-am scris, până acum, îndestul, despre cel mai frumos magazin de vin, deschis în Ploiești, de DOMENIILE ANASTASIA. Văzut de/din afară, chiar de (mai) departe, el te cheamă înăuntru, iar înăuntru, ce observi?:) vezi o orânduială bună ce seamănă cu un magazin meșteșugăresc, popular, cald – din cauza (mai ales) a lemnului ce te înconjoară. Totul arată ca o gospodărie țărănească, parcă evadată de la Muzeul Satului, mobilată cu mult bun gust – și o desăvârșită simplitate. Am văzut cadrele prelevate de Ana Șerban și totul e ca într-un muzeu al folclorului, de la noi, de la țară, de pe undeva/oriunde, din țara românească. Până și inscripția DOMENIILE ANASTASIA pare una intarsiată…

USAMV BUCUREȘTI/GHID DE MATERIAL SĂDITOR ÎN VITICULTURĂ

nufarm.ro

USAMV BUCUREȘTI/GHID DE MATERIAL SĂDITOR ÎN VITICULTURĂ

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE  PIETROASA / USAMV BUCURESTI

Pietroasa este renumită, după vorba marelui scriitor Nichita Stănescu, ca fiind locul unde  ,,Aici la Pietroasele, inima noastra de piatră s-a transformat într-o inimă de inima”.

La Pietroasa, știut este, ca se gasesc mai multe simboluri. Toate țin de noblețe, aur, tezaur, viticultură, în acest ținut exuberant al Carpaților de Curbură, acestea ar fi cuvintele-cheie pentru moștenirea valoroasă a Statiunii de Cercetare Pietroasa.

Am solicitat un interviu celui care conduce stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinifcație Pietroasa, iar raspunsul nu a intarziat sa apara. Domnul drd.Ing. Marin Marian Sorin a raspuns simplu, clar si la obiect tuturor intrebarilor noastre.

Marin Marian Sorin – Director General

Întrebare:
De când aţi preluat STAŢIUNEA DE CERCETARE Pietroasa?

Răspuns:   Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – Buzău, este filială a Universitatii de Științe Agronomice și Medicina Veterinară din anul 2005, iar eu, am ajuns aici in primavara anului 2014. Din acel moment ocup functia de Director General si incerc sa-mi canalizez toate fortele pentru a duce la bun sfarsit ceea ce mi-am propus in momentul cand am ajuns aici.

Întrebare:
Cum aţi găsit-o? La ce stadiu se afla?

Răspuns:   În momentul în care eu am preluat stațiunea , aceasta avea în curs de derulare un proiect pentru modernizarea viilor. Starea cladirilor, a utilajelor si a viilor nu era tocmai imbucuratoare. Ca orice tehnologie sau constructie veche, vine o vreme cand ai nevoie sa faci modificari drastice sau sa inlocuiesti acel ceva. Din acel moment, cand am preluat functia, mi-am spus ca trebuie sa fac ceva. Si am reusit! Am modernizat spatiile de lucru pentru angajati, am consolidat cladirile, am asfaltat, am achizitionat utilaje noi, am implementat tehnologii noi de vinificatie si am continuat proiectele de cercetare si ameliorare.

Întrebare :
Unde considerați dumneavoastră de cuviință că se găsește cel mai mare potențial ?

Răspuns : Centrul Viticol Pietroasa este cunoscut in lumea larga pentru doua comori principale: tezaurul descoperit aici ,,Closca cu puii de aur” si tezaurul viti-vinicol. Zona aceasta are un potential extraordinar pentru soiurile aromate si nu numai. Terroir – ul de la pietroasa este favorabil vinurilor de calitatea prin  totalitatea factorilor de clima, sol si nu in ultimul rand, agrotehnica. Acest lucru poate fi demonstrat prin numeroasele medalii obtinute la concursurile internationale cu soiul emblema al Statiunii: Tamaioasa romaneasca.

Întrebare :
Care este backgroundul dumneavoastră profesional ? Ați mai lucrat la USAMV Bucuresti ? Ați fost gospodarul unei alte afaceri / unui alt segment din Agronomie?

Răspuns :  Lucrez, de ceva timp, sub coordonarea domnului Prof. Univ. Dr. Cîmpeanu Sorin Mihai – rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucuresti și am ocupat postul de administrator financiar de patrimoniu, totodată fiind implicat și tehnic în ceea ce privește desfășurarea activităților din campusul Agronomie-Herăstrău.

Întrebare :
Cum ați putea caracteriza munca predecesorului dumneavoastră , inginer Ion Damian, pe care l-am cunoscut foarte bine – si cu care am avut bucuria/și privilegiul să mă întâlnesc, în mai multe rânduri. Aș avea de spus că, de altfel, am făcut și interviu, cu dânsul – ca și cu dumneavoastră – in mai multe rânduri…

Răspuns :   Domnul inginer Damian Ion, directorul statiunii Pietroasa, până la data de 1 martie 2014, a coordonat activitatea de cercetare și producție o perioadă de peste 28 de ani. Si-a adus contribuția la îndrumarea sectorului de producție viticolă, prin stabilirea complexului de măsuri agrotehnice pentru cresterea potențialului productiv  și calitativ al plantațiilor viticole. A participat la cercetările și implementarea, în sectorul de producție, a problemelor legate de formele de conducere și sisteme de tăiere la vița de vie , stabilirea soluțiilor de modernizare a plantațiilor de vie  clasică, refacerea viilor afectate de gerurile din timpul iernii și de secetă. Un alt lucru foarte important pe care l-a facut a fost conservarea patrimoniului Statiunii si aici ma refer la vinoteca noastra, cladirile cu arhitectura specifica acelei perioade si sculpturile din piatra facute aici. De apreciat este si modul cum a reusit sa tina unit colectivul uman si sa-l foloseasca intr-un mod cat mai benefic pentru intreaga unitate.

Întrebare :
Care este percepția echipei pe care o gestionați ? Ce  feed- back aveți/ați căpătat între timp?

Răspuns :   Fiecare dintre noi așteaptă, de la ceilalți – și cu atât mai mult de la șeful său, să fie tratat ca fiind unic și, de asemenea, să fie apreciat pentru ceea ce face. Este foarte important de asemenea ca relația director – subordonat să fie bazată pe transparență și încredere pentru a facilita acceptarea de către angajat a unui feedback pozitiv. Consider că primul feed-back din partea angajatilor este acela că își doresc condiții mai bune de muncă , doresc să promoveze mai bine stațiunea și, de asemenea,  să aducă numele de Pietroasa la cele mai înalte standarde.

Întrebare :
Cum ați defini relația cu UNIVERSITATEA ? Este AGRONOMIA flexibilă, în relatia cu dumneavoastră – și cu Pietroasa ?

