Prolectuspioneer ;"
COLECȚIA DE GUSTURI FINE Colecția de gusturi fine. Astea sunt băuturile de marcă de la PERNOD RICARD. Și, în special, cele pe care le prezentăm în acest număr. De altfel, în ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Valoarea ajutorului financiar, care are drept sursa bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), destinat Programului National Apicol (PNA), aferent intervalului 2017 - 2019, reprezinta 99,34 milioane de lei, o ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR

Tag Archives: vinuri romanesti

CRAMA DOMENIILE ANASTASIA(I)

CRAMA DOMENIILE ANASTASIA(I)

nufarm.ro

Crama de la Domeniile Anastasia este, poate, una dintre cele mai mari realizări ale lui Marin N. Constantin din ultimii ani. Acum un an, când am intrat pe poartă la Domeniile Anastasia, primul lucru de care proprietarul (the owner) mi-a vorbit a fost CRAMA.

Și, drept lucru, crama arată foarte bine. Este nou-nouță. Strălucește. Și nu doar de curățenie. Nu doar de bună îngrijire. Ci, pur și simplu, arată ca un pahar. Impecabilă. Noutatea încă nu și-a epuizat fascinația. Nici asupra noastră.

Intrasem pe poarta ei când era numai în proiect. Pe când era numai un șantier. Puteam vedea, atunci, doar cu ochii minții ce va să fie/și cu ajutorul celor spuse de proprietar. Erau, doar, căscate în pereți, niște borte, ca niște lăcășuri prefigurând construcția viitoare.

ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ, ERA DOAR UN SIMPLU ȘANTIER
Pe locul liftului, se ivea o gaură, ca un tub vertical/prin care avea să circule mașinăria. Crama era (proiectată) tot la subsol – și, în consecință, arăta doar asemeni unei văgăuni. Acolo aveau să vină cilindrii – dar cilindrii nu erau pe lume, încă; sau nu pe lumea asta.

Am coborât, foarte încet – și cu maxime precauții! – scările în penumbră; semi/întunericul se cernea pe treptele care încă nu auziseră de finisaje.

Între două trepte, m-am gândit că există, așa am auzit, și o cramă Anastasia în California/ Beverly Hills, cu un nume similar cunoscutei cântărețe/muziciene (și actrițe).

Probabil că micuța Anastasia, fiica lui Marin Constantin, nu știe încă nimic despre toate aceste coincidențe. Ea este numai bucuroasă că, în cinstea ei, s-a dat numele cramei de la Strejnic/Ploiești.

*

În față, mergea Marin Constantin, ca o călăuză – și gazdă ce se afla.

Călcam prudent, cu grijă, în urma lui, ca nu cumva să calc strâmb și să mă fac miș-fărâmiș: cred că gândeam că, în doi ani – cel puțin – trebuie construcția să se isprăvească.

Ei bine, crama a fost gata în mai puțin de un an.

Absolut incredibil! Așa mi-am dat seama/și ne-am dat seama (cu toții) de forța (de lucru) și de hotărârea nestrămutată a  investitorului de a realiza/făptui ceva. Dar, deopotrivă, și a constructorului.

Căci, este bine de știut, Marin Constantin are și o firmă de construcții în portofoliu.

TOTUL A PORNIT CU/PRIN ALEGEREA AMPLASAMENTELOR
Recapitulând, de la bun început, lucrurile trebuie să spunem că totul a pornit cu /prin alegerea amplasamentelor pentru plantațiile de vie, care nu a fost deloc lăsată la voia întâmplării.

Știut este, centrele viticole Urlați și Valea Călugărească au o veche și bogată tradiție viticolă și o climă care se apropie de cele existente în celebrele regiuni – din Franța și din Italia – Bordeaux sau, respectiv Toscana.

Din cele șapte hectare cumpărate au fost păstrate în producție și reabilitate numai 1,2 hectare, cultivate cu soiul Merlot.

Celelalte au fost defrișate – în timp – și replantate cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurile roșii. În contul vinurilor/soiurilor albe, soiul Chardonnay a fost ales pentru plantare.

NU PUTEA LIPSI UN PIC DE TEHNOLOGIE
Nu putem să continuăm fără să adăugăm un strop de tehnologie (măcar un strop!)…

Din vie, trebuie să menționăm că strugurii sunt culesi manual.

Ulterior, sunt puși în lădițe, care au o capacitate de maxim 13 kilograme.

