FERMIERI! Acum doua zile au fost autorizate alte plati, pentru crescatorii de animale! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunta ca, timp de 4 zile vor trimite ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
FERMIERI! Acum doua zile au fost autorizate alte plati, pentru crescatorii de animale! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunta ca, timp de 4 zile vor trimite ...
Citește mai mult
AVINCIS
Ce aduce in plus Marketing Automation si care sunt miturile din jurul acestui proces Stii de ce tot mai multi marketeri aleg sa aplice solutia de automatizare de marketing in ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Tag Archives: vinuri romanesti

VINVEST, Regal de vinuri românești la Palatul Mogoșoaia

SURPRIZĂ DE DUPĂ NUNTĂ, CU VIN DIN BELȘUG ROMÂNESC!

nufarm.ro

 

Un august fierbinte la propriu și la figurat !

Andreea și Jean Marie și-au dorit să-și unească soarta nu la Châteaux din Franța, ci la Palatele din România.

Și dacă nunta a avut loc la Palatul Bragadiru, a doua zi după, au inițiat o degustare de vinuri românești la Palatul Mogoșoaia, pentru invitații lor din Franța și România.

Au ales 7 vinuri, din care 6 autohtone și unul cu soiuri internaționale, pentru o degustare într-un spațiu al Palatului cu multă amprentă istorică.

Invitații cca 60 din Franța și 20 din România au fost captivați de vinurile românești, au apreciat, comentat și degustat cu mare bucurie.

Și ca să-și pună amprenta și pe gastronomia românească, Andreea a invitat oaspeții la o masă cu preparate tradiționale.

Să fii român, să pleci din România, să revii cu invitați din străinătate, să le arăți valorile țării, edificii istorice, viticultura, vinificația, preparatele românești, înseamnă să te numești un bun român, un adevărat patriot !

Lucia Pîrvu, organizator VINVEST si VINTEST

MIHAI ANGHEL, DOMENIILE SEGARCEA ȘI VINURILE SALE

nufarm.ro

Cu puțin timp în urmă, am stat de vorbă cu Mihai Anghel. Mai stătusem, față în față, și altădată de vorbă. Mai scrisesem și altădată – precizez că de mai multe ori – despre DOMENIILE SEGARCEA.

Cu câțiva ani în urmă, i-am luat un interviu – și s-a purtat cu multă amabilitate și deferență.

De data asta, domnul MIHAI ANGHEL s-a dovedit foarte acid. A pornit, ca o tempestă – și a criticat totul în cale. Se prea poate asta, când ești călare doar pe un cal alb. Numai că armăsarul nostru are și pete negre, multe – și pete maron. Sau gri. Ba aș fi înclinat să scriu: și pete albastre.

Am scris, aduc aminte încă o dată, în mai multe rânduri, despre Mihai Anghel.

Despre MINIMA MORALIA, gama sa (înaltă) de vinuri.

Vinurile sunt, incotestabil, de bună calitate. Cel puțin unele. A fost o plăcere să scriu despre MARSELAN, care mi-a plăcut. Sunt și acum de părere că este, la Segarcea (de fapt, împreună cu distinsa doamnă Cornelia Anghel, care este destinată spre a se ocupa de vinuri), în posesia a două soiuri cu care poți face cărare: CABERNET SAUVIGNON și CHARDONNAY. Și acel MUSCAT FRONTIGNAN, în variantă românească, minunat sânge roz al locurilor.

Dar, la cel puțin două capitole, (era să scriu: în bună tradiție românească – numai că există și excepții) este profund deficitar. Falimentar chiar, aș zice. Unul dintre ele este MARKETINGUL. Vinurile sale nu sunt cunoscute. Nu numai în București. Este îndeajuns să faci numai drumul până la Vâlcea, în aceeași provincie, a Olteniei- și să o constați cu ochii tăi.

Aș spune că, atunci când ai pretenții, domnul Anghel le are, ar trebui să nu existe nici un colț de țară (vezi: Moldova) în care vinurile tale să nu se găsească…

În al doilea rând, chiar de-ar fi, din greșală, cunoscute, nu sunt DISTRIBUITE. Pur și simplu nu le găsești în toată țara. Sunt județe în care lipsesc cu desăvârșite. Sunt și orașe, mai mari sau mai mici, care nu au auzit nici de MARSELAN, nici de CHARDONNAY-ul domniei sale (măcar ăla cu bag-in-box!… dacă-i vorba despre puterea de cumpărare a românului, care e – știut lucru – mică), nici de CABERNET SAUVIGNON. Și, atunci, despre ce vorbim noi?

El crede, ca nevasta americană, că ea e din aur curat/unicat, iar bărbatul nu se poate lipsi de ea. Aș! Chiar de-ar vrea să bea SEGARCEA, românii, în bună măsură, n-au parte. Îmi permit să-i spun, cu tot respectul pe care îl am: domnule MIHAI ANGHEL, este păcat de vinurile dumitale bune, dacă ele n-ajung niam la consumator. Ba chiai dânsul ar trebui să mai ia lecții de la CRAMA GÂRBOIU, BUDUREASCA, TOHANI ș.a.m.d. (exemplele pot continua!).