Răspuns :  Consider că Stațiunea are o colaborare foarte bună cu Universitatea, o relație construită pe fermitate și ajutor și un program complex de investiții, atât pe termen scurt – cât și pe termen lung .

Întrebare :
Ce obiective aveți / v-ați propus ?

Răspuns :    U.S.A.M.V. București ne acordă sprijin pentru modernizarea instalației de refrigerare din cramă , eficientizarea vinificației primare, a spațiilor locative, atragerea de noi fonduri, iar – prin catedra de viticultură – implementarea noilor programe privind viticultura ecologică și a unor proiecte de cercetare și  adaptarea viticulturii la noile condiții meteo-climatice.

Întrebare :
Cum apreciați vinurile de la Pietroasa ?

Răspuns :  Vinurile obtinute la Statiunea de Cercetare Pietroasa se caracterizeaza printr-o extractivitate specifica zonei si recunoscuta de catre degustatorii care au mai trecut prin acest Centru viticol. Aromele, compusii fenolici sau taninurile aculmulate in strugurii sunt intr-o cantitate impresionanta. De aici te duci mai departe pe fluxul tehnologic si poti obtine tot ceea ce ti-ai propus ca si tehnlog. Ce ma impresionat cel mai mult cand am gustat prima data o Tamaioasa romaneasca a fost intensitatea aromei. Va recomand sa mirositi un singur pahar cu vin din acest soi cultivat la Pietroasa si va asigur ca-i veti recunoaste aroma de fiecare data.

Echipa RABBIT MEDIA

UN RECITAL DE VIN

nufarm.ro

Domeniile Ostrov

DEGUSTĂRI DE VARĂ, PRE-PARTY ȘI ALTE PETRECERI 🙂

Cum arată un recital în LIVADA CU CIREȘI? Un recital de muzică? Dar și un RECITAL de VIN… Ei bine, uite cam așa arată. Cam ca în poza alăturată. Un pian, pe un promontoriu, o scenă – și un solist/artist. (L-am numit aici pe Lucian Velciu. Într-o cămeșă populară, aproape ridicată – în grad – la rangul de iie.)

Un artist la maturitate. Pe care l-am ascultat, cu plăcere, de nenumărate ori. Și unul care este orientat spre muzica clasică, având acea cultură care derivă de acolo, solidă, construită din piese simfonice & antologice.

Apoi, asistența. Auditoriul, care vă să zică. Nu mai mult de vreo sută-două de persoane, pentru cine s-a grăbit/înghesuit să le numere.

*

Tot piese simfonice & antologice mai sunt STRUGURII și VINUL  de la DOMENIILE OSTROV. Pentru cine se grăbește să-i deguste, sub ambele forme…

DESPRE PRE-PARTY, PETRECERI ȘI ALTE PETRECANII
Oho, iată – în adevăr – o surpriză, și nu oricare/ci chiar una mare, pentru noi! Pe 14-15 iulie, a fost PARTY la Ostrov. Și petrecerile/petrecanii, le zicem noi, familiar și cu afectuozitate, ne ajută să ne cunoașteam mai bine – așa a fost și înainte de festivalul Măslinelor Afumate 🙂 și să evadăm din rutina cotidiană. 🙂
Pe 14 iulie ne-am adunat doar pentru un modest warm-up la piscină (pre=party la SMOKED OLIVES ISLAND FESTIVAL) pentru că insula ne cheamă la ea.
Unde? La Domeniile Ostrov, pe malul drept al Dunării, cu vedere la insula noastră dragă.
De ce? Podgoriile lor au un farmec aparte și o istorie spectaculoasă de doar 3.000 de ani.
Asa că, în week-end-uri, de vineri de la pranz și până luni, petrecem pe un taram mirific si degustam vinurile produse aici la Domeniile Ostrov. Dar vă asigurăm că anul este plin/presărat cu ocazii, petreceri & petrecanii.

CUM AR FI SĂ SPUI: BUNĂ DIMINEAȚA ÎN VIE?
La final de iulie, o împătimită a paradisului de la Ostrov, care își petrece acolo cel puțin un week-end pe lună, a scris pe Facebook: bună dimineața vreau să vă spun tocmai din inima podgoriei! Chiar acum s-a ridicat ceața. Am avut bucuria și privilegiul de a gusta, dis-de-dimineață, strugurii de masă. Chiar la mijlocul micului dejun, pe post desert.  Erau reci și buni. 🙂

Doar într-un răstimp de câteva zile se va da aici semnalul de start la sezonul de cules pe Domeniile Ostrov. Daa, mai devreme/cu mult mai devreme decât în anii trecuți. Forța de muncă e tot mai zgârcită la vedere, oameni – la cules – din zonă sunt tot mai putini, înspre deloc, se lucrează mai mult cu oameni aduși din alte zone (Moldova) defavorizate, chiar și de peste Prut. Ar fi și de spus că media plății (cu ziua), aici, este cu mult peste media din țară. Este o muncă normată, în plin sezon de cules este imperioasă nevoie aici de peste 2.000 de zilieri. Care primesc și casă și masă. Poate așa vă faceți o imagine a muncii din spatele unui ciorchine de strugure cules din podgoria Ostrov-Lipnița, care se întinde pe mai mult de 1.200 de hectare. Puse cap-coadă asta înseamnă un drum intins, undeva la aproape o mie de kilometri.

O ȚÂRĂ DE ISTORIE (ÎNTR-O ȚARĂ DE STRUGURI & VIN) NU STRICĂ NICIODATĂ! 🙂
Nu foarte mulți dintre români (dar și puţini dobrogeni!) sunt (cât de cât) la curent cu faptul că cea mai veche colonie greacă dintre Dunăre şi Mare nu a fost binecunoscuta Histria, ci mult mai puțin știuta/glosata Orgame, o aşezare identificată astăzi pe teritoriul comunei Jurilovca, în impresionanta zonă Capul Doloşman. Romanii au întemeiat aici, mult mai târziu, castrul Argamum. Marea descoperire făcută pe acest şantier a fost complexul funerar din secolul șapte înainte de Hristos. S-a stabilit, cu destul de multă, exactitate că o persoană însemnată/de vază a fost înmormântată aici, cu cel puţin douăzeci – treizeci de ani înainte de fondarea Histriei. A fost vorba de o întreagă generaţie de colonişti eleni care locuiau aici în jurul anului 670. Istoricul Hecateu din Milet scria de altfel, în secolul VI î.H, că „Orgame” a fost prima cetate întemeiată de greci la Pontul Stâng. Straniu este faptul că, deşi existau condiţii excelente pentru dezvoltare economică, Orgame a avut, se pare, o existenţă efemeră.

Din motive necunoscute, cetatea nu a reuşit nicio clipă să ajungă la nivelul „surorilor” sale din Sud, Histria sau Tomis. În secolul I după Hristos, când zona a intrat sub stăpânire romană, Orgame era, în cel mai bun caz, un port de escală al navigatorilor interesaţi să meargă spre Nord. Timp de cinci veacuri, Orgame (devenită acum Argamum) a continuat să existe – şi să se dezvolte. S-au descoperit ziduri de incintă, patru basilici paleo-creştine, precum şi urme ale unor clădiri impozante, care demonstrează că Argamum era un oraş roman prosper. Situl arheologic se întinde pe o suprafaţă impresionantă, de aproape o sută de hectare dar, din nefericire, din lipsa fondurilor, arheologii nu au săpat decât foarte puţin. Doar cercetarea sistematică ar putea oferi detalii cu privire la viaţa cetăţii din perioada secolelor VII î.H – I d.H. Până atunci, Argamum merită întreaga noastră atenţie, fiind – de departe – situl amplasat într-una dintre cele mai pitoreşti zone din Dobrogea.

UN EVENIMENT DE ZILE MARI

nufarm.ro

DEAL DIN DEAL SE FACE VINUL…

CRAMA DEALU BUJORULUI

Cronica unei lansări memorabile

Este abia o lună și (aproape) jumătate de când un nou brand s-a lansat pe piață, în domeniul vinurilor: CRAMA DEALU BUJORULUI. Lansarea a avut loc la CLUBUL DIPLOMATIC, în București. Lume selectă a fost prezentă la lansare. În frunte cu ministrul agriculturii, Petre Daea și ex-ministrul Valeriu Tabără, deținătorul, actualmente, al unei prețioase funcții (& dregătorii) la ASAS București (ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE).

Directorul Alina Donici, de la CRAMA DEALU BUJORULUI, a rostit un discurs, despre noul brand. Și produsele care vin să îl reprezinte direct pe piață.

Acum, trebuie spus că locația aleasă pentru eveniment a fost, într-un fel, și o cheie a evenimentului. Pentru că la CLUBUL DIPLOMATIC există un spațiu generos dedicat unor asemenea întâlniri. 

Nu mai puțin o grădină deosebit de fastuoasă, locul fiind preferat și în veacul trecut, de către autorități, pentru întâlnirile  cu ținută și ștaif,  a fost martoră la eveniment.

Se poate, deci (jucându-ne un pic!), permuta – un pic – dictonul și se poate spune că și locul înnobilează, la o adică, omul.

O LOCAȚIE CU MULT HAR ALEASĂ DE CEI CARE AU FĂCUT INVITAȚIA
Ce mai, per total, am vrut să punctăm că locația a fost aleasă inspirat.

Persoanele care au fost la fața locului ne-au relatat că și lumea participantă, nu mai mult de o sută-două de persoane, a fost aleasă pe sprânceană.

Valeriu Tabără a fost unul dintre principalii susținătorii ai Alinei Donici, încurajând-o pe linia pe care a pornit.

De notat că o bună parte din lumea invitată la eveniment a fost de sorginte academică.

Grădina a fost luminată a giorno, astfel ca întreaga seară să aibă un parcurs perfect.

ATMOSFERA. PERSONALITĂȚI DIN LUMEA AGRICULTURII, LA O UNITATE DE ELITĂ
Atmosfera a fost relaxată, colocvială. Conul de lumină a căzut pe vinuri, în special, așa cum este și firesc. Și pe cei care le fac, pentru că lucrul acesta este mai aproape de CREAȚIE decât de o muncă repetitivă/specifică lui HOMO FABER.

Nu mai puțin, vorbim despre o STAȚIUNE DE CERCETARE, adică despre o unitate de ELITĂ.

Semn că i s-a acordat atenția cuvenită, printre invitați s-a regăsit și ministrul Agriculturii (în exercițiu) Petre Daea.

VINURILE CARE AU DES TRENA SĂRBĂTORII DE GALĂ
Ar trebui, nu-i așa, să enumerăm vinurile care au făcut deliciul serii/și au și constituit baza ei – și să le descriem măcar și sumar.

BĂBEASCĂ ALBĂ
Un soi specific zonei colinare din Moldova, un fel de semnătură/emblemă a locului.

BĂBEASCĂ GRI
Un vin care, măcar din anumite rațiuni, ar putea fi vedeta locului, alături de FETEASCĂ NEAGRĂ. Îl propun pentru așa ceva o finețe deosebită și faptul că este și rar, și ascetic. Un vin căruia îi stă bine sec/în sec (vinificat ca atare).

FETEASCĂ NEAGRĂ
Stațiunea de cercetare are a se lăuda cu isprava de a face din Feteasca Neagră un vin de ispravă, pentru că ea e ca și cum ai interpreta o arie celebră dintr-o operă, cu un efect deosebit.

MERLOT
Vinurile roșii nu se interpretează doar în partitura soiurilor autohtone. Ci și, de exemplu, în variantele frațuzești, precum acest MERLOT.

CABERNET SAUVIGNON
Tot soi frânc, fără de care nu se poate. Interpretat, și el, în varianta de terroir pe care o presupune arealul de la Târgu Bujor.

FETEASCĂ REGALĂ
Un vin care, aici, poate să capete o noblețe aparte.

ROSE, sec
Trebuia să fie și un roze – la mijloc – ca o punte între albele și roșiile locului.

O ABSOLUT NECESARĂ SCHIMBARE DE ȘTAFETĂ
Nu sunt toate, firește, am selectat doar câteva, deoarece CRAMA DEALU BUJORULUI are o bogăție de sortimente/și de palmares – și de abia acum încearcă să salte capul.

Înainte de ALINA DONICI, stațiunea a fost coordonată de CRISTINA SIMION, care nu a dat atenția sporită reprezentării cramei și imaginii publice, pe care o conducerea actuală.

Timpurile, însă, evoluează și MODERNIZAREA stațiunii, chiar dacă se face cu sforțări deosebite, este, totuși, un MUST-DO, orice s-ar spune.

O absolut necesară schimbare de ștafetă, dar și de gândire, de concepție asupra cum trebuie tratat, în cel mai bun sens, VINUL, regele mesei noastre de fiecare zi.

BEAU VINUL DOMENIULUI BOGDAN

nufarm.ro

VINUL ȘI NATURA

PENTRU CĂ E CEL MAI BUN. ADICĂ E CEL MAI CURAT 🙂
Orice mare vin/grand vin, cum zic francezii – sau vin de marcă, are o calitate esențială. Pentru care este băut. Are o însușire aproape magică, deși – uneori – simplă.

Pentru care se poate scrie un testimonial remarcabil. Vinul DOMENIULUI BOGDAN este fructul AGRICULTURII BIODINAMICE. Un nou concept, în lumea vinului, intră în forță pe piața românească.

Beau vinul Domeniului Bogdan, fiindcă este cel mai bun, adică (am vrut să spun) cel mai curat….Adică un adevărat vin BIO. Și asta pentru  că este BIODINAMIC.

O STARE DE BINE
Mai rar așa o intrare în lumea vinurilor. Cu un concept la fel de puternic. Care se sprijină pe o filozofie de viață. Pe un bien-etre, adică o stare de BINE, cum spun francezii, tot în relație cu vinul.

Este cel mai puternic îndemn (unul temerar) pe care l-am auzit vreodată, în branșa vinurilor. Și, dacă ați uitat, cumva, semnificația USP, ea înseamnă: UNIQUE SELLING PROPOSITION,  adică sentința care concentrează în ea chintesența valorilor pe care le reprezintă/vinde produsul.

UN VIN MARCA BOGDAN MIHALCEA
Pe scurt, ea este cea mai importantă, cea mai adevărată propoziție valabilă pentru produs.

Așadar, reluăm, pentru & întru ținere de minte: beau vinul Domeniului Bogdan (adică al lui Bogdan Mihalcea, operă colectivă, tocmită preună cu echipa), deoarece este cel mai bun, adică e cel mai curat – și, în consecuție, cel mai adevărat.

Este un vin biodinamic.

Bine, dar de ce este asta o calitate?

NATURA ÎNTR-UN PAHAR CU VIN
Fiindcă biodinamica este dinamica interioară a vinului. Adică a fermentației.

Iar vinul Domeniului Bogdan este ca natura, aduce sănătate și stare de bine tuturor. De altfel, sloganul, cel puțin cel de până acum, este concludent: NATURA ÎNTR-UN PAHAR CU VIN.

Vinul este o ființă vie, singura lichidă CARE EVOLUEAZĂ. Izvorâtă din natură.

Ea implică hrănirea solului numai cu substanțe naturale. Principiul se poate enunța: natura hrănește natura. Sau, mai bine zis: NUMAI NATURA HRĂNEȘTE NATURA.

Al doilea principiu este: cunoaște astronomia ca să știi să acționezi în conformitate cu universul. La momentele în care trebuie să acționezi asupra plantei/VIȚA DE VIE sau/și a PRODUSULUI/vinul.

Fazele lunii, numărul de ore de soare, momentul pârgului și momentul culesului, acestea trebuie cunoscute și luate în considerație ca esențiale în facerea vinului.

CÂTE CEVA DESPRE RUDOLF STEINER
El este părintele agriculturii bio
Rudolf Steiner este părintele conceptului AGRICULTURII BIODINAMICE, precum este și al altor concepte: PEDAGOGIA WALDORF etc. Un geniu, un mare inițiat, un vizionar (clarvăzător), cu o intuiție de zile mari. El a teoretizat prima dată ceea ce se numește azi, cu un alt termen, AGRICULTURA BIO. Ea a apărut mai mult ca o reacție la AGRICULTURA INDUSTRIALĂ/INDUSTRIOASĂ (decât la agricultura intensivă, concept modern care operează începând cu ultimii o sută cincizeci de ani din istorie). BIO reprezenta răspunsul ecologic/natural/logic la CHIMIZARE și chiar la MECANIZAREA EXCESIVĂ. Exploatarea lacomă a pământului era haotică, pe principiul: cât mai multă recoltă/cât mai mulți bani, CU ORICE PREȚ. Or Steiner restabilea echilibrul. Dar cine era acest Steiner? Continuarea, în nr. viitor…Sperând, deja, că v-am ațâțat curiozitatea, vă invităm să ne urmăriți și în episodul care urmează.  🙂

Premisa NUMĂRUL UNU pentru turism: un vin bun!

nufarm.ro

CRAMA ANASTASIA

PLANTAȚIA S-A DUBLAT, CA SEMN AL EFORTULUI INVESTIȚIONAL
Nu am terminat cu discuția despre CRAMĂ, la DOMENIILE ANASTASIA. Data trecută, ne-am oprit (doar) la preliminarii; o să continuăm, de data aceasta, cu discuțiile de ansamblu.

În primul rând, să subliniem poziția privilegiată pe care o are crama de la Strejnicu: faci numai douăzeci de minute, cu un autoturism oarecare (nu neaparat cu o mașină de teren!), dacă nu este aglomerat, până în centrul Ploieștiului. Și se află la doar 50-60 de kilometri de Capitală.

În plus, are un aeroport, mai micuț, ce-i drept – cel de la Strejnicu(aerodrom/aeroclub sportiv și de agrement, pentru amatori și pasionați de zboruri) – la îndemână.

La circa optsprezece-douăzeci de kilometri de Strejnic, mai în interiorul podgoriei Dealu Mare, se află amplasate viile. Acolo, în mod normal, nu se poate ajunge decât cu o mașină de teren.

Noi am fost, cu o mașină Hyundai – și n-am reușit să ajungem în vie. De unde se oprea drumul accesibil, trebuia să ne ia – și să ne ducă mai departe – un tractor.

LUNA MAI A FOST O LUNĂ DE FOC PENTRU PLANTĂRILE CELE NOI
Marin Constantin a achiziționat o mașină de plantat, dar lucrurile mergeau poticnit.
Luna mai a fost o lună decisivă pentru noile hectare de plantat.

Însă, cum-necum, proprietarul a reușit să-și îndeplinească țelul și să planteze noile hectare pe care le avea de plantat. Trebuia să își întregească planul – și noile hectare au devenit, până la urmă, o plantație. Au zburdat, din proiectul de pe hârtie – și au umplut realitatea.

LA ÎMPLINIREA A ZECE ANI, DOMENIILE ABIA ÎȘI TRĂIESC, DIN PLIN, COPILĂRIA 🙂
Deja, Domeniile Anastasia au făcut primul deceniu de viață. Și, acum, la doar un deceniu (primul!), se poate lăuda  cu vin exportat, din România, în țări exigente, precum Elveția și Canada.

Bine, este vorba doar de un început, deci nu de foarte multe sticle, deocamdată, doar de un lot de vreo 3.000-4.000 de sticle.

Amândouă țările (atât Canada, cât și Elveția) nu sunt chiar o destinație comună pentru exportul românesc de vin (deși, în Canada, în pofida depărtării, se găsește – la liquor stores – eșantioane de vin românesc, iar românii pot spune că le cumpără, chiar curent – mai ales cele care au tradiție și cu care s-au învățat).

MARIN N. CONSTANTIN NU BAGĂ BANII LA BUZUNAR, CI CHIAR FACE EFORTURI SĂ INVESTEASCĂ
Plantația, ca să poată zugrăvi efortul de dezvoltare, s-a dublat și ea. Semn că proprietarul investește, investește, investește. Nu bagă, ca alții, banii la teșcherea, așa, doar trecându-i dintr-un buzunar în altul.

