Prolectuspioneer ;"
Asociația Pro Consumatori, care este o organizaţie de utilitate publică si parte a Organizației Europene a Consumatorilor, a studiat 44 tipuri de gem, dulceaţă şi magiun vandute în cele mai ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat că, din data de 01 octombrie 2018, Centrele judeţene APIA vor incepe sa realizeze plata ajutorului de stat în domeniul creșterii animalelor, catre ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Tag Archives: Dealu Mare

FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!

nufarm.ro

FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!

SURPRIZELE VIN ȘI DIN PODGORIA DEALU MARE!

Un producător cu un teren încă mic, nu foarte bogat, dar cu performanțe notabile 🙂

Domeniile Anastasia măsoară performanța în Dealu Mare. Sunt un indice destul de fidel , alături de alte câteva (puține!) firme. Măsoară/și aproximează, totodată, destul de exact și ce șanse poate avea (în lumea largă a vinurilor) un mic investitor, apărut de după 1990 (ba chiar la distanță de un deceniu), cu nu foarte mulți bani, ca, mai mult din trudă și sudoare, să smulgă pământului un vin bun. Și nu oriunde. Ci într-o podgorie reprezentativă, am numit aici Dealu Mare. Unde densitatea este mare, deci și concurența este la fel/pe măsură.

Dacă tot am vorbit de vin bun, să detaliem ce înseamnă asta în cazul DOMENIILOR ANASTASIA.

Asta deoarece un vin bun poate însemna altceva, de la producător la producător. Asta fiindcă fiecare intrepretează PARTITURA LUI, aceea la care se pricepe, în de-a lungul anilor, cel  mai bine.

Particularizănd, în cazul DOMENIILOR ANASTASIA, un vin bun ar putea însemna (improvizez), următoarele:

  • O PARTITURĂ CLASICĂ. Adică un vin dintr-un soi franțuzesc, partitură, deh, complicată (și complexă, în același timp), dificil de interpretat și în patria-mamă a soiului respectiv(am numit, printre altele:
    1. MERLOT;
    2. CABERNET SAUVIGNON;
    3. CHARDONNAY;
    4. CHARDONNAY BARICAT etc)
  • Reinterpretarea aceleiași partituri nobile conform variațiunilor proprii ale TERROIR-ului, amprenta locului, semnătura pământului și a iscusinței tehnologului (toate la un loc, conjugate)
  • Vinul de la Anastasia are și marea calitate că amintește de vinul nostru strămoșesc, de vinul uncheșului și bunilor-străbunilor noștri, ceea ce înseamnă că ne înțeapă, undeva, în adânc, gena noastră 🙂
  • Chiar dacă vorbim, în bună parte, de soiuri străine, ele sunt bine aclimatizate/integrate în peisajul gusturilor românești

UN MAGAZIN NUMIT DORINȚĂ

N-am scris, până acum, îndestul, despre cel mai frumos magazin de vin, deschis în Ploiești, de DOMENIILE ANASTASIA. Văzut de/din afară, chiar de (mai) departe, el te cheamă înăuntru, iar înăuntru, ce observi?:) vezi o orânduială bună ce seamănă cu un magazin meșteșugăresc, popular, cald – din cauza (mai ales) a lemnului ce te înconjoară. Totul arată ca o gospodărie țărănească, parcă evadată de la Muzeul Satului, mobilată cu mult bun gust – și o desăvârșită simplitate. Am văzut cadrele prelevate de Ana Șerban și totul e ca într-un muzeu al folclorului, de la noi, de la țară, de pe undeva/oriunde, din țara românească. Până și inscripția DOMENIILE ANASTASIA pare una intarsiată…

Premisa NUMĂRUL UNU pentru turism: un vin bun!

nufarm.ro

CRAMA ANASTASIA

PLANTAȚIA S-A DUBLAT, CA SEMN AL EFORTULUI INVESTIȚIONAL
Nu am terminat cu discuția despre CRAMĂ, la DOMENIILE ANASTASIA. Data trecută, ne-am oprit (doar) la preliminarii; o să continuăm, de data aceasta, cu discuțiile de ansamblu.

În primul rând, să subliniem poziția privilegiată pe care o are crama de la Strejnicu: faci numai douăzeci de minute, cu un autoturism oarecare (nu neaparat cu o mașină de teren!), dacă nu este aglomerat, până în centrul Ploieștiului. Și se află la doar 50-60 de kilometri de Capitală.