Nu mai pomenesc de faptul că nu sunt mai deloc promovate, ca să nu mă acuzați că fac o teorie pro-domo

Uite, chiar vă propun, prietenește, ceva: comandați un studiu de piață/sondaj de opinie, corect, profesionist și nepărtinitor, ca să vedeți gradul de notorietate de care se bucură vinurile dumneavoastră.

Atunci vom vedea câți români au auzit de MARSELAN…

DOMENIILE COROANEI-SEGARCEA sunt admirabile. Dar lipsesc cu desăvârșire…

 

Mihail Gălățanu

ACASĂ LA SCDVV BUJORU

nufarm.ro

DEALURILE BUJORULUI DAU VINURI DE BĂGAT LA CAP. ȘI LA INIMĂ  J

V-ați gândit, vreodată, cu voluptate, la o BĂBEASCĂ NEAGRĂ? Soră bună cu acea RARĂ NEAGRĂ, pe care ați gustat-o la frații de peste Prut? Perla, mândria și fala strugurilor care cresc pe DEALU BUJORULUI? Să o și doriți, să o și gustați, poate să și o aveți între vinurile care vă sunt pe plac… Dar la o ȘARBĂ? Recunosc că, la o adică, m-aș da și la o BĂBEASCĂ GRI, răcoroasă – așa, ca de-o pildă și de-o încercare a ceva (încă) rarissim.

Pornind, de data asta, de la un vin care poate fi, la o adică, o vedetă (prin aspect vizual, dar și, mai ales, prin gust), de la sus-amintita BĂBEASCĂ NEAGRĂ am putea să ajungem să descoperim o întreagă podgorie. Una care este, pe nedrept, complet ignorată – sau, oricum, intrată într-un nemeritat con de umbră.

Primul contact cu vinurile de la actuala stațiune, intitulată (corect!): STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE BUJORU l-am avut în adolescență. Și în avea vreme BĂBEASCA era recunoscută ca un vin extrem de interesant – și prețuită la adevărata ei valoare. Pot aprecia, deci, că – de peste trei decenii și jumătate, sunt un degustător constant de marfă de bună calitate de la Bujoru.

Ar fi de început cu o prezentare cvasi-monografică. O prezentare care să înglobeze locul/topos și faptele, premisele unor vinuri deosebite, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare de la Bujoru. Toate, într-un binemeritat serial.

PODGORIA DEALURILE BUJORULUI, SCURTĂ PREZENTARE
Se găsește în partea de nord a județului Galați, în ținutul Covurluiui. Reunește, în total,  24 de localități din județul Galați (Târgu Bujor, Umbrăreşti, Vârlezi, Crăiesti, Viile, Fârțănesti, Jorăşti, Lunca, Oancea, Slobozia-Oancea, Suceveni, Rogojeni, Vlădești, Brănești, Gănești, Cavadinești, Bereşti, Bereşti-Meria, Balinteşti, Smulţi, Drăguşeni, Urleşti și Corni) și o singură denumire zonală de comercializare a vinurilor „DEALURILE BUJORULUI”.

Pe etichetă, alături de precizarea podgoriei, mai pot apărea și următoarele denumiri ale plaiurilor viticole: Viile, Oancea, Bereşti, Smulţi, Târgu Bujor, Vârlezi, Jorăşti, Suceveni, Vlădeşti, Găneşti, Drăguşeni și Urleşti.

Sortimentul viticol autorizat și/sau recomandat în această podgorie include preponderent soiuri pentru vinuri albe (Fetească albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Riesling italian, Fetească regală, Aligote, Băbească gri), dar și câteva soiuri pentru vinuri roșii (Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Burgund mare, Băbească neagră).

În funcţie de tehnologia aplicată, din strugurii negri se pot obţine şi vinuri roze.

Așa încât veți descoperi o mare parte dintre soiurile României, ca într-o colecție, numai în repertoriu unei zone din România și în portofoliul unei singure stațiuni de cercetare.

PUȚINĂ ISTORIE DINTR-O PREZENTARE MONOGRAFICĂ NU STRICĂ
Istoricul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru se apropie de jumătate de secol. Dar, până atunci, trebuie să treacă prin 40 de ani, vârsta adevăratei maturități.

Prin 1977, când se trăiau anii de glorie ai comunismului/ani de apogeu, a fost înființată, prin decret prezidenșial, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. La acea oră, era cea mai staţiune viticolă/mezina unui sistem care încercase să exploateze tot ce mai era de exploatat din resurse.

Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru trebuia să apară ca fiind una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, staţiunea aniversează 40 de ani de activitate.  La această oră, juudeţul Galaţi deţine locul doi pe ţară, ca suprafaţa viticolă – și sunt unele voci care spun că s-ar putea încumeta să atace locul unu, deținut de fruntașa pe ramură, Vrancea, de altfel vecinul Galațiului.

Avansul pe care l-au adus primii 10 ani de cercetări s-a concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Dar asta n-a fost decât faza de pornire. Abia acum urmează faza de maturitate.

***

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările de  la noi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

DEALURILE BUJORULUI, ÎN DATE ȘI CIFRE

Localizare
Arealul de răspândire a plantațiilor acestei podgorii corespunde aproape în totalitate subunitatii geografice cunoscuta sub numele de Colinele/Dealurile (tradiționale) ale Covurluiului, in spatiul carora se gaseste si Dealul Bujorului.

Din punct de vedere bio-pedo-climatic, podgoria cu acest nume este traversată de paralela de 46° latitudine nordică, intersectată de meridianul de 28° longitudine estică.

Cadrul natural
Zona de tranziție se evidentiază prin predominanța depozitelor levantine (argile și nisipuri), pe platourile din partea de nord a acestei podgorii și a depozitelor din Pleistocen, alcătuite din loess și depozite de loess pe câmpia înaltă a Covurluiului. Versanții sunt alcătuiți din depozite de argile, argile nisipoase si nisipuri, din care au rezultat sedimente.

Solurile
La capitolul soluri, reprezentative sunt: cernoziomurile cambice, cernoziomurile, solurile cenușii și cele de pe versanții terasați.

Relieful
Tipul de relief este unul colinar, sub forma unor interfluvii prelungi și văi aproximativ paralele, pe directia NordNordVest-SudSudVest. Excepție face extremitatea nord-vestică a teritoriului care are aspect de platou suspendat la circa 300 de metri. Colinele care se desprind din el, coboară lent, de la circa 300 de metri până în jur de 200 metri și respectiv 100 de metri. Văile de separație au dat naștere la versanți cu declivități accentuate (intre 5° si 25°).

Apele zonei
Cu excepția apei principale, adică chiar a râului Prut, principala arteră hidrografică care strabate teritoriul podgoriei este Chineja, un afluent al Prutului. El are o scurgere permanentă și cu debit important. În rest, celelalte ape sunt semipermanente sau intermitente si cu debite reduse până la secare. Apele subterane, freatice și captive sunt relativ puține, discontinui în spatiu și cu mari fluctuații sezoniere de debit. Se apreciază că, în linii mari, teritoriul podgoriei Dealul Bujorului este deficitar in resurse hidrice autohtone.

va urma

MIHAIL GĂLĂȚANU

CRAMA DEALU DORULUI VĂZUTĂ DIN SPAȚIU/ȘI DIN VĂZDUH

nufarm.ro

CU DRONA PESTE DEALURILE SILAGIULUI

Vara poate fi anotimpul ideal de petrecut câteva zile binecuvântate la Buziaș în vie

Crama Dealul Dorului este impresionantă și văzută din vazduh ! Am putea face un reportaj pe care l-am intitula: cu drona peste culturile de viță de vie….să survolăm dealurile Silagiului și să ne bucurăm, îndelung, ochiul de verdele atât de superb al viilor lui DORU HUSARCIUC.
Suntem in grafic, și – dacă vremea bună va ține cu noi, în continuare – estimăm o producție bună, bună – și, în concluzie, vinuri pe măsură.
Acum, se înregistrează o activitate febrilă pe Dealul Silagiului: îmbuteliem și, tot acum, se pun NOILE ETICHETE !!! Semn care anunță recoltele care vor veni și din care veți gusta, cu siguranță, și dumneavoastră.

Vă ținem la curent. Cu dronă sau fărăJ. Rămâneți cu noi (măcar în gând, vorba poetului!) și surprizele nu vor înceta să apară.
Între timp, Crama Dealu Dorului așteaptă, în grupuri de cel puțin zece persoane, vizitele de degustare la  cramă (organizate și anunțate din timp) – și o asociere de VIN cu MÂNCARE de mare excepție.

VARĂ DE BANAT
Nicicând, parcă, nu arată mai bine Dealu Dorului ca vara. Când soarele își varsă para (nu doar para, ci și foc și parăJ!), parcă nu este minune mai mare, pe lume, ca să stai, la bunul tău plac, într-o vie – și să contempli strugurii.  Și nu numai să-i contempli, ci să-i guști totdată, laolaltă cu zeam lor numită must. Și, în egală măsură, să încerci și vinul din producția/recolta anilor anteriori(degustări comparative).

Te răcorești sorbind câteva boabe de viță, iar  atunci când ți-e sete, ei bine, atunci scoți de la frigider o butelcă aburindă cu vin de soi prima-întâi!

SECRETUL LUI DIONISOS:
Și, iată, secretul fabricării vinului ne este dezvăluit, cu generozitate, de către chiar oamenii care îl plăsmuiesc:

CUM ÎL FACEM (PE EL, PE VIN)
Vinul de la Podgoria Dealul Dorului este un vin de origine controlată (DOC).

Obţinerea acestor vinuri se face prin prelucrarea strugurilor în cadrul arealului „Banat Silagiu”.

Strugurii se recoltează, pentru obţinerea vinurilor de calitate, la maturitatea tehnologică, când au realizat un conţinut în zaharuri de minim 187 grame (per)/litru.

În mare, fazele tehnologice sunt următoarele:

  • Recepția calitativă și cantitativă
  • Prelucrarea strugurilor
  • Răcirea mustului și decantarea
  • Însămânțarea mustului
  • Tragerea vinului
  • Pritocurile

Următoarele faze privesc stabilizarea, condiționarea și filtrarea vinului etc.