De la un cuantum de 7,5 hectare, plantația a crescut și s-a făcut mare. A ajuns la 15 hectare/sau, cel puțin, acolo este proiectată să ajungă, la acest moment dat al relevmentului. Schița proprietarului este, pesemne, să treacă de la un proprietar mai mic la unul de dimensiune aproape mijlocie.

CENTENAR LA DOMENIILE OSTROV

nufarm.ro

CENTENARUL la Domeniile Ostrov anunță un an plin de evenimente, care de care mai interesante. Printre ele, la vreme de vară, o evadare în aer liber ocupă primul loc.

Începem acest articol, nu întâmplător, printr-o enumerare (la obiect) :cea a soiurilor care se pot degusta la Ostrov, ele fiiind înseși  numele voluptuoase ale ispitelor care formeazăprima atracție a unui voiaj pe Dunăre, la nord de orașul bulgar Silistra, în insula pe care o formează acest pământ binecuvântat.

Deci, soiurile cu care vă puteți întâlni/și care se cultivă la Domeniile Ostrov sunt următoarele: Merlot, Cabernet Sauvingnon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syrach și Rebo – pentru vinurile roșii.

PRINCIPALELE GAME DE VINURI
Pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca Alba, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel  și Crâmpoșie.
Principalele game de vinuri marca Domeniile Ostrov  sunt următoarele: Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Păcuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum  și Vinaria Ostrov.

RITUAL. ASTA DACĂ SAUVINON BLANC POATE FI UN ADEVĂRAT RITUAL
Poate fi/deveni un adevărat ritual un vin dintr-un soi parfumat/cu parfum și prospețime. Înclinăm să credem că da. Iar atunci vinul din gama NAIADA este botezat fericit.

Un vin care poartă pe aripile lui mireasma care vine de la/și face să vibreze florile câmpului. Findcă așa miroase SAUVINGNON BLANC. Și astfel adie aroma, de iarbă, de poiană, de tăpșan proaspăt înflorit, rustic, primăvară, vioaie, plină de voie bună. Este un vin tonic prin definiție. Numai bine/îmbietor să ieși la iarbă verde, rustic, în natură, pe malul Dunării.

Aduce împreună cu el ceva stenic, de parcă te-ar întrema, de parcă ți l-ar recomanda, în terapie, doctorul, în criză de cauză, când nu mai știe ce să-ți recomande: iar vinul își face datoria/își ia misia în serios – și te înzdrăvenește.

CUM AJUNGI AICI 🙂
Cu puțin înainte de concediul de vară e momentul să vii la țară pentru un mic acconto: o zi minunată, în aer liber – și alte distracții în Curtea dintre vii de la Domeniile Ostrov pe Dunăre – www.domeniileostrov.ro .

Cu mașina, drumul din centrul Bucureștiului până la Dunăre durează cam 100 de minute, iar traversarea cu bacul ia 20 de minute. O privire pe hartă îți va dezvălui locul: https://goo.gl/9eKcir .

Copil fiind, iată ce poți face aici, gratuit și cu mare plăcere:

Poți să culegi fructele direct din pom și poți să le mânânci după ce le-ai spălat.
Poți să joci badminton sau tenis 😉 .

La Ostrov. Este, de altfel, și o emisiune (televizată!) foarte interesantă si plină de surprize muzicale minunate. Vă veți  bucura mult. De muzică. De natură. Și  de a cunoaște această emisiune prin intermediul invitaților pereni ai lui Mihai Hristu, la Clubul ORFEU.

RITUAL.  SĂ NE PREGĂTIM DE RITUAL,   ÎNCĂ O DATĂ 🙂
Sunteți pregătiți de ritual? Pentru că de RITUAL trebuie să fii, ÎNTOTDEAUNA, pregătit. Un SAUVIGNON BLANC de calitate nu se hăpăie, așa, la întâmplare, fără oarece protocol, fără ceva preludiu. De vorbă. De conversație. Fără o pregătire prealabilă/preliminară… Deci, pregătiți-vă!

CIFRE ȘI DATE DIN ACTUALITATE
Domeniile Ostrov  are o suprafață agricolă de aproximativ 2000 de hectare, cu un areal viticol de 1200 de hectare, 400 de hectare livada (cais, piersic, măr, prun, cireș, visin, nuc), 150 de hectare de teren arabil ce urmează a fi plantate și 200 ha de sere. Domeniile Ostrov include cele două mari centre : Ostrov, cu un total de cinci ferme – și o suprafață de circa 600 ha – și Lipnița, cu un total de nouă ferme și o suprafață de circa 1000 hectare.

ÎN CHIP DE BILANȚ
DOMENIILE OSTROV
CIFRE ESENȚIALE:
2000 de hectare în total
1200 ha viță-de-vie

MĂ SUII ÎN DEALU DORULUI…!

nufarm.ro

Vale-Deal, Vale-Dealu Dorului, ăsta e arhetipul nostru național 🙂

Un PALMARES și, în același timp, un PORTOFOLIU de invidiat
Tii, ia uită-te dumneata ce PALMARES! Ce portofoliu de invidiat – de produse – un portofoliu felurit/variatJ  și, totodată, SOLID, adicătelea cu produse care inspiră încredere, în primul rând prin valoare. Și cum a crescut, frumos, încet-încetișor, așa, ardelenește(sau în manieră bănățeană), fără hiatusuri, dar și fără exagerări. Personal, nu cred în bulele de vin (în lumea vinului, ca și în cea imobiliară, ele sunt de evitat). Pentru că ele, creșterile ca baloanele de săpun se sparg, fac puf!La simpla atingere a unui ac. Dar DEALU DORULUI a crescut organic/ E drept, ca melcul. I-aș  putea reproșa viteza. Dar Doru Husarciuc mi-a spus că nu a putut altfel. Și, în schimb, a crescut solid. Acum, e pe cale de atragere de noi parteneri, așa cum mi-a mărturisit luna trecută. Asta înseamnă capitalizare. Iar capitalizare egal accelerarea DEZVOLTĂRII.

Mai rar vinuri care, atât de multe fiind, să fie/constituie și realizări. Așa ceva întâlnești numai la firmele mari, bunăoară aș da un singur exemplu: la VINARTE!

Îndesirea semnelor de valoare e dovadă clară de ascensiune, ca producător. Și nu neaparat printr-un singur produs, ci printr-un evantai de produse.

Sigur, ar fi o idee și impulsionarea/și perfecționarea unui singur produs: în cazul de față mă gândesc la BURGUND MARE – și , spre delectare (pur) personal mă închipui participant la o verticală prin Burgundul a zece toamne…

LA DEGUSTAREA MULTIPLĂ/ DE MAI, LA O MIE DE CHIPURI
Și vă spuneam că, de curând, ceva mai în primăvară însă, a avut loc o DEGUSTARE VINTEST, ca un PRIM-EVENIMENT din AVANTPERIMERA VINTEST 2018/VINVEST 2019, sub titlul/egida SURSE ȘI RESURSE.

Da, adevăru-i că avem atât surse cât și resurse la dispoziție, și încă destule/din belșug, ceea ce s-a văzut la masa de degustare. Pentru ceea ce va fi, la CENTENAR, în decembrie.

Bineînțeles că voiam să ajung, până la urmă, la faptul că DEALU DORULUI a fost reprezentat, la masă, de soiul BURGUND, una dintre marile înfăptuiri dealu-doriene🙂

Burgundul duce trena competiției, o ridică la un nivel înalt, ca pe o ștachetă. Și asta, în primul rând, pentru că ne oferă o alternativă la soiurile consacrate din România – mă refer la eternele Cabernet Sauvignon și Merlot (dintre soiurile străine) –  și Fetească Neagră (dintre soiurile românești). Mai avem, în același scop, doar Băbească (cu versiunea Băbească Neagră) și Pinot Noir…Cum la noi nu  există, din producție autohtonă, Carmenere, Tempranillo etc, ci doar Cabernet Franc (atât de puțin că putem să îl ignorăm) și Shiraz (apărut după anii 80-90), ne consolăm și clătim/primenim gustul, iată, cu un BURGUND zis și mare…

În doilea rând, el, Burgundul, se încadrează în adierea de Vest al țării, cu aerul său de Blaufrankish (A, DA, ȘI AM UITAT – pe moment – Cadarca noastră de ispravă).

Așa se pate și explica o parte din succesul de care se bucură sus-numitul Burgund.

Dar el nu este singular.

Poartă numele unui succes și Muscatul Ottonel, dar și Rieslingul sau Merlot. Tocmai faptul că nu singular printre vinurile de la Dealu Dorului arată că există o rețetă a succesului și de ea este responsabilă și tehnologia, precum și acea savoir-faire de care vorbesc francezii ca de un secret al producătorului.

De curând, chiar și CONSTELAȚIILE și-au găsit un bun loc pe etichetele unei noi game de producător, la DEALU DORULUI. Putem spera că ele vor purta noroc lui Doru Husarciuc, proprietarul cramei – și vor prezice vânzări bune (și nu oricum) – de la superlativul absolut în sus.

INVESTIȚII ÎN TURISM

nufarm.ro

OSTROV, INSULA VINURILOR
Ostrov. Și dacă Ostrov ar fi o insulă, a cui insulă, oare, ar fi? Nu ar fi, cumva, o insulă a vinurilor? Singura insulă a vinurilor… pe care o are România. Ar fi o insulă de vin/și a viilor (plantațiilor de viță de vie), înconjurată de ape. De apa Dunării, mai precis. Cu un microclimat de luncă, amintind de cel unic – și mirific – al Deltei Dunării.

NOUL COMPLEX
Noul complex se vede că nu a răsărit chiar peste noapte. Construcțiile au fost făcute în trepte. Și au necesitat un efort investițional pe măsură. Probabil că investiția a fost, totuși, prea mare – ca să poată fi făcută dintr-o dată/dintr-o singură suflare. Noul complex a fost făcut la altitudine, pe coama dealului, în timp ce sediul/punctele de lucru au rămas la baza zonei deluroase. Ca să facem o analiză, ar fi cam a doua sau a treia investiție de calibru (de acest gen) din ultima vreme – de turism vitivinicol din țară, după AVINCIS/VILA DOBRUȘA și, poate, după, Recaș.

Oricum, evaluăm drept comparabilă doar investiția viti-vinicolă – de anvergură – din/de la Jidvei. Vin, serios & cu forțe proaspete, din urmă Dealu Dorului și – de ce nu? – Pietroasa. Și, poate, alte zone, să zicem unele din Dealu Mare.

CONSTRUCȚIILE
Ultima dintre ele a fost vila/pensiunea – și cu piscina aferentă. Amenajările au durat cel mai mult și au fost cele mai dificile. Dar construcția e aerisită. Cu panorama. Finisajele au luat, însă, luni de zile. Dar totul putem spune că a fost scos la vopsea – cum se zice – în ultimii doi ani.

PISCINA, UN HIGHT-LIGHT
Într-adevăr, PISCINA poate fi un adevărat HIGH-LIGHT. Este o piscină de dimensiuni generoase și are beneficiul că este bătută/și străbătută de briza sfielnică a Dunării. Ceea ce înseamnă că o ventilează o binecuvântată răcoare atunci când, pe vreme de vară, e vipie în toată puterea cuvântului.

Se află poziționată pe terasamentul cel mai de sus. Astfel că vederea este garantată. Chiar și iarna are o parte de o climă ceva mai blândă, căci este cuprinsă în gura de găleată pe care o face, împreună cu Dunărea, fiind mai ferită de vânturile reci și devastatoare.

De pe șezlonguri, poți contempla toate meandrele și coturile Dunării.

VEDEREA TERASATĂ A DUNĂRII. TERASAMENTELE
După înălțimea dealului pe care urcăm cu mașina, estimăm la cel puțin 300-400 de metri (altitudine deasupra mării) așezământul. De altfel, comparația se face cu Dunărea.

Priveliștea se poate cu greu descrie în cuvinte. Trebuie, neaparat, să o vezi. Cu ochii tăi. De aproape. În vizorul aparatului de fotografiat sau de filmat. Sigur o să simți nevoia de a o imortaliza imediat, fie și numai cu telefonul mobil, dacă posedă o cameră performantă.

În fața ochilor, înaintea Dunării, adică în fața ei, se desfășoară o lizieră, adică o pădure, în formă de reconfortantă perdea verde, care îți bucură, îți clătește – și îți răcorește ochii.

ATLANTYKRON
La capitolul ASSET-uri poate fi marcată și existența ATLANTIKON-ului, care se produce tot în același areal/sau într-un areal conex. Frumusețea vecinătăților și împrejurimilor a constituit pretext pentru iubitorii de natură sălbatică – și pentru academia de vară a science-fiction-ului românesc. S-a și vehiculat mitul că ar fi străbătută de energii benefice, din cauza, deopotrivă, a Dunării și a naturii sauvage, în care rareori calcă picior de om, printre hățișurile și păpurișurile Dunării, zonă ofertantă și generoasă, populată din belșug cu pește ( un real paradis pentru pescari!) și cu bogății naturale (de asemenea, spațiu ideal pentru vânătoare).

Sergio Faleschini își exprimă opiniile despre piața chineză

nufarm.ro

Europa privește cu îngrijorare spre Asia 🙂  !
Continuăm serialul nostru cu PARTEA A DOUA din materialul nostru VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI PE PIAȚA CHINEZĂ. Rămăsesem datori cu o continuare și ne-am propus să continuăm subiectul și pe mai departe. Pentru că este, găsim noi, un subiect de viu interes.

Asupra pieței chineze de vin vor curge râuri de cerneală (și vin, firește!), pentru că acolo sunt angrenați bani mulți și interese majore. De asemenea, există forte de muncă impresionante, mobilizate în acest sens, culture și plantații destul de întinse – și care vor devein și mai întinse.

Atunci o să vă întrebați ce nu există – și o să răspundem că piața chineză de vin și viticulture duce o lipsă majoră de KNOW HOW.

Ce le-am putea furniza chinezilor, la o adică, noi – o țară mica precum România? Le-am putea furniza ceva din știința noastră de a face lucrurile. O țară mică, așa cum suntem, cel puțin față de China. Dar o țară majoră ca și cultură viticolă, nu degeaba ne-am (pre)numărat, cândva, în trecutul apropiat, a noua țară în lume – și printre primele șase-șapte, în Europa.

O țară bimilenară sau trimilenară, ca și cultură a viței de vie, dacă nu putem, chiar, merge cu gândul până mai departe, la mai multe milenii, în cultivarea acestei liane.

China este o țară uriașă, ca perspective, dar și ca piață de desfacere, asimilând cantități mari de bani și produse – și crește substantial în privința consumului de vin: ne interesează, deci, major, sub toate aspectele. Cele ce urmează sunt considerațiile domnului Sergio Faleschini, acționar VINARTE.

China nu se va opri aici, suntem avertizați. Amenințare – sau, mai degrabă, oportunitate, aici stă întrebarea. Subtitlurile și cosmetizarea materialului, în vederea publicării, aparțin tot redacției.(REDACȚIA RABBIT MEDIA)*

EUROPA A ÎNCURAJAT CONSUMUL DE VIN ÎN CHINA
Din previziunilor specialiștilor, China nu se va opri aici, ci va continua să planteze suprafețe mari, pentru a crește producția,  devenind, de departe, numărul unu mondial și de aici, puterea de a controla schimburile internaționale, influentând puternic formarea prețurilor.

Chiar dacă, în 2014, consumul in China a cunoscut o stagnare(15,5 mil./milioane hl – hectolitri), în 2015, acesta a crescut la 16 milioane hl (hectolitri).

RITMUL DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI ESTE CEL CARE ATRATE ATENȚIA
Din ceea ce citesc, în publicațiile de specialitate, înțeleg că țările mari producătoare din Europa, privesc cu oarecare îngrijorare această evoluție, dat fiind că ritmul de creștere a producției nu corespunde cu cel al consumului, în continuare foarte scăzut, iar China va penetra pe piață cu un surplus considerabil de vin, determinând o reorientare a schimburilor internaționale.

Dacă ne gândim bine, tot specialiștii europeni au fost aceeia care au incurajat

Dragonul rosu să se organizeze și să planteze vie de calitate, adusă din Europa, instruind și formând personalul local în arta de a vinifica și a obtine vin de calitate.

NU SE POATE ÎNTREVEDEA UN PERICOL, PE TERMEN SCURT, ADICĂ ÎN URMĂTORUL SFERT DE VEAC
Eu, personal, nu văd un pericol – pe termen scurt  sau pentru cel puțin 25 de ani –  ca această țară să ajungă un lider mondial al vinului și să dicteze tendințele pietii.

Chiar dacă volumul productiei va înregistra o creștere însemnată, în anii ce vin, acesta nu va putea acoperi consumul intern al Chinei, încă foarte scăzut, dar în continuă şi, probabil, exponenţială  crestere și China va apela, în continuare, la importuri.

FRANȚA, ITALIA, SPANIA RĂMÂN DOAMNELE PRIVLEGIATE
În plus, creșterea consumului și, implicit, a importurilor, în celelalte țări, ca SUA, Canada, India, Brazilia, Germania etc. ne dă speranța că va fi loc pentru țările europene, inclusiv pentru România, în ciuda concurenței dintre acestea și pe deasupra notorietății țărilor “cu imagine”, precum Franța,  Italia, Spania, care rămân,pe mai departe, “doamnele privilegiate” în preferințele consumatorului.

Bibliografie:
12 mai 2016/Top Business  862-863, mai-iunie 2016/ Vinurile României, anul VI, nr.1, iunie 2016, pag.5

TURISM PE PÂINE LA CRAMA DEALU DORULUI

nufarm.ro

OINOS plus LOGOS egal TURISM!
NU E DEAL CA DEALU DORULUI:

Dor din dor se face vinul

În acest număr, vom promova noua locatie a cramei. Și vom apela la maiestria imaginilor & cuvintelor de a pune în pagină povestea.

Puteți să observați și singuri că interioarele sunt rustice, simple, așa cum stă bine unui decor de la țară/de la vie. Bine, bine, simple/rustice, dar nu lipsite de sofisticare: alăturarea tapetării cu cărămizi aparente cu albul văruit al pereților denotă subtilitate.

Imaginile sunt atat de interior cat si de exterior. De asemenea, am adăugat, în cadrul fișierelor logoul nou al cramei noastre – și un QR code care poate fi pus pe fiecare pagina, si care scanat, dă locația cramei, și indicații speciale  de a ajunge.

Dealul cu vii se vede aproape miraculos. Este, chiar, o schiță de portret.  Am spus că e surprinzător de fotogenic.

Câteva cuvinte despre noua locație, care să vă ajute în elaborarea proiectului de a vizita crama DEALU DORULUI..

DIN ELICOPTER, SÂNUL DEALULUI SE VEDE MAI BOMBAT… 🙂
Dealul bombat accentuează curbura spațiului. Dând măsura pantei miraculoase din/de la Dealu dorului, care, asemeni în Bordeaux și în marile podgorii, determină coacerea prielnică a strugurilor.

Așa se pot intui/& întrevede orele solare de pârg, calendarul supracoacerii (acolo unde este trebuincioasă supracoacerea!) – și inițierea graficului de culegere a minunatei și bogatei recolte!

LOCUL DE CAZARE ESTE CHIAR ÎN MIEZUL PODGORIEI 🙂
Cu bucurie vă spunem că locația este poziționată chiar în podgorie – și are 3 (trei) niveluri: subsol, parter si etaj. Inaugurarea acestei locații va avea loc chiar în această toamnă.

Dotările și designul interior sunt realizate cu materiale de la furnizori cu renume în domeniu- sunt de natură să livreze un confort anume.

Combinația de tradițional și modern de la interior oferă o atmosferă deosebită. Arhitectura exterioară și combinația cromatică se încadrează, perfect, în peisaj – și face trimitere la rădăcinile viticulturii din zona Buziaș-Silagiu.

SUBSOLUL, TEZAURUL LUI DORU HUSARCIUC
Subsolul “ascunde” tezaurul lui Doru Husarciuc…Vinoteca Dealul Dorului, care este VEDETA, reprezintă un spațiu generos ce poate “găzdui” peste 100.000 de sticle. A fost săpat în deal, pentru a asigura o temperatură optimă pentru învechirea vinurilor îmbuteliate.

LA PARTER, ÎNFLOREȘTE O SALĂ DE DEGUSTĂRI
Parterul va fi ocupat cu înflorirea unei săli de degustări, cu un design plin de rafinament, care va putea acomoda până la 100 de persoane, ceea ce înseamnă o MICĂ MULȚIME VESELĂ.

Este vorba, dacă stăm bine și ne gândim, de o CAPACITATE cu adevărat APRECIABILĂ. Este, probabil, una dintre cele mai mari SĂLI DE DEGUSTARE din România. Să zicem că intră în TOP TEN, dacă nu cumva în TOP FIVE… 🙂

Ferestrele generoase ale sălii oferă perspective de neuitat către podgorie.

ETAJUL, CĂCI ETAJUL – CA TOTDEAUNA – FACE TOȚI BANII…
La etaj sunt 6 camere duble, amenajate după ultimele tendințe în design, cu grup sanitar propriu și ambient cald, care poate face față și celui mai exigent vizitator.

VICII ȘI DELICII. CULINARE, DESIGUR…LA CE VĂ GÂNDEAȚI, HAIT? 🙂 ….
Deliciile culinare care vor asezona vinurile degustate, vor fi realizate, preponderent, cu produse alimentare din ferma proprie.

Totul proaspăt. Și, mai ales, natural. Și, mai ales, organic…

De asemenea se pot organiza activitati de agrement si team-building.

CONTACT/PUNCT DE CONTACT:
Date de contact, pentru rezervări – și detalii:

Tel: 0744.700.808
e-mail: crama@dealuldorului.ro
www.dealuldorului.ro

COTEȘTI, LA TEMELIA UNIRII!

nufarm.ro

Se găsește la îngemănarea celor două principate/și este simbolul ei

În anul Centenarului, intră în rubrica noastră LA CENTENAR, Podgoria Valahă Cotești. Ea este, într-un fel, simbolul Marii Uniri. Nu doar pentru că este la granița (fostă) între cele două principate române. Ci și pentru că are în plantații soiuri îndrăgite atât în/din Moldova cât și în Țara Românească. Cotești poate foarte bine să încapă în Moldova, dar la fel de bine și în Valahia. Însă, până la urmă, ea nu e decât o îngemănare, o unire – în vinuri, dar și în terroir/pământuri a celor două țări românești care, prin actul lor primordial, au constituit România – și fără de care nu ar fi existat nici România Mare, prin alipirea Transilvaniei la patria-mamă…

Dacă ar dori cineva să scrie/ sau rescrie o istorie a viticulturii şi vinificaţiei româneşti, atunci autorul ar trebui să rezerve un capitol important Podgoriei Coteşti, una dintre marile podgori ale Vrancei, alături de Panciu şi Odobeşti.

COTEŞTI pentru CENTENARUL de VINURI  ROMÂNEȘTI

Scurt istoric
Pământul din arealul Podgoriei Coteşti are toate caracteristicile necesare obţinerii unor produse viticole de calitate superioară. În acelaşi timp, în întreprinderile şi fermele viticole din zonă, precum şi în centrele de vinificaţie, în ultimii 40 de ani şi-au desfăşurat activitate specialişti cu o bogată expertiză profesională în domeniu.

Unul dintre ei este inginerul Vintilă-Horia Furtună, care şi-a legat numele de localitatea Coteşti şi de viticultura din zonă. El este unul dintre cei câţiva fondatori ai Salonului (ulterior numit Festival) Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus”, a cărui primă ediţie de mare succes a avut loc în octombrie 1991. Horia Furtună a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea de plantaţii noi cultivate cu soiuri valoroase, renumite în podgorie, din care menţionăm strugurii de masă Chaselass, Coarnă, Muscat Hamburg, Cinsaut, Muscat de Adda, precum şi cele de vin: Fetească albă, Fetească Regală, Sauvignon, Semillon, cele din grupa Pinot, Muscadelle, Muscat Ottonel, Băbească Neagră, Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Pe spaţii mai restrânse se mai întâlnesc Galbena de Odobeşti, Plăvaia şi Frâncuşa. Toate soiurile amintite poartă caracteristicile lor bine distincte, înscriindu-se definitiv în istoria viticulturii şi oenologiei româneşti. Diversitatea soiurilor viticole În decursul timpului, vinurile din Podgoria Coteşti au fost răsplătite cu numeroase medalii naţionale şi internaţionale la concursurile de vinuri. Viaţa lui Horia Furtună s-a confundat cu dragoste faţă de viţa de vie, cu grija faţă de întreţinerea cramelor şi pivniţelor aferente, risipite printre vii, care au aparţinut odinioară unor oameni de litere sau de ştiinţă precum scriitorul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, istoricul Constantin C. Giurăscu şi Victor Slăvescu.

Vintilă-Horia Furtună a înfiinţat Societatea Comercială Dyonisos Coteşti S.A. în anul 1995, în conformitate cu reglementările juridice în vigoare şi cu scopul clar menţionat în Statut de a cultiva viţa de vie şi procesarea strugurilor în vederea obţinerii şi comercializării unui produsvinul – apreciat la nivel global. Societatea deţine 79 hectare vii, din care 22 hectare vii pe rod (cultivate cu soiurile Şarba şi Fetească Regală), 14 hectare plantaţie cu viţă de vie în anul III (Chardonnay, Sauvignon Blanc), 23 hectare plantaţie în anul II (Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Neagră) şi 20 hectare plantaţie în anul I (Fetească Neagră, Traminer Roz).

Plantaţiile sunt înfiinţate prin Programul reconversie-replantare finanţat din fonduri alocate de Comisia Europeană. În cei 17 ani de activitate, acest plan ambiţios a prin viaţă. Astăzi, societatea foloseşte tehnologie de vârf în domeniu şi obţine un produs finit de înaltă calitate. Pe lângă tehnologia de vârf în ce priveşte procesarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, la Dyonisos au fost păstrate şi unele metode tradiţionale, cum este stocare pe timp îndelungat în budane (butoaie de mare capacitate, din lemn şi stejar), aşezate în beciuri adânci, pentru învechire.

Pentru campania 2012, S.C. Dyonisos Coteşti oferă vinuri de înaltă calitate, cu Denumire de Origine Controlată (DOC) în proporţie de 60 % din producţia totală de struguri, diferenţa constituind-o vinurile superioare şi vinurile de masă. Date despre oferta societăţii privind sortimentele de mustuială, must decantat şi nedecantat, vinul pe drojdie, vinul de masă, vinul superior, vinul DOC, concentraţia alcoolică şi preţurile fiecărui sortiment în parte se găsesc pe site-ul www.cotesti.ro.