Pe urmă, ei sunt păstrați în depozite răcite până la prelucrare, pentru ca mustuiala și mustul, la momentul zdrobirii, să aibă o temperatură cât mai scăzută…

(va urma)

VOX POPULI

Despre Anastasia

Avem alături două opinii, care contribuie la formarea unei păreri despre ce crede VOCEA LUMII, în privința DOMENIILOR ANASTASIA: 

  1. Am avut plăcerea de a participa la un eveniment în 28 octombrie și am găsit aici o echipă, care arată ca o familie. Am simțit multă energie pozitivă la Strejnic, aici, nu foarte departe de Ploiești – și, mai ales, dorința de a face lucruri bune. Cunosc destul de bine vinul din partea locului (podgoria Dealu Mare inclusiv) și, mai cu seamă, cel realizat de această cramă, așa că m-am bucurat din plin de el, alături de preparatele gătite la fața locului. Nici vremea ușor defavorabilă nu a reușit să strice bunul mers al evenimentului. Felicitări, domnului Marin Constantin si întregii echipe de la Domeniile Anastasia pentru organizare!
  2. Am încercat Cabernetul îmbuteliat de ANASTASIA…. Catifea, finețe, eleganță, parfum, cu verdictul: un vin perfect echilibrat de care nu mă mai satur. Vă multumesc – și sunt clientul vostru pe viață (care sper să nu fie chiar scurtăJ). Să nu stricați rețeta! 🙂

 

MIHAIL GĂLĂȚANU

COTEȘTI, LA TEMELIA UNIRII!

nufarm.ro

Se găsește la îngemănarea celor două principate/și este simbolul ei

În anul Centenarului, intră în rubrica noastră LA CENTENAR, Podgoria Valahă Cotești. Ea este, într-un fel, simbolul Marii Uniri. Nu doar pentru că este la granița (fostă) între cele două principate române. Ci și pentru că are în plantații soiuri îndrăgite atât în/din Moldova cât și în Țara Românească. Cotești poate foarte bine să încapă în Moldova, dar la fel de bine și în Valahia. Însă, până la urmă, ea nu e decât o îngemănare, o unire – în vinuri, dar și în terroir/pământuri a celor două țări românești care, prin actul lor primordial, au constituit România – și fără de care nu ar fi existat nici România Mare, prin alipirea Transilvaniei la patria-mamă…

Dacă ar dori cineva să scrie/ sau rescrie o istorie a viticulturii şi vinificaţiei româneşti, atunci autorul ar trebui să rezerve un capitol important Podgoriei Coteşti, una dintre marile podgori ale Vrancei, alături de Panciu şi Odobeşti.

COTEŞTI pentru CENTENARUL de VINURI  ROMÂNEȘTI

Scurt istoric
Pământul din arealul Podgoriei Coteşti are toate caracteristicile necesare obţinerii unor produse viticole de calitate superioară. În acelaşi timp, în întreprinderile şi fermele viticole din zonă, precum şi în centrele de vinificaţie, în ultimii 40 de ani şi-au desfăşurat activitate specialişti cu o bogată expertiză profesională în domeniu.

Unul dintre ei este inginerul Vintilă-Horia Furtună, care şi-a legat numele de localitatea Coteşti şi de viticultura din zonă. El este unul dintre cei câţiva fondatori ai Salonului (ulterior numit Festival) Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus”, a cărui primă ediţie de mare succes a avut loc în octombrie 1991. Horia Furtună a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea de plantaţii noi cultivate cu soiuri valoroase, renumite în podgorie, din care menţionăm strugurii de masă Chaselass, Coarnă, Muscat Hamburg, Cinsaut, Muscat de Adda, precum şi cele de vin: Fetească albă, Fetească Regală, Sauvignon, Semillon, cele din grupa Pinot, Muscadelle, Muscat Ottonel, Băbească Neagră, Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Pe spaţii mai restrânse se mai întâlnesc Galbena de Odobeşti, Plăvaia şi Frâncuşa. Toate soiurile amintite poartă caracteristicile lor bine distincte, înscriindu-se definitiv în istoria viticulturii şi oenologiei româneşti. Diversitatea soiurilor viticole În decursul timpului, vinurile din Podgoria Coteşti au fost răsplătite cu numeroase medalii naţionale şi internaţionale la concursurile de vinuri. Viaţa lui Horia Furtună s-a confundat cu dragoste faţă de viţa de vie, cu grija faţă de întreţinerea cramelor şi pivniţelor aferente, risipite printre vii, care au aparţinut odinioară unor oameni de litere sau de ştiinţă precum scriitorul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, istoricul Constantin C. Giurăscu şi Victor Slăvescu.

Vintilă-Horia Furtună a înfiinţat Societatea Comercială Dyonisos Coteşti S.A. în anul 1995, în conformitate cu reglementările juridice în vigoare şi cu scopul clar menţionat în Statut de a cultiva viţa de vie şi procesarea strugurilor în vederea obţinerii şi comercializării unui produsvinul – apreciat la nivel global. Societatea deţine 79 hectare vii, din care 22 hectare vii pe rod (cultivate cu soiurile Şarba şi Fetească Regală), 14 hectare plantaţie cu viţă de vie în anul III (Chardonnay, Sauvignon Blanc), 23 hectare plantaţie în anul II (Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Neagră) şi 20 hectare plantaţie în anul I (Fetească Neagră, Traminer Roz).