Dar să le luăm pe rând:

PROCESUL TEHNOLOGIC LA  DEALURILE SILAGIULUI

Fazele tehnologice sunt următoarele:

  1. Recepţia strugurilor cantitativă şi calitativă.
  2. Prelucrarea strugurilor se efectuează imediat ce au sosit din plantaţie pentru evitarea oricăror contaminări. Desciorchinarea se execută obligatoriu, cu ajutorul utilajelor din dotare. Desciorchinătorul – zdrobitor este confecţionat din oţel inoxidabil. Strugurii sunt trataţi cu enzime pectolitice pentru distrugerea pectinei şi separarea mai uşoară a fazei lichide.
    Zdrobirea strugurilor se execută moderat pentru evitarea strivirii ciorchinilor şi seminţelor. Cu ajutorul pompelor mustuiala este trimisă prin conducte fixe, din oţel inoxidabil la presare. Presele pneumatice sunt folosite pentru obţinerea vinului de calitate. Acestea sunt complet automatizate, cu tablou de comandă pentru programarea presării adecvate a soiului, categorie de calitate şi a gradului de maturare a strugurilor. Extragerea mustului se face prin vacum.
  1. Răcirea mustului şi decantarea particulelor în suspensie şi administrarea dioxidului de sulf în cantitate de 20-30 mg/l. Aducerea mustului la temperatura de 18 º C se face în schimbătorul de căldură imediat ce mustul a fost obţinut. Instalaţia de frig permite această operaţiune. După limpezirea mustului, acesta este trimis în cisternele de fermentare, prevăzute cu instalaţie de control şi dirijare a temperaturii.
    Temperatura este menţinută în jurul valorii de 18 º C.
  2. Se efectuează însămânţarea mustului cu drojdii selecţionate specifice soiului şi cu activatori de fermentare. Zilnic se urmăreşte densitatea şi temperatura mustului pentru ca fermentarea să poată fi dirijată conform cerinţelor vinurilor de calitate.
    Imediat ce fermentarea alcoolică a zaharurilor s-a terminat, vinul se trage de pe depozitul de drojdii.
  1. Tragerea vinului se face deschis pentru eliminarea mirosului de drojdii. Vasele în care se stochează vinul se spală bine, se dezinfectează şi se clătesc cu apă curentă, pentru a fi perfect curate.
    După umplerea cisternelor cu vin, se face sulfitarea lui până la limita de 40 mg/l dioxid de sulf liber. Cisternele se ţin pline cu vin, se închid cu capac prevăzut cu garnitură de etanşare.
  2. Se efectuează pritocurile pentru eliminarea depunerilor în vederea deproteinizării complete cu ajutorul cleitorilor.
  1. Limpezirea şi stabilizarea vinului de calitate. Vinurile sunt tratate pentru deproteinizare cu tanin, gelatină şi bentonită, în doze determinate prin microprobe în laborator. După limpezirea vinului, la 7-10 zile de la aplicarea cleirii mixte, se face filtrarea grosieră pentru îndepărtarea suspensiilor din masa lui.
    Filtrele din dotare sunt cu site din oţel inoxidabil, pe care se colmatează în prealabil un strat filtrant şi în timpul filtrării se dozează materialul filtrant (diotonita) odată cu vinul. După aceste operaţiuni tehnologice se face testul de deproteinizare pentru a stabili gradul de limpezire.
  1. Stabilizarea tartrică se face prin refrigerare naturală şi prin regfrigerare controlată şi dirijarea cu ajutorul frigului artificial.
  2. Stocarea vinului are loc în cisterne din oţel inoxidabil şi în cisterne de polstif, în depozite la suprafaţa solului sau în depozite semi-îngropate, prevăzute cu sistem de dirijare a temperaturii.
    10. Operaţiunile de transvazare se efectuează închis, pentru evitarea oxidărilor. Lunar se controlează vinul. Organoleptic şi fizico-chimic şi se fac corecţii de dioxid de sulf.
  3. Păstrarea vinului se face în funcţie de durata convenabilă de maturare în funcţie de soi şi de anul de recoltă.
  4. Îmbutelierea vinului se efectuează în spaţiu destinat acestui scop, cu loc separat de depozitat sticlele şi recipienţii pentru vin, spaţiu pentru îmbuteliere şi depozit de sticle îmbuteliate. Operaţiunea de îmbuteliere are următoarele faze: a. filtrarea sterilă; b. turnarea în sticlă; c. astuparea cu dopuri de plută; d. aplicarea capsulei termocontractibile; e. etichetarea; f. ambalarea în cutii de carton personalizat; g. paletizarea pe europaleţi; h. stocarea în vederea livrării. PROCESUL DE ÎMBUTELIERE AL VINULUI ALB Vinul condiţionat este supus refrigerării pentru a elimina surplusul de tartrați, pentru a preîntâmpina depunerea acestora in sticlă după îmbuteliere.

Detartrarea se face la o temperatură de -3º C…-5ºC, timp de 8-10 zile, după care vinul scos de la refrigerare este filtrat prin filtrul cu plăci. Vinul este analizat în laborator în privința următorilor parametri: concentratia alcoolică, conținutul în zahăr, bioxid de sulf liber și total, aciditate totală, aciditate volatilă, pH, etc. Se face recepția sticlelor care, ulterior, sunt depozitate în magazie. Înainte de îmbuteliere se curăță și se sterilizează filtrele și bazinul de vin al mașinii de umplere pentru a preîntâmpina contaminarea vinului, precum şi furtunele de legătură între acestea. Pentru curățat se folosește soda caustică in concentratie de 1,5%, iar pentru neutralizarea ei se folosește soluție de acid citric 3% urmând dezinfecția cu abur.

Înainte de intrarea în maşina de umplere, vinul este filtrat cu filtru cu plăci care asigură o filtrare sterilă după care este filtrat cu filtru milipor (cartuș filtrant cu milipori)cu dimensiunea de 0,45 microni la vinul alb definitivând sterilizarea vinului. Fluxul tehnologic de îmbuteliere prevede următoarele etape: – clătirea sticlelor – umplerea cu vin a sticlelor – dopuirea sticlelor – controlul vizual al sticlelor la lampa de control – uscarea sticlelor în tunelul de uscare – capișonarea sticlelor – etichetarea sticlelor, imprimarea lotului și a datei îmbutelierii – ambalarea sticlelor – depozitarea și expedierea.

Clătirea sticlelor realizează igienizarea acestora prin injectarea de apă sterilă, filtrate cu un filtru de 0,45µm, timp de aproximativ o secundă, pentru a fi acoperiţi pereţii interiori.

Prin aceasta se elimină impurităţile din sticlă. Umplerea cu vin a sticlelor se execută la nivel constant eliminându-se sticlele în care nivelul este necorespunzător. Dopuirea sticlelor se execută folosind dopuri de plută naturale. Controlul vizual al sticlelor la lampa de control pentru a elimina sticlele defecte. Uscarea sticlelor se face pentru a elimina condensul sau picăturile de vin de pe exteriorul sticlei pentru a nu avea probleme la lipirea etichetei.

Capişonarea sticlelor se face automat folosind capişoane termocontractibile. Etichetarea sticlelor implică lipirea pe sticlă a etichetei şi a contraetichetei.

După etichetare se imprimă cu ajutorul masinei automată de inscriptionat numărul de lot și data îmbutelierii.

Ambalarea implică punerea sticlelor în cutii de carton prevăzute cu separatoare şi aşezarea pe europaleţi.

 

A consemnat

ECHIPA RABBIT MEDIA

Cramele Histria: MIRABILIS MIRACHI

nufarm.ro

Povestea nu începe cu noi 🙂

Lansat ca un brand al CRAMEI HISTRIA, în scurt timp, MIRACHI a ajuns să se confunde/confrunte chiar cu brandul principal (de cramă) – sau, oricum, să fie concurent/să fie pe aproape.

Merită să analizăm foarte atent acest lucru, doar și pentru simplul fapt că este foarte important să vedem cum se naște, edifică și consolidează un brand în vin.

Pe Paul Fulea, când îl vezi, nu pariezi că ar fi capabil de impunerea unui brand în foarte scurt timp.

În primul rând, pentru că, la prima impresie, pare un om introvertit.

În al doilea rând, pare genul de persoană care tace și le face.

Așa se poate înțelege cum de a ajuns să nască/să producă un brand ca MIRACHI; adică unul profud original, prin felul cum sună/prin sound, dar și prin înțeles sau prin calitate. Și AMOS, la fel.

DRAGOSTE ȘI JALE ȘI DOR, TOATE LA UN LOC, ÎNTR-O FORMULĂ ORIGINALĂ

Dar ce înseamnă MIRACHI? În dialectul aromân, el poate însemna dragoste, dar și jale. Este echivalent cumva cu cuvântul dor din limba română, care poate însemna și DORINȚĂ dar și TÂNJIRE (dureroasă, după ceva pe care l-ai mai vrea, dar nu îl ai – sau nu îl mai ai). Sau cu portughezul SAUDAD, intraductibil, însemnând și nostalgie, și piedere, și amintire/uneori mergând chiar până la durere.

CE NE SPUN CHIAR PRODUCĂTORII, EI-ÎNȘIȘI/DESPRE EI-ÎNȘIȘI

Și producătorii, ei-înșiși, despre ei-înșiși, ne spun următoarele: Admirați un răsărit de soare în vie. Un spectacol de lumină și culoare, generat de razele ce scaldă marea, ca apoi să se oprească asupra butașilor încărcați cu struguri.

Ei stau aliniați perfect, îmbrățișând caldura soarelui ce ii dezmiarda mai mult de 300 de zile pe an. De fapt, de aici pleacă totul, pentru ca briza mării și soarele conferă arome rar întâlnite vinurilor produse din strugurii culeși din această plantație.
Un țipăt de soim și o vulpe care trece printre rânduri. O prepeliță se grăbește să își ducă puii la adăpost. Natura specifică zonei colinare a Dobrogei în toată splendoarea ei. Alături de marea ce duce dorul zidurilor cetății Histria, pe care le scaldă în vechime. O fărâmă de istorie.

Și, printre toate aceste frumuseți, sunt oamenii. Oameni cu sufletul curat, oameni buni, care – încă – mai știu să vorbească viei, la fel ca acum 2000 de ani, cand ingrijeau – via lui Ciurea. Nu s-a pierdut nimic din această legătură magică. De vrei să o simți, nu trebuie decât să intri printre rânduri, să întinzi mâinile și să atingi frunzele și ciorchinii cu vârfurile degetelor. Vei auzi valurile, vei simti soarele zâmbind în înaltul cerului, iar vântul îți va cânta povestea acestor locuri.

Povestea care începe încă din zilele în care zidurile cetății Histria răsunau de cântec și veselie, de versuri mesteșugite și licori magice, toate închinate zeului Dionysos.

Povestea nu începe cu noi. Începe cu o bucată de pământ, cu raze de soare și valurile marii, cu mâini bătătorite de trudă, de vreme rea sau bună, de vânt sau ploaie. Noi, doar, o continuăm. Adăugăm, filă cu filă, bob cu bob, picătura cu picătură.

Crama Histria – o noua filă, în vechile povești.

Am fi ispitiți să adăugăm că, prin intermediul vinurilor, și noi adăugăm o nouă pagină voluptății gustative din lumea în care trăim și pe care o cunoaștem. Și Cramele Histria adaogă, dacă mă gândesc, în primul rând, la acel Cabernet Sauvignon…..

 

ECHIPA RAABBIT MEDIA

EXCLUSIV: SERGIO FALESCHINI, ÎN FAȚA PRESEI ITALIENE

nufarm.ro

GENIUL UMAN A FĂCUT TOATE ACESTEA POSIBILE

A fost o adevărată revoluție, la nivelul pieței românești și chiar la nivelul celei internaționale.

În ediția anterioară de revistă, am publicat partea întâia a unui interviu (în serial), din care acum vă oferim a doua parte. Precizăm că interviul a fost preluat (cu acordul intervievatului) dintr-o revistă care apare în Italia.

Intervievatul este domnul SERGIO FALESCHINI, arhitect/fondator și proprietar al companiei VINARTE, unul dintre cei mai îndrăgiți producători de vinuri din România. VINARTE se bucură de o neobișnuită și reală popularitate datorită vinurilor de excepție pe care le înfățișează lumii, cu predilecție pentru brandurile PRINCE MATEI și PRINCE MIRCEA, dar și pentru SIRENA DUNĂRII, NEDEEA.

În această parte a doua, Sergio Faleschini ne vorbește despre GENIUL UMAN. Și, în egală măsură, ne dezvăluie pasiunile sale. Între care cea dintâi este dragostea pentru vin, care este spiritul locului, dar și – nu mai puțin – spiritul oamenilor, un spirit care invocă, totodată, pământul, cerul – și celelalte forțe ale naturii.

Cum se subliniază și în titlul original, putem afirma, fără teama de greși, că Sergio Faleschini și VINARTE au avut parte de un parcurs cu totul excepțional. Vinul rămâne un secret, un mare secret. De care, așa cum spuneam, se învrednicește geniul uman…

ÎNTREBARE: Cetățenia dumneavoastră este și italiană?

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
Sunt (și) cetățean italian și să spunem că, adesea, patria mea de adopțiune o consider și Franța, mai ales că o cunosc, am văzut-o de acum mai bine de treizeci de ani.
În realitate, eu am avut încă o mare satisfacție de care sunt foarte mândru.
În anul 2004, am reușit să fac o înfrățire de localități (jumelaj), între Bromont-Lahmothe din Alvernia și între Moggio-Udinese din țara mea/a strămoșilor mei, Italia.

ELEMENT DE CULTURĂ, ÎN ARMONIE CU TOATE ARTELE

ÎNTREBARE: Aveți o anume pasiune?

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
Marea mea pasiune este și rămâne vinul. Vinul este o poezie a pământului, totodată element de cultură, în armonia absolută cu toate artele.
În vin se simte deopotrivă și gustul pământului, al cerului, al soarelui, al ploii, al pasiunii și profesionalismului cu care este produs/și al producătorilor, pe care, inspirați, francezii îl numesc GENIUL UMAN.

ÎNTREBARE: Cum a luat naștere această pasiune?

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
Aventura VINARTE a luat naștere în România, în anul 1998, cu parteneri francezi și italieni, grație cunoașterii aproape perfecte a acestei țări – și a potențialului vitivinicol pe care îl posedă.
A trebuit să reconstruim completamente toate viile și centrele de vinificare…
Și au fost și momente de fericire și plăcere, care au venit după mai mulți ani, când vinurile deosebite pe care le-am făcut, PRINCE MATEI, PRINCE MIRCEA și SOARE au început să fie apreciate.

TRUDA A FOST RĂSPLĂTITĂ

ÎNTREBARE: În cele din urmă, a meritat truda…?

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
A fost o adevărată revoluție, la nivelul pieței românești și chiar la nivelul celei internaționale.
Pasiunea și perseverența au fost recunoscute infinit, cu vârf și îndesat.

ÎN  CELE DIN URMĂ, A VENIT ȘI RECUNOAȘTEREA

ÎNTREBARE: Deci, VINARTE s-a afirmat?…

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
Nu numai ca un producător de vin, ci și ca un model recunoscut de calitate, am beneficiat de o recunoaștere mondială, grație unor nenumărate medalii și premii – obținute la presgioase concursuri internaționale.

ÎNTREBARE: Și chiar și recunoașteri de prestigiu?

RĂSPUNS (SERGIO FALESCHINI):
Da, sigur…Am primit și dipoma Confreriei Cavalerilor TASTEVIN (somelieri, nota noastră) a Castelului Clos de Vougeot, în Bourgogne.

( A consemnat MARY BRILLI)

Citat 1:
În realitate, eu am avut încă o mare satisfacție de care sunt foarte mândru.
În anul 2004 am reușit să fac o înfrățire de localități (jumelaj) între Bromont-Lahmothe din Alvernia și între Moggio-Udinese din țara mea/a strămoșilor mei, Italia.

Citat 2:
Vinul este o poezie a pământului, totodată element de cultură, în armonia absolută cu toate artele.
În vin se simte deopotrivă și gustul pământului, al cerului, al soarelui, al ploii, al pasiunii și profesionalismului cu care este produs/și al producătorilor, pe care, inspirați, francezii îl numesc GENIUL UMAN.

Citat 3:
A trebuit să reconstruim completamente toate viile și centrele de vinificare…
Și au fost și momente de fericire și plăcere, care au venit după mai mulți ani, când vinurile deosebite pe care le-am făcut, PRINCE MATEI, PRINCE MIRCEA și SOARE au început să fie apreciate…

(UN) DERBY DE VARĂ

nufarm.ro

Turism & Vin

MECIUL SECOLULUI: RIESLING CONTRA MUSCAT
Un MERLOT, numai un MERLOT, ar putea să ARBITREZE
🙂

V-ați închipui cum ar fi un meci al secolului între două feluri de vin, amândouă albe? Greu să muți cu albele…fără să ai negre(roșii)…nu-i așa? Și meciul ăsta să se dispute pe dealurile Silagiului, la (chiar) Crama Dealu Dorului…Ar fi, în un fel, MARELE DERBY de VARĂ.

Unde mai punem că s-ar putea ivi, pe neașteptate, și câteva sticle de MERLOT, tot de la Dealu Dorului, recent premiat/și aureolat cu medalii, la tocmai recentul încheiatul IWCB, de care nu ne desparte nici măcar o lună de zile.

Să ne bucurăm, deci, de bucuria lui Doru Husarciuc – și a cramei sale, unde lucrează mâini de aur (dar și de argint 🙂 ).


RIESLING
Un vin mai vegetal(dar și cu mineralitate), mai impetuos/și mai sobru în același timp, care nu umblă cu momițe (zău, chiar n-ar merge la niște momițe???  :))

Spuneam, în edițiile trecute, că RIESLING-ul este, aici, favorizat de ursită.
Pentru că a prins, pesemne, și un terror care pare să i se potrivească.
Pentru Rieslingul Italian, tărîmurile însorite ale Banatului par să îi reamintească de țărmul peninsulei de unde vine, unde marea și vânturile sunt apte să îl scalde din două părți.
În Dealurile Silagiului adie ceva din clima meridională/mediteraneană, care rimează (și) cu marile vinuri ale Italiei.

MUSCAT:
Mai parfumat, mai îmbietor, cu un șarm mai vădit al aromelor/buchetului. Uneori, chiar cu un parfum de tei.
Un vin aproape eminescian. Știut este că marelui poet îi plăceau vinurile parfumate, cu îmbietoare arome (mai cu seamă cele din Drăgășani și Cotnari).
Dar, putem pariia, i-ar fi plăcut și cele de la Silagiu cetire, căci soiurile aromatice au nemuritoare căutare, chiar și la genii.
MUSCATUL OTTONEL de la Dealul dorului are și ținută, dar și talie de vin osebit.

UN MERLOT DE AUR
Au trecut doar zile de când, la Palatul Bragadiru – din Bucuresti a avut loc festivitatea de decernare a premiilor International Wine Contest of Bucharest(IWCB) de anul acesta.
Iată, colea – MERLOT a căpătat și o diplomă.
Drept care, ne așteptăm să redescoperiti vinul Medaliat cu AUR la IWCB 2017: Merlot.
Că nici nu ne puteam închipui un MERLOT DE AUR.
Mai degrabă ne puteam închipui un MERLOT DE PURPUR.
Dar COVORUL ROȘU s-a fost așternut pentru dânsul/dumisale. Se și potrivește. Este și cazul.

Citat 1:
RIESLING-ul este, aici, favorizat de ursită.
Pentru că a prins, pesemne, și un terror care pare să i se potrivească.
Pentru Rieslingul Italian, tărîmurile însorite ale Banatului par să îi reamintească de țărmul peninsulei de unde vine, unde marea și vânturile sunt apte să îl scalde din două părți.
În Dealurile Silagiului adie ceva din clima meridională

Citat 2:
….La Palatul Bragadiru – din Bucuresti a avut loc festivitatea de decernare a premiilor International Wine Contest of Bucharest(IWCB) de anul acesta.
Iată, colea – MERLOT a căpătat și o diplomă.
Drept care, ne așteptăm să redescoperiti vinul Medaliat cu AUR la IWCB 2017: Merlot.
Că nici nu ne puteam închipui un MERLOT DE AUR.
Mai degrabă ne puteam închipui un MERLOT DE PURPUR. …

 

MIHAIL GĂLĂȚANU

SEZONUL (F)ESTIVAL

nufarm.ro

Turism la CRAMA HISTRIA:
MIRACHIADA DE VARĂ

Pe țărmul PONTULUI EUXIN, să te delectezi cu un ROSE

Acum, că a venit vara, să tot mergi pe la Histria. Să vizitezi ruinele unei cetăți care a fost, cândva, măreață – și a dus buhul coloniilor grecești pe malul de la Pontus Euxinus.
Poți să fii în trecere, că vara marea e un sfetnic bun – și te plimbi adesea pe țărmul ei, fie TRISTE, fie PONTICE.
Sau poți să de duci, cu un scop dinainte consimțit, spre a vedea via și vizita crama – și cu gând năimit ață ca să te întorci și cu ceva sticle de vin în portbagaj/rucsac.
Dar poți face – pur și simplu – și o călătorie virtuală, achiziționând vinurile de la Crama Histria.
De adăugat că la fel de bine se potrivesc și vinurile albe, bine răcite. Propunerea mea (ar fi o soluție magistrală) se îndreaptă către AMMOS pe ALB.
O variantă, cum spuneam, este și degustarea la cramă, adică la origini. Are avantajul de a nu tulbura vinul și ,mai ales, de a-l găsi la el acasă, în patria sa, în terroir-ul său, în deplinătatea puterilor sale, nescos – încă – din butoi sau abia tras la sticle, fără să intre în contact cu temperatura ambientală (ridicată), fără să fi ieșit la lumină, oxigen și (răs)-suflare, așa cum ne întâmpină el, genuin – și neieșit din tancul unde sălășluiește.

DEGUSTARE LA ORIGINI, ADICĂ LA CRAMĂ
Vă așteptăm să popositi în vie, ne anunță CRAMA HISTRIA, încă de pe site, pentru că acolo, în mod logic, acolo unde începe povestea bobului de strugure.
Fie că veți fi doar in trecere, fie ca veniți alături deprieteni, licorile magice ale Cramei Histria va asteaptăîmpreună cu plăcinta dobrogeană caldă, aburindă.
În cramă sau în plantația de viță de vie, suntem întotdeauna bucuroși de oaspeți !
Pachetele de degustare sunt diferite, după chef & poftă.

ÎN RITM DE ROSE
Pe colinele insorite ale Dobrogei viata are alt ritm, mai lin si mai subtil. Acest spirit s-a transmis si la vinurile rose.

Descriere (meșteșugită & fantastă, precum și vinul)
Beneficiind de o sticlă interesantă, ca vehicul și instrument al vinului, Ammos face impresie pe oriunde se duce.
Ammos a fost creat în Crama Histria, din Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră.
Strugurii culesi în lădite și selectați foarte atent au fost vinificați după tehnologia vinurilor albe – presare lejerăși fără macerare peliculară, fermentați controlat la 16-17 grade.
După fermentare, pentru un plus de complexitate, vinul a fost ținut  pe drojdia fină timp de patru luni.
Rezultatul e un vin rosé sec, cu o tărie alcoolică de 13.5 grade, cu aspect limpede și luminos, de culoare roz relativ intens, cu nuanțe de grena, care nu necesită decantarea.
Mirosul lui e intens fructat și condimentat de note florale, iar gustul, de aciditate relativ medie, de grepfruit rosu și pomelo.
Un rosé plin de prospețime, care poate acoperi o diversitate de preparate culinare:  fructele de mare, pestele, preparatele mediteraneene usoare, cele din carne de porc, pui sau curcan. La desert poate fi servit cu salate de fructe preparate din fructe proaspete ca mango, pepene galben, caise sau piersici neînsiropate.

Ammos Rose 2016
Preț: 46.90 lei

Primul brand premium al Cramei HistriaAmmos Rosé 2016 este un vin special vinificat din soiuri nobile de Cabernet Sauvignon si Fetească Neagră. Ammos Rosé 2016 îți oferă un regal al simțurilor de la prima încercare.
Notele fructate se îmbină armonios cu cele florale, fructe roșii, mure, cireșe și nuante vegetale, într-un final apoteotic tonic și rafinat de iarbă și cafea.

Sortiment struguri:
 Cabernet Sauvignon (Rose), Feteasca Neagra
Un DUPLEX de aur al vinurilor (specific) roșii, o întâlnire privilegiată. Și, deja, un triunghi glorios.
Ce face fiecare? Păi, FETEASCA NEAGRĂ aduce aroma de fructe de pădure, de zmeură coaptă, de fragi sau de mure și imprimă vinului o aură de prospețime nebănuită.
CABERNET SAUVIGNON, impetuos cum îl știm (un etern june prim și cuceritor), aduce tupeu și aplomb nestăvilite

Mâncăruri recomandate: Fructe de mare, pește, preparate mediteraneene usoare, cele din carne de porc, pui sau curcan.
La desert, poate fi servit cu salate de fructe preparate din fructe proaspete ca mango, pepene galben, caise sau piersici neinsiropate.

Temperatura de servire: nu la temperatura pivniței, ci chiar mai jos, dar nu atât de jos încât să inhibe anumite categorii de compuși: 8°-10°C

 

Alcool:  temperat, nici prea tare, nici prea slab,  un puternic moderat :13.5%


ECHIPA RABBIT MEDIA

Citat 1:
…Cum spuneam, este și degustarea la cramă, adică la origini. Are avantajul de a nu tulbura vinul și ,mai ales, de a-l găsi la el acasă, în patria sa, în terroir-ul său, în deplinătatea puterilor sale, nescos – încă – din butoi sau abia tras la sticle, fără să intre în contact cu temperatura ambientală (ridicată), fără să fi ieșit la lumină, oxigen și (răs)-suflare, așa cum ne întâmpină el, genuin și pur…