În plus, are un aeroport, mai micuț, ce-i drept – cel de la Strejnicu(aerodrom/aeroclub sportiv și de agrement, pentru amatori și pasionați de zboruri) – la îndemână.

La circa optsprezece-douăzeci de kilometri de Strejnic, mai în interiorul podgoriei Dealu Mare, se află amplasate viile. Acolo, în mod normal, nu se poate ajunge decât cu o mașină de teren.

Noi am fost, cu o mașină Hyundai – și n-am reușit să ajungem în vie. De unde se oprea drumul accesibil, trebuia să ne ia – și să ne ducă mai departe – un tractor.

LUNA MAI A FOST O LUNĂ DE FOC PENTRU PLANTĂRILE CELE NOI
Marin Constantin a achiziționat o mașină de plantat, dar lucrurile mergeau poticnit.
Luna mai a fost o lună decisivă pentru noile hectare de plantat.

Însă, cum-necum, proprietarul a reușit să-și îndeplinească țelul și să planteze noile hectare pe care le avea de plantat. Trebuia să își întregească planul – și noile hectare au devenit, până la urmă, o plantație. Au zburdat, din proiectul de pe hârtie – și au umplut realitatea.

LA ÎMPLINIREA A ZECE ANI, DOMENIILE ABIA ÎȘI TRĂIESC, DIN PLIN, COPILĂRIA 🙂
Deja, Domeniile Anastasia au făcut primul deceniu de viață. Și, acum, la doar un deceniu (primul!), se poate lăuda  cu vin exportat, din România, în țări exigente, precum Elveția și Canada.

Bine, este vorba doar de un început, deci nu de foarte multe sticle, deocamdată, doar de un lot de vreo 3.000-4.000 de sticle.

Amândouă țările (atât Canada, cât și Elveția) nu sunt chiar o destinație comună pentru exportul românesc de vin (deși, în Canada, în pofida depărtării, se găsește – la liquor stores – eșantioane de vin românesc, iar românii pot spune că le cumpără, chiar curent – mai ales cele care au tradiție și cu care s-au învățat).

MARIN N. CONSTANTIN NU BAGĂ BANII LA BUZUNAR, CI CHIAR FACE EFORTURI SĂ INVESTEASCĂ
Plantația, ca să poată zugrăvi efortul de dezvoltare, s-a dublat și ea. Semn că proprietarul investește, investește, investește. Nu bagă, ca alții, banii la teșcherea, așa, doar trecându-i dintr-un buzunar în altul.

De la un cuantum de 7,5 hectare, plantația a crescut și s-a făcut mare. A ajuns la 15 hectare/sau, cel puțin, acolo este proiectată să ajungă, la acest moment dat al relevmentului. Schița proprietarului este, pesemne, să treacă de la un proprietar mai mic la unul de dimensiune aproape mijlocie.

DE LA DOMENIILE ANASTASIA, CU DRAGOSTE :) !

nufarm.ro

România, plai cu viță 🙂 !

Așa ar putea/și ar trebui să scrie, pe fiecare sticlă de vin, ca pe o carte poștală/vedere/felicitare de la DOMENIILE ANASTASIA. Pentru că fiecare sticlă este o scrisoare, personalizată. Pentru tine. Către tine, consumatorule. Către tine, iubitorule de vin. Unică, plină cu vinul de astă-vară – sau de cine-știe/cu câte veri (multe!) înainte. Vinul asta, de fapt, și este: o SCRISOARE DE DRAGOSTE, de la producător către consumator, care trece prin mai multe mâini (de SOMELIER, de exemplu) până ajunge la țintă. O scrisoare de dragoste – și nu oricum, ci una înfocată 🙂 . Pasională. Turmentată. Absolută!

Am rămas dator, în acest număr, cu o discuție despre CRAMĂ, NOUA Cramă Anastasia. Datorie restantă de mai multe numere.

Este vorba de o cramă care se dezvoltă prin mărirea capacității de producție, dar și prin întinderea unor antene în afară.

EXPORTUL DE VIN ROMÂNESC FACE MUGURI FRUMOȘI
Am pornit, să recapitulăm, de la ce ni se pregătește. Păi, în primul rând, o defilare/și o combinare de noi soiuri, ne referim la RIESLING și FETEASCĂ.

A, și în cazul în care nu știați, un lot/ este vorba despre un canal deschis, din 2016-2017, spre export, anume Elveția și Canada. Este drept, nu vorbim de un lot de sticle foarte mare, ci – deocamdată – unul moderat, care să cuprindă în jur de 3.000 sau 4.000 de sticle.

ÎN VALOARE ABSOLUTĂ, TOT ESTE VORBA DE VREO TREI SAU PATRU TONE
Ceea ce înseamnă, în valoare absolută, cam echivalentul a trei tone (sau chiar aproape patru) de vin din Dealu Mare, care să ia drumul străinătății – și al degustărilor străini, ce se vor mira de plăcuta surpriză pe care o va face vinul pornind de la Strejnic, spre papilele străinilor care nu îl cunosc încă.

Pentru străinătate, o firmă/un profesionist a intermediat între DOMENIILE ANASTASIA și statul canadian, ca să ducă vinul de la/lângă Ploiești și pe continentul american.

Câți bani au venit din export? – am fost curioși noi, ca niște reporteri (adevărați).

Răspunsul gazdelor – și, îndeosebi, a lui Constantin Marin – a fost : în jur de 1 (un) milion, cel puțin deocamdată. Cee ce nu este chiar de ici de colo, pentru că acești bani înseamnă, până la urmă, capitalizare: în cel mai normal sens al cuvântului.

Înseamnă bani care sunt traduși până la sfârșit în alți bani, care iau drumul piețelor de desfacere. Efortul de desfacere suplimentar este justificat și prin motivația faptului că arealul viticol în posesie s-a dublat.

Dacă în portofoliul de până acum se aflau doar șapte hectare și jumătate, acum sunt, deja, un număr de cincisprezece.

Progrese însemnate se realizează și pe FRONTUL soiurilor Riesling și Sauvignon Blanc.

Asta și pentru că, în materie de CHARDONNAY/baricat și nebaricat, Domeniile Anastasia făcuse, în anii trecuți, din 2013 începând și până acum, adevărate minuni. Spunem adevărate minuni, în cunoștință de cauză, pentru că referim și la PREȚ.

Să obții o calitate foarte bună la un soi atât de nobil și să mai poți – pe deasupra – și să menții un preț foarte bun –  adică 15 lei la cel nebaricat/ și doar 20 de lei la varianta baricată (ceea ce înseamnă un consum de energie respectabil, pentru câteva luni bune) este, trebuie s-o recunoaștem, o PERFORMANȚĂ.

ANASTASIA, DRAGOSTEA MEA

nufarm.ro

De DOMENIILE ANASTASIA te poți îndrăgosti. Și asta încă foarte ușor. Nu trebuie să faci niciun efort. Căci mai întâi se îndrăgostește vinul de tine.

Asta e chiar pe bună dreptate: dacă tot ești în Dealu Mare, este păcat să nu ieși la înaintare cu PIESELE/VINURILE ROȘII. Așa a început, de altfel, drumul în piață/în piață al ANASTASIEI: cu două vinuri roșii. Și cu mult curaj.

CRAMA DEALU DORULUI VĂZUTĂ DIN SPAȚIU/ȘI DIN VĂZDUH

nufarm.ro

CU DRONA PESTE DEALURILE SILAGIULUI

Vara poate fi anotimpul ideal de petrecut câteva zile binecuvântate la Buziaș în vie

Crama Dealul Dorului este impresionantă și văzută din vazduh ! Am putea face un reportaj pe care l-am intitula: cu drona peste culturile de viță de vie….să survolăm dealurile Silagiului și să ne bucurăm, îndelung, ochiul de verdele atât de superb al viilor lui DORU HUSARCIUC.
Suntem in grafic, și – dacă vremea bună va ține cu noi, în continuare – estimăm o producție bună, bună – și, în concluzie, vinuri pe măsură.
Acum, se înregistrează o activitate febrilă pe Dealul Silagiului: îmbuteliem și, tot acum, se pun NOILE ETICHETE !!! Semn care anunță recoltele care vor veni și din care veți gusta, cu siguranță, și dumneavoastră.

Vă ținem la curent. Cu dronă sau fărăJ. Rămâneți cu noi (măcar în gând, vorba poetului!) și surprizele nu vor înceta să apară.
Între timp, Crama Dealu Dorului așteaptă, în grupuri de cel puțin zece persoane, vizitele de degustare la  cramă (organizate și anunțate din timp) – și o asociere de VIN cu MÂNCARE de mare excepție.

VARĂ DE BANAT
Nicicând, parcă, nu arată mai bine Dealu Dorului ca vara. Când soarele își varsă para (nu doar para, ci și foc și parăJ!), parcă nu este minune mai mare, pe lume, ca să stai, la bunul tău plac, într-o vie – și să contempli strugurii.  Și nu numai să-i contempli, ci să-i guști totdată, laolaltă cu zeam lor numită must. Și, în egală măsură, să încerci și vinul din producția/recolta anilor anteriori(degustări comparative).

Te răcorești sorbind câteva boabe de viță, iar  atunci când ți-e sete, ei bine, atunci scoți de la frigider o butelcă aburindă cu vin de soi prima-întâi!

SECRETUL LUI DIONISOS:
Și, iată, secretul fabricării vinului ne este dezvăluit, cu generozitate, de către chiar oamenii care îl plăsmuiesc:

CUM ÎL FACEM (PE EL, PE VIN)
Vinul de la Podgoria Dealul Dorului este un vin de origine controlată (DOC).

Obţinerea acestor vinuri se face prin prelucrarea strugurilor în cadrul arealului „Banat Silagiu”.

Strugurii se recoltează, pentru obţinerea vinurilor de calitate, la maturitatea tehnologică, când au realizat un conţinut în zaharuri de minim 187 grame (per)/litru.

În mare, fazele tehnologice sunt următoarele:

  • Recepția calitativă și cantitativă
  • Prelucrarea strugurilor
  • Răcirea mustului și decantarea
  • Însămânțarea mustului
  • Tragerea vinului
  • Pritocurile

Următoarele faze privesc stabilizarea, condiționarea și filtrarea vinului etc.

Dar să le luăm pe rând:

PROCESUL TEHNOLOGIC LA  DEALURILE SILAGIULUI

Fazele tehnologice sunt următoarele:

  1. Recepţia strugurilor cantitativă şi calitativă.
  2. Prelucrarea strugurilor se efectuează imediat ce au sosit din plantaţie pentru evitarea oricăror contaminări. Desciorchinarea se execută obligatoriu, cu ajutorul utilajelor din dotare. Desciorchinătorul – zdrobitor este confecţionat din oţel inoxidabil. Strugurii sunt trataţi cu enzime pectolitice pentru distrugerea pectinei şi separarea mai uşoară a fazei lichide.
    Zdrobirea strugurilor se execută moderat pentru evitarea strivirii ciorchinilor şi seminţelor. Cu ajutorul pompelor mustuiala este trimisă prin conducte fixe, din oţel inoxidabil la presare. Presele pneumatice sunt folosite pentru obţinerea vinului de calitate. Acestea sunt complet automatizate, cu tablou de comandă pentru programarea presării adecvate a soiului, categorie de calitate şi a gradului de maturare a strugurilor. Extragerea mustului se face prin vacum.
  1. Răcirea mustului şi decantarea particulelor în suspensie şi administrarea dioxidului de sulf în cantitate de 20-30 mg/l. Aducerea mustului la temperatura de 18 º C se face în schimbătorul de căldură imediat ce mustul a fost obţinut. Instalaţia de frig permite această operaţiune. După limpezirea mustului, acesta este trimis în cisternele de fermentare, prevăzute cu instalaţie de control şi dirijare a temperaturii.
    Temperatura este menţinută în jurul valorii de 18 º C.
  2. Se efectuează însămânţarea mustului cu drojdii selecţionate specifice soiului şi cu activatori de fermentare. Zilnic se urmăreşte densitatea şi temperatura mustului pentru ca fermentarea să poată fi dirijată conform cerinţelor vinurilor de calitate.
    Imediat ce fermentarea alcoolică a zaharurilor s-a terminat, vinul se trage de pe depozitul de drojdii.
  1. Tragerea vinului se face deschis pentru eliminarea mirosului de drojdii. Vasele în care se stochează vinul se spală bine, se dezinfectează şi se clătesc cu apă curentă, pentru a fi perfect curate.
    După umplerea cisternelor cu vin, se face sulfitarea lui până la limita de 40 mg/l dioxid de sulf liber. Cisternele se ţin pline cu vin, se închid cu capac prevăzut cu garnitură de etanşare.
  2. Se efectuează pritocurile pentru eliminarea depunerilor în vederea deproteinizării complete cu ajutorul cleitorilor.
  1. Limpezirea şi stabilizarea vinului de calitate. Vinurile sunt tratate pentru deproteinizare cu tanin, gelatină şi bentonită, în doze determinate prin microprobe în laborator. După limpezirea vinului, la 7-10 zile de la aplicarea cleirii mixte, se face filtrarea grosieră pentru îndepărtarea suspensiilor din masa lui.
    Filtrele din dotare sunt cu site din oţel inoxidabil, pe care se colmatează în prealabil un strat filtrant şi în timpul filtrării se dozează materialul filtrant (diotonita) odată cu vinul. După aceste operaţiuni tehnologice se face testul de deproteinizare pentru a stabili gradul de limpezire.
  1. Stabilizarea tartrică se face prin refrigerare naturală şi prin regfrigerare controlată şi dirijarea cu ajutorul frigului artificial.
  2. Stocarea vinului are loc în cisterne din oţel inoxidabil şi în cisterne de polstif, în depozite la suprafaţa solului sau în depozite semi-îngropate, prevăzute cu sistem de dirijare a temperaturii.
    10. Operaţiunile de transvazare se efectuează închis, pentru evitarea oxidărilor. Lunar se controlează vinul. Organoleptic şi fizico-chimic şi se fac corecţii de dioxid de sulf.
  3. Păstrarea vinului se face în funcţie de durata convenabilă de maturare în funcţie de soi şi de anul de recoltă.
  4. Îmbutelierea vinului se efectuează în spaţiu destinat acestui scop, cu loc separat de depozitat sticlele şi recipienţii pentru vin, spaţiu pentru îmbuteliere şi depozit de sticle îmbuteliate. Operaţiunea de îmbuteliere are următoarele faze: a. filtrarea sterilă; b. turnarea în sticlă; c. astuparea cu dopuri de plută; d. aplicarea capsulei termocontractibile; e. etichetarea; f. ambalarea în cutii de carton personalizat; g. paletizarea pe europaleţi; h. stocarea în vederea livrării. PROCESUL DE ÎMBUTELIERE AL VINULUI ALB Vinul condiţionat este supus refrigerării pentru a elimina surplusul de tartrați, pentru a preîntâmpina depunerea acestora in sticlă după îmbuteliere.

Detartrarea se face la o temperatură de -3º C…-5ºC, timp de 8-10 zile, după care vinul scos de la refrigerare este filtrat prin filtrul cu plăci. Vinul este analizat în laborator în privința următorilor parametri: concentratia alcoolică, conținutul în zahăr, bioxid de sulf liber și total, aciditate totală, aciditate volatilă, pH, etc. Se face recepția sticlelor care, ulterior, sunt depozitate în magazie. Înainte de îmbuteliere se curăță și se sterilizează filtrele și bazinul de vin al mașinii de umplere pentru a preîntâmpina contaminarea vinului, precum şi furtunele de legătură între acestea. Pentru curățat se folosește soda caustică in concentratie de 1,5%, iar pentru neutralizarea ei se folosește soluție de acid citric 3% urmând dezinfecția cu abur.

Înainte de intrarea în maşina de umplere, vinul este filtrat cu filtru cu plăci care asigură o filtrare sterilă după care este filtrat cu filtru milipor (cartuș filtrant cu milipori)cu dimensiunea de 0,45 microni la vinul alb definitivând sterilizarea vinului. Fluxul tehnologic de îmbuteliere prevede următoarele etape: – clătirea sticlelor – umplerea cu vin a sticlelor – dopuirea sticlelor – controlul vizual al sticlelor la lampa de control – uscarea sticlelor în tunelul de uscare – capișonarea sticlelor – etichetarea sticlelor, imprimarea lotului și a datei îmbutelierii – ambalarea sticlelor – depozitarea și expedierea.

Clătirea sticlelor realizează igienizarea acestora prin injectarea de apă sterilă, filtrate cu un filtru de 0,45µm, timp de aproximativ o secundă, pentru a fi acoperiţi pereţii interiori.

Prin aceasta se elimină impurităţile din sticlă. Umplerea cu vin a sticlelor se execută la nivel constant eliminându-se sticlele în care nivelul este necorespunzător. Dopuirea sticlelor se execută folosind dopuri de plută naturale. Controlul vizual al sticlelor la lampa de control pentru a elimina sticlele defecte. Uscarea sticlelor se face pentru a elimina condensul sau picăturile de vin de pe exteriorul sticlei pentru a nu avea probleme la lipirea etichetei.

Capişonarea sticlelor se face automat folosind capişoane termocontractibile. Etichetarea sticlelor implică lipirea pe sticlă a etichetei şi a contraetichetei.

După etichetare se imprimă cu ajutorul masinei automată de inscriptionat numărul de lot și data îmbutelierii.

Ambalarea implică punerea sticlelor în cutii de carton prevăzute cu separatoare şi aşezarea pe europaleţi.

 

A consemnat

ECHIPA RABBIT MEDIA

Tămâioasa Românească, emblema vinurilor de la Pietroasa

nufarm.ro

Fără doar şi poate emblema, dacă nu sufletul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (S.C.D.V.V) Pietroasa din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Tămâioasa Românească a fost medaliată de nenumărate ori în competiții naționale și internaționale.

Tamaioasa-Romaneasca-1

Istoricul Tămâioasei Românești

Soiul de viță de vie de Tămâioasă Românească are o istorie multimilenară, fiind cultivat pe teritoriul țării noastre de foarte multă vreme. De-a lungul timpului a contribuit la conceperea unor sortimente tradiţionale de vinuri în podgoriile Drăgăşani, Dealu Mare şi Cotnari.

Tămâioasa Românească se cultivă în România în 21 de centre viticole cuprinse în podgoriile: Cotnari, Dealu Mare, Ştefăneşti-Argeş, Drăgăşani, Dealurile Craiovei, Podgoria Severinului şi  Plaiurile Vrancei.

Tămâioasa Românească este un soi de vin alb, de origine nobilă mediteraneană, provenit din sudul însorit al Greciei Antice. Comercianții elini se delectau cu această licoare aromată, păstrând-o în amfore trainice, care mențineau claritatea, gustul și consistența nealterate. Negoțul cu vin era o practică frecventă a vremii, acesta putând fi comparat cu o monedă de schimb extrem de profitabilă. Amforele depozitate în calele corăbiilor ajungeau în diverse porturi de la Marea Mediterană și, odată cu ele, erau transportați și butacii proveniți din acest soi. Astfel, aceste nave au ancorat și la țărmul Mării Negre, iar populațiile autohtone au aclimatizat acest soi.

Caracteristicile Tămâioasei Românești

Unică în ţară, Tămâioasa intră în simbioză perfectă cu locurile acestea. Pierdută în negura timpurilor, ne apare ca soi cultivat în zonă cu vinuri inegalabile atât pentru consumatorul autohton, cât mai cu seama pentru oaspeţii sosiţi în zonă.

Aşadar, soi vechi românesc, după cum îi spune şi numele, este liderul incontestabil al vinurilor aromate atât tinere, cât mai cu seamă pentru vinurile învechite – de colecţie .

Supus condiţiilor binecuvantate ale Pietroaselor şi netezit de trecerea putregaiului nobil peste strugurii arămii, Tămâioasa parcă poartă în ea toată bogaţia ce o poate oferi această zonă viticolă de renume a României .

Începe ca un vin tânăr, floral de o complexitate rară cu nuanţe olfactive de iasomie, tei, flori de migdale, pepene galben, salcâm şi flori de câmpie. Gustul vine în completarea aromei, cu zaharuri bine aşezate pentru desăvarşirea imaginii vinului şi cu o aciditate echilibrată şi benefică pentru ansamblul vinului. Culoarea variază de la un galben verzui pană la galben auriu, chiar un chihlimbariu  în cazul vinurilor de colecţie. Postgustul este prelung, savuros aproape o înnobilare a simţurilor trăite.

Învechit cu grijă în vinotecă, Tămâioasa se transforma aproape miraculos într-un vin complet diferit. Dispărând notele de floral şi prospeţimea, capătă în urma maturării la sticlă, profilul clasic de vin vechi. Un “aur lichid“ onctuos, catifelat, echilibrat şi fin. Buchetul apărut ca urmare a trecerii timpului se deschide în mintea consumatorului ca un regal ce ne induce fagurele de miere, pepenele galben, prăjituri coapte, notele de “vin ars“ învechit la butoi de stejar.

Remarcabilă este şi durata de păstrare şi învechire în vinotecă. Poate atinge pentru vinurile din recoltele excepţionale câteva zeci de ani fără probleme înnobilandu-se parcă cu fiecare an ce trece din ce în ce mai mult .

Deci, o adevarată regină a vinurilor produse la Pietroasa, Tămâioasă românească excelează ca vin “de un pahar“. Doar pentru bucuria gustului, a savura un vin de Tămâioasă parcă nu necesită altă combinaţie gastronomică. Cu toate acestea, ca şi celelalte vinuri din această gamă, merge foarte bine asociată cu prăjituri de casă, fructe, precum şi cu preparate pe bază de ficat de pasăre.

Despre S.C.D.V.V. Pietroasa

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa funcţionează din 2005 în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu statutul de filială, având ca obiect de activitate: cercetarea ştiinţifică şi extensia rezultatelor cercetării; instruirea, în condiţii de producţie, a studenţilor; activităţi de producţie viti-vinicolă; acordarea de consultanţă de specialitate pentru persoane fizice şi juridice; organizarea de degustări tematice, excursii; valorificarea eficientă a rezultatelor obţinute.

S.C.D.V.V. Pietroasa se bucură de una dintre cele mai vechi crame și bogate vinoteci, având în prezent 70 000 vinuri de colecție, cu o valoare estimată la 1 000 000 euro.
Crama de la Pietroasa a funcţionat mult timp ca una din cele mai bine înzestrate din ţară, ce beneficia, încă din 1940, de un centru de vinificare dotat cu utilaj modern importat din Italia.
Colecţia de vinuri începută atunci numără în prezent cca 100 000 de sticle, cele mai vechi din anii `40 ai secolului al XX-lea. Sunt vinuri de patrimoniu, vinuri de o valoare inestimabilă. Vinoteca încă mai pastreaza pe rafturile sale vinuri din anii `50, `60, `70 ai secolului trecut, vinuri din ani de excepţie, ieşite din mâna unui enolog de excepţie.

Tămâioasa Românească varianta sec

Tămâioasă Românească varianta sec, a fost elaborată pentru prima oară la S.C.D.V.V. Pietroasa în anul 2011 şi este rezultatul muncii şi cercetării unui colectiv de tehnicieni şi oenologi într-o perioadă îndelungată de timp.

Acesta se prezintă ca un vin plin, corpolent, sobru, dar la fel de bine cald, prietenos.

La jubileul prilejuit de împlinirea a 160 de ani de învăţământ superior agricol la U.S.A.M.V. din Bucureşti, a fost cel mai apreciat, numit chiar “vinul anului”. De aceeași deosebită apreciere s-a bucurat și la Concursul Internaţional de Vinuri, Bucureşti 2014, luând medalia de aur pentru vinul din recolta anului 2013.

Vinuri premiate ale S.C.D.V.V. Pietroasa în ultimii 3 ani

  • International Wine Contest – Bucharest 2014-22-25 mai – Colectie Pietroasa Veche – GRASA DE COTNARI 2003  – Medalia de Argint;
  • International Wine Contest – Bucharest 2014-22-25 mai –   Colectie Pietroasa Veche ( lot 1) – CABERNET SAUVIGNON 2013  – Medalia de Argint;
  • International Wine Contest – Bucharest 2014-22-25 mai –   Colectie Pietroasa Veche – CABERNET SAUVIGNON  2012  – Medalia de Argint;

GOODWINE

A XII-a ediție a Târgului Internațional de Vinuri Good Wine, a avut loc în perioada 5-7 decembrie 2014, Pavilion C1, Romexpo, În premieră, au participat din Republica Moldova: Vinia Traian, Vinăria din Vale, Castel Mimi, Chateau Vartely.
Tot în premieră la această ediție Good Wine, participă compania Nachbil din Beltiug, Satu Mare și Crama Ceptura, producător din Dealu Mare.
images-mf-209860-16106
nufarm.ro