Plantaţiile sunt înfiinţate prin Programul reconversie-replantare finanţat din fonduri alocate de Comisia Europeană. În cei 17 ani de activitate, acest plan ambiţios a prin viaţă. Astăzi, societatea foloseşte tehnologie de vârf în domeniu şi obţine un produs finit de înaltă calitate. Pe lângă tehnologia de vârf în ce priveşte procesarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, la Dyonisos au fost păstrate şi unele metode tradiţionale, cum este stocare pe timp îndelungat în budane (butoaie de mare capacitate, din lemn şi stejar), aşezate în beciuri adânci, pentru învechire.

Pentru campania 2012, S.C. Dyonisos Coteşti oferă vinuri de înaltă calitate, cu Denumire de Origine Controlată (DOC) în proporţie de 60 % din producţia totală de struguri, diferenţa constituind-o vinurile superioare şi vinurile de masă. Date despre oferta societăţii privind sortimentele de mustuială, must decantat şi nedecantat, vinul pe drojdie, vinul de masă, vinul superior, vinul DOC, concentraţia alcoolică şi preţurile fiecărui sortiment în parte se găsesc pe site-ul www.cotesti.ro.

De Rusalii, la AVINCIS

nufarm.ro

Am fost, de Rusalii, la AVINCIS. Nu duminică, ci a doua zi, respectând TRADIȚIA. Zic io TRADIȚIE, asta fiindcă este a șaptea oară când se organizează. Prima oară – dacă țin bine minte! – s-a organizat în iunie 2012, atunci când am fost însoțit de domnul Petre Călin Mocanu, la acea oră director executiv la ONIV (acum este domnul Emil Dumitru în această poziție).

Cum a fost? Păi, recunosc, noi am ajuns târziu, dar tot am nimerit în toiul petrecerii. Ca întotdeauna, lume bună la eveniment.

Față de prima aniversare (atunci era DOAR a unui an de muncă, primul an) care a avut loc la 4 iunie 2012, lucrurile au evoluat vizibil. În primul rând, am putut degusta noi soiuri de vin de la Crama Avincis, de pe domeniul viticol Vila Dobrușa, din Drăgășani (județul Vâlcea). A avut și prezentarea noilor/dar și mai vechilor vinuri din producția 2011 a SC Avincis Vinuri SRL.

O BUNĂ OCAZIE DE PICNIC

Peste 200 sau 300 de invitați, printre care s-au numărat oameni de afaceri, producători de  vinuri, autorități locale și din domeniul vitivinicol, ambasadori, avocați, membri de familie – și prieteni au avut ocazia sa ia parte la Picnicul Avincis si, de asemenea să deguste (și mai) noile vinuri  Avincis din recolta 2016 și 2017. A avut loc o adevărată invazie, iar ARMADA de cunoșcători/degustători, dar și necunoscători/degustători s-a delectat cu vinurile prezente.

Pentru mine, vedetele au fost CUVEE ANDREI și CUVEE GRANDIFLORA. Un loc de frunte în preferințele mele îl ocupă NEGRU DE DRĂGĂȘANI, ca și soi fruntaș pe ramurăJ.

Dar, hei, să nu vă închipuiți că nu gust DOMNUL DE ROUĂ. Și cel alb, și cel roșu…De altfel, din cel roșu am cumpărat o sticlă și pentru acasă, la pachet…

Mihail GĂLĂȚANU

SCDVV BUJORU

nufarm.ro

CENTENAR LA JUMĂTATE:
ȘI LA BUJORU SE PLĂMĂDEȘTE MATERIAL SĂDITOR VITIVINICOL CERTIFICAT

LA MIJLOC DE VEAC

Material săditor certificat este la mare căutare pe piață. Să fii – astăzi – producător de material săditor, pentru vița de vie, e, în adevăr, o mare calitate. Granzii viticulturii românești și-au format, de altfel, pepiniere (vezi cazul Jidveiului), deoarece trebuie să asigure ziua de mâine a plantațiilor pe care le posedăȘi SCDVV BUJORU are privilegiul de a fi considerat un reputat producător de butași, o pepinieră importantă din țara noastră.

În altă ordine de idei, SCDVV BUJOR este și (o) parte a comunității bujorene. Și ea, de bună seamă, se înveștmântează în an de sărbătoare, la împlinirea a 50 ani de la atestarea localității Târgu Bujor ca oraș. Deci, sună destul de frumos (chiar dacă paradoxal, în același timp!): CENTENAR… la JUMATE DE CENTENAR. Ca dovadă că, uneori/în anumite cazuri, SECOLUL se serbează la o… jumătate de VEAC.

Este un real motiv de sărbătoare civică pentru întreaga suflare a localității: CENTENAR(IO)!
Sărbătorim, