Prolectus
Grupul financiar austriac Immofinanz, care este unul dintre primii mari investitori imobiliari de pe piata locala, ar putea scoate la vanzare in 2018 cel mai mare teren pe care îl ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Venim cu noi stiri despre subventii, dupa ce in urma cu 2 zile a fost aprobat un OUG cu modificari si clarificari ce influenteaza institutia cererilor unice de plata pentru ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Tag Archives: MADR

Mai puține subvenții pentru fermierii români?

nufarm.ro

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) este foarte importanta si a inceput sa se vorbeasca foarte mult pe tema asta, in perioada recenta. De ce? Pentru aceasta va stabili subventiile pe care România le va primi de la UE in urmatorii ani, lucrurile sunt mai grave decat par, pentru ca Brexit a lasta o pierdere ce se ridica la cam 3-10 miliarde de euro. Vor creste, de asemeni, contributiile statelor membre la bugetul UE.

Anu 2018 reprezinta un an important in acest context, in mai-iunie, Bruxelles-ul va posta, in sfarsit, 2 documente startegice referitoare la PAC-2020: cadrul financiar multianualal UE (CFM) – probabil prin luna mai finalizat – şi cadrul de bază pentru implementarea PAC – probabil prin iunie.

“Prima preocupare a tuturor statelor membre este de a se asigura finanţe suficiente pentru susţinerea PAC. Este un obiectiv cu care toată lumea a fost de acord. (…). PAC este un instrument important la nivel comunitar şi ar trebui să se asigure necesarul pentru implementarea sa cel puţin la un nivel echivalent cu cel anterior, iar România este de acord cu acest lucru”, a anuntat Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, pentru economica.net

Comisia Europeana, insa, a analizat deja situatia. Intr-un studiu de Departamentul pentru Politici Structurale şi de Coeziune din cadrul Parlamentului European se arata exact paguba Brexit-ul, cu o pierdere în fondurile directionate finanţării politicii agricole comune evaluata între 3 şi 10 miliarde de euro anual. Nu va grabiti sa judecati, atat statele mai putin bogate, cat si cele bogate vor suferi de pe urma acestui lucru. Impreuna cu Polonia, Grecia şi Spania, este si România, care ia mai mult decat da:

“Reducerea fondurilor pentru PAC cu 3 miliarde de euro va avea efecte mixte. Cei mai mari perdanţi în termeni nominali vor fi cei mai mari contribuitori precum Germania şi Olanda, dar şi cei mai mari beneficiari precum Spania şi Polonia. Reducerea cheltuielilor cu PAC cu 10 miliarde de euro va favoriza, de asemenea, contribuții nete mari. Pierderile beneficiarilor sunt semnificative nu numai în termeni absoluți, ci și în comparație cu cheltuielile guvernamentale în țări relativ sărace precum Bulgaria, Lituania și România”, se mentioneaza in analiza Comisiei.

Mai pe scurt, sunt mai multe optiuni, una fiind cresterea contributiilor pentru absolut fiecare stat:

“Poziţia exprimată de România a fost că suntem în favoarea creşterii procentului de contribuţie a statelor membre”, mai speficia Potor, care a spus ca România face presiuni asupra necesităţii ca fermierii români să ia plăţi directe la un nivel aproape de ceilalţi fermieri europeni.

Deci, “degresivitatea sprijinului financiar”- adică de la o anumită suprafaţă în sus valoarea plăţii să fie redusa pentru acele suprafeţe agricole care trec această valoare. Se aplica, de altfel, deja proprietarilor de paduri.

A doua optiune este redistributivitatea- adica limitarea subvențiilor la un anumit maxim, pe suprafață platite fermierilor mai bogati și majorarea fondurilor nerambursabile pentru fermierii mici. PAC spune ca, cu scopul de a ajuta fermele de dimensiuni mai mici sau medii, cu 30 de hectare sau mai puțin, România a ales pentru implementarea unei prime plăţi suplimentare pentru primele 5 hectare, plus o plată suplimentară pentru restul de 5,01-30 de hectare. Desi, in final, tara noastra nu a acceptat implementarea de 5 % a cuantumului plăților directe pe care fermierii le primesc peste 150.000 euro, cum se aplica in restul tarilor UE.

Când încep plățile APIA pentru crescătorii de animale!

nufarm.ro

Pentru subventiile din ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat cererile din cadrul lor nu au trecuta inca de faza de verificare. Raportul de activitate, realizat de catre Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Gorj, a fost postat pe pagina oficiala a acesteia, din care deducem urmatoarele:

APIA spune ca în județul Gorj, în anul 2017, au fost inregistrate in jur de 1.562 cereri unice de plată pentru subvențiile din zootehnie, deci:

  • 253 fermieri au solicitat sprijin pentru schema ANT-7, pentru 4.135,2 tone lapte
  • 1.322 fermieri pentru schema ANT-8, pentru un număr de 9.380 capete bovine,
  • 255 fermieri pentru schema ANT-9, din care caprine 9.209 capete și 23.900 capete ovine.

In cazul SCZ, în anul 2017, s-au inregistrat:

  • 4 cereri SCZ-VL pentru un numar de 95 capete.
  • 8 cereri SCZ-O pentru un numar de 2.123 capete (ovine), cereri care vor fi verificate și autorizate la plată în anul 2018.

Raportul a fost postat pe data de 15 ianuarie 2018 care mentioneaza ca cererile sunt in verificare. Motivarea este urmatoarea: sumă autorizată la plată și numărul de animale eligibile nu sunt mentionate in raport.

Sprijin comunitar și național, sub forma cererilor unice de plata ANTZ se refera la crescătorii de animale înregistrati la APIA cu cod unic de identificare, dupa criteriile de eligibilitate, pentru cele 3 scheme de mai jos:

  • schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7);
  • schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne(ANTZ 8);
  • schema cuplată de producție, specia ovine/caprine (ANTZ 9).

SCZ se refera la fermierii activi înregistrati la APIA cu cod unic de identificare, dupa criteriile de eligibilitate si dupa efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude, bivolițe de lapte(SCZ FB), ovine (SCZ O), caprine (SCZ C), taurine din rase de carne și metișii acestora (SCZ TC), vaci de lapte (SCZ VL), viermi de mătase (SCZ VM).

Controalele încep mai devreme anul acesta!

nufarm.ro

Un nou ordin de la ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunta mai multe schimbari in calendarul subventiilor pentru Campania 2018. Asta inseamna ca fondurile nerambursabile vor ajunge mai devreme la fermieri!

Modificarile sunt doar in privinta zilelor cand vor incepe controalele administrative pentru dosare, precum si cele in teren, lucruri care vor simplifica cu mult procesul.

MADR a mentionat ca schimbarile vin in scopul de a grabi efectuarea controalelor administrative si pe teren in intervalul cel mai potrivit pentru oferirea avansului catre fermieri si platile finale.

Deci, noul ordin pe care vi l-am aratat aici dovedeste faptul ca seful MADR a decis ca, in loc de 4 iunie si 4 iulie – cand ar fi trebuit sa inceapa controalele (anuntul initial) – controalele sa aiba loc la 1 iunie si 1 iulie. Prin urmare, inspectorii APIA au mai primit inca 3 zile pentru a termina toate lucrarile necesare verificarii.

 

Exporturi mai mici de cereale în 2017, dar producție de grâu mai mare

nufarm.ro

Tara a noastra a exportat în primele nouă luni din 2017 – 7,87 milioane de tone de cereale, cu 5,6% mai putin comparativ cu acelasi interval din 2016, pe cand incasarile au avut un recul de 2,5%, până la 1,421 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

Balanta comericala, la captiolul agroalimentar, grâul este pe primele locuri in cumpararea pe pieţele externe, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, cu o cantitate 4,8 milioane de tone şi încasări de 833,98 de milioane de euro, dupa el fiind porumb boabe cu 1,695 milioane de tone, în valoare de 384,31 milioane de euro. Din exporturile de orz (1,27 milioane tone) veniturile au ajuns la 187,66 de milioane de euro.

Tot in acest interval tara noastra a importat cereale, pe care mai apoi le-a exportat către alte pieţe. Ceea ce face ca-n primele nouă luni au intrat la noi 1,863 milioane de tone de cereale, în valoare de 349,19 milioane de euro, mai putin in comparatie cu aceeaşi perioadă din 2016, din ambele perspective: cantitativ (2,36 milioane de tone) şi valoric (415,5 milioane de euro).

Informatiile furnizate de MADR indica că România a exportat în total, în primele nouă luni ale anului trecut, produse agroalimentare ce trec de 4,4 miliarde de euro şi a importat mai mult de 5,2 miliarde de euro, deficitul crescand cu 79%, până la 757,34 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Totusi, trebuie sa mentionam ca MADR declara ca România a avut, în 2017, unul dintre cei mai buni ani, aratand o recoltă de cereale care ajunge la 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pentru fiecare român.

De asemenea, in cursul anului precedent au fost inregistrate 9 recorduri istorice la culturile vegetale, conform comunicatului ministrului de resort, Petre Daea, mentionad si producţia de grâu, secară şi triticale, cam 10 milioane de tone, cu un randament de 4.836 kg/ha, iar, in sfarsit, la porumb, recolta “a innebunit”: 14,5 milioane de tone, cu o medie de cam 6 tone la hectar.

LICEELE AGRICOLE vor avea teren, fonduri și tehnologie de ultimă generație

nufarm.ro

Noua devizie de la seful MADR! Din 2018, liceele agricole din Romania vor fi subordonate şi Ministerului Agriculturii. Mai exact, structura organizatorică, profilurile, specializările, calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţie a candidaţilor pentru învăţământul agricol vor fi propuse de Ministerul Agriculturii către cel al Educației.

Prin aceasta lege se doreste si ca liceele cu profil agricol sa aiba suprafeţe de teren daca nu dispun deja de ele, în materialitatea lor. Totusi, proiectul de lege are un avantaj, anume ca, prin dubla subordonare, vor putea beneficia de proiecte pentru modernizarea bazei materiale, de care se vor bucura elevii, intrucat vor avea tehnologii de ultima generatie.

Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate se vor face de către cele două ministere, vor fi validate de Comitetul Sectorial pentru Agricultură şi aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

3 mii de euro pentru oricare nou membru legumicultor din familie

nufarm.ro

Pe data de 26 noiembrie, la Slatina, a avut loc Forumul de Legumicultură Syngenta, la care au participat si Sindicatul Producătorilor Agricoli din Olt si inca alti peste 300 de legumicultori veniti tocmai din județele Olt, Dolj și Vâlcea. 

Ce au aflat legumicultorii in urma acestui eveniment e ca vor primi bani! Da, bani! Chiar Ion Păunel, președintele SPA Olt, a anuntat ca fiecare fermier care lucreaza ceva peste 1.000 mp de solar cu tomate va avea posibilitatea sa faca 3 operatii juridice: arendeze, vândă ori acceseze orice alt mod reglementat de lege, de schimbare a proprietății pentru un alt membru al familiei, dar numai până in data de 31 decembrie. Astfel, in anul 2018, oricare nou membru legumicultor din familie va putea să se inregistreze în programul de sprijin pentru tomate și sa primeasca ajutorul de minimis pentru tomate.

De asemenea, președintele SPA Olt a mai mentionat si că ministrul agriculturii, Petre Daea, care nu s-a aflat la acest eveniment din motive obiective, participand la Cluj pentru promovarea programul „Alege Oaia”, le-a confirmat legumicultorilor ca vor avea parte de un ajutor, pentru combustibilul utilizat, ca sa duca rosiile pe piață și cand e in afara sezonului.

9 culturi agricole au înregistrat recorduri istorice în 2017

nufarm.ro

Petre DAEA a declarat in urma cu putin timp ca România a reusit o adevarata performanta anul acesta, in ceea ce priveste culturile agricole. Mai exact, pentru 9 culturi agricole s-au obtinut recorduri, dovada ca tara noastra poate avea un potential imens – a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, in cadrul unei dezbateri referitoare la satul românesc la Academia Română.

„În acest an s-au înregistrat recorduri istorice la nouă culturi care dau dimensiunea, pe de o parte, a potențialului de care dispunem, a cercetării care a pus în spațiul cultivării soiuri și hibrizi valoroși, dar și a bravilor fermieri, a bravilor cetățeni, oameni ai satelor care au rămas legați de acest loc și au reușit de a lungul vremii să se mobilize din punct de vedere tehnic, să realizeze ceea ce astăzi, cu respect, prezentăm și cu dorința de a ne consacra în acest domeniu. (…) Agricultura rămâne principala sursă pentru satul românesc”, a mentionat Daea.

De asemenea, seful MADR a mai spus ca asta e „datorită cercetării și nu numai”, lucru care a permis tarii noastre membre UE sa inregistreze  cea mai mare producție de porumb vreodata, chiar daca nu a si expus asta concret in cifre:

„La cultura porumbului, acum 27 de ani, era o producție de aproape trei tone de porumb boabe la unitatea de suprafață. Sigur, în evidențele noastre introduceam și indicatorul de porumb știuleți pentru a fi mai expresivi în dorința de a demonstra ce se poate în țară. Dar, în prezent, tot datorită cercetării și nu numai, putem astăzi să spunem că România realizează cea mai mare producție de porumb din istorie”, a subliniat ministrul Agriculturii.

Tot aici a mai mentionat Petre DAEA ca si productia de grau inregistreaza o cultura de 8-10 tone la hectar obtinuta în cateva unități agricole tot datorita sustinerii cercetării agricole, „care a continuat indiferent de opreliștile vremii”

Peste 80% din fermieri au primit subvențiile pe suprafață

nufarm.ro

Petre Daea face un alt anunt important fermierilor! Fermierii au primi exact la timp sumele de bani de care aveau nevoie pentru a putea realiza insamantarile in perioada potrivita din toamna, mai exact peste 860 de milioane de euro. Declaratia a fost facuta de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, in cadrul unei conferinte pe tema agricola:

„Peste 80% dintre fermieri au primit subvențiile pe suprafață până la această dată, ceea ce înseamnă că din bugetul statului au plecat în conturile fermierilor 860 de milioane de euro, exact când câmpul o cere. Fermierii au însămânțat deja în miezul epocii optime 85% din suprafața programată.

Reamintesc că banii se dau în primul rând din bugetul statului, ei alimentează conturile fermierilor ca să poată însămânța la timp, și apoi banii se restituie de la Uniunea Europeană în condițiile în care au fost respectate regulamentele, în contextul în care banii au fost dați în condiții corecte ca să nu existe dezangajări de fonduri. Și România nu are dezangajări. Iată că prin FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r) sunt în țară peste 99,18% din fonduri și demult, nu de acum”, a mentionat Daea, pentru agerpres.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a inceput sa plateasca avansul pe suprafață înca de la data de 16 octombrie 2017. Anul acesta, agricultorii români au cerut subvenții europene pentru o suprafață depeste 9,500 de milioane de hectare, ceea ce inseamna o majorare cu peste 214.525 hectare in comporatie cu anul precedent. Pe de alta parte, numărul cererilor de plată a scazut cu aproximativ  17.000.

 

Fermierii din zonele montane vor primi 1 miliard de euro

nufarm.ro

Fermierii din regiunea montană au o veste foarte buna din partea lui Petre Daea! Seful MADR a anuntat cu putin timp in urma ca acestia vor primi un ajutor financiar substantianl de 100 de milioane de euro, in fiecare an. Programul debuteaza anul viitor si se refera exclusiv la zona montana, avand o perioada de functionare stabilita la 10 ani și pentru care din bugetul național se vor da 1 miliard de euro. Declaratia a fost facuta de insusi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, in cadrul unui subiect pe tema agricola.

„Dăm 100 de milioane (de euro — n. r.) pentru zona montană, de anul viitor. Este vorba de un program de un miliard de euro pentru 10 ani pentru zona montană din România, care înseamnă înnobilarea muntelui cu stâne, cu amenajări de pășuni și fânețe, cu unități de preluare și prelucrare. În zona muntelui, nici înainte de 1989, cu toată forța de atunci pentru colectivizare, 1,15 milioane de hectare au rămas în zona necooperativizată, pentru că nu era posibil să realizezi unități din terenuri fragmentate într-o pantă sau un deal dintr-un vârf de munte.

Va rămâne această situație întotdeauna și atunci trebuie să găsim o soluție de preluare și de prelucrare a producției, dar fermierul, producătorul agricol din zona respectivă să rămână acolo unde este, însă producția să fie preluată și prelucrată într-un regim pe care îl avem deja construit în țară, în zona muntelui, care reprezintă 29% din suprafața țării”, a afirmat Daea pentru agerpres.

Petre Daea s-a aflat in ziua de luni la o dezbatere referitoare la agricultura și posibilitatea de promovare a celui mai important sector din economia României, in cadrul careia a vorbit si despre cele mai importante programe incepute în acest an, producțiile agricole obținute până în prezent, gradul de absorbție al fondurilor europene și despre viitorul agriculturii romanesti.

Petre Daea a lansat un nou program de succes “Alege Oaia!”

nufarm.ro

Seful MADR a initiat un nou program care i-ar putea interesa pe unii fermieri: se numeste ‘Alege Oaia!’. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-a aflat la INDAGRA 2017, la sfarsitul saptamanii acesteia pentru a promova și sprijini consumul de carne și produse din carne de oaie de catre romani.

De asemenea, un sondaj cu întrebarea “Ce părere aveți despre campania “Alege Oaia” a Ministerului Agriculturii?” a dovedit ca programul ministrului va avea un mare succes, in urma raspunderii pozitive a 14.504 de oameni, respectiv (sondajul realizat de dcnews.ro):

  • IDEE BUNA 66,53% (9649)
  • IDEE REA 33,47% (4855).

Campania de informare și sprijinire “Alege Oaia !” va avea loc in toata tara si pe o perioada de 3 luni.

OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

“MADR va avea sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România, care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie și preparatele din carne de oaie. De asemenea, s-au alăturat campaniei și reprezentanți din cadrul Ministerului Turismului, ai Ministerului Sănătății și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care au format un grup de lucru sub coordonarea Direcției Generale de Politici în Industrie Alimentară în cadrul căreia s-au stabilit obiectivele ce trebuie atinse”, afirma reprezentantii ministerului.

Mai exact, in urma perioadei de 3 luni de campanie ‘Alege Oaia!’ se va valorifica producția agroalimentara provenita de la specia ovine, majorarea valorii de export prin produse prelucrate, mai multa forța de muncă în sectorul de prelucrare a cărnii și a produselor din carne de oaie, precum și mentinerea tradițiilor referitoare la preparatele culinare din această specie, mai ales la cele din zonele montane.

România în TOP 3 la accesarea fondurilor europene

nufarm.ro

Intrebarea care-i macina pe toti fermierii: absorba tara noastra destule fonduri europene? Pai, daca ar fi sa ne luam dupa statistici, se pare ca da: România se afla in TOP 3 state membre din Uniunea Europeană privind sumele de bani absorbite per total prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Putin dupa primele 6 luni din acest an, dat fiind ca in fata Romaniei pe celalalte 2 locuri sunt doar Franta si Germania, in saptamana asta, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Alexandru Potor, la conferința „PNDR 2014 – 2020 în sprijinul agriculturii și dezvoltării rurale din România” (de la Indagra 2017) a afirmat ca diferenta dintre locul 3 si celalalte este de numai 200 de mil de euro:

„România este performer european la absorbția de fonduri europene la dezvoltare rurală, la nivelul lunii iunie, pentru că se află pe locul trei în Uniunea Europeană la sume efectiv absorbite pe Pilonul II prin PNDR. Suntem în urma Franței și Germaniei, cu doar vreo 200 de milioane de euro. Acestea sunt cifrele pe care le avem disponibile până la luna a șasea, care nu iau în calcul eforturile făcute de către AFIR, AM-PNDR și APIA în lunile iulie, august și septembrie.

Eu cred că, după ce vom avea și aceste sume, România urcă în clasamentul european, dar consider că și poziția a treia este extrem de prestigioasă și de aceea adresez mulțumiri colegilor, beneficiarilor care au făcut eforturi să depună aceste proiecte și tuturor care au avut o contribuție la acest progres. Plățile pentru trimestrul trei se vor deconta în luna decembrie, iar cele din perioada octombrie — decembrie la începutul lunii anului 2018”, a mentionat reprezentantul MADR.

De altfel, bugetul național se bazeaza destul de mult pe aceste fonduri europene, dar si sistemul nostru de rambursare este destul de eficient pentru a face fata oricaror probleme care ar putea aparea, dand posibilitatea de a repune în economia națională sumele de bani preluate ca avans de un alt stat membru UE, neproducand niciun deficit.

PRODUCĂTORII DE FRUCTE ȘI LEGUME primesc încă un sprijin financiar!

nufarm.ro

Guvernul tocmai a trecut Hotărârea referitoare la sprijinul financiar pentru organizațiile de producători şi alte forme asociative pentru comercializare din domeniul fructelor şi legumelor.

Astfel, legea formeaza cadrul legal in care sa se aplice sprijinul financiar catre organizațiile de producători şi a alte forme asociative pentru comercializare din sus-mentionatul domeniu, sursa bugetului fiind Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ca urmare a schimbariilegislaţiei UE în acest sector. Totodata, tot aici sunt incluse si modificarea unor atribuţii ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar şi cele ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Fermierii care doresc sa acceseze aceasta foram de ajutor trebuie să aibă aprobat un program operaţional. Aceste programe operationale au o perioada de cel putin 3 ani si cel mult 5 ani.

Sprijinul venind de la UE va fi la acelasi nivel cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor ori ale organizației de producători plătite efectiv, dar fara a depasi 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, potrivit specificarilor programului.

Sprijinul financiar comunitar este stabilit la cel putin 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul insa poate fi mai mare daca se indeplinesc anumite conditii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, insa numai daca suma ce depășește 4,1% din VPC este stabilita măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

De asemenea:

  • Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a hotarii actuale îşi mentin recunoașterea şi pot avea chiar si prevederile acesteia, daca se respecta obligațiile asumate la data recunoașterii.
  • Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a actualei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/ modificarea/ înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.
  • Prevederile sunt inclusiv si pentru programele operaţionale trimise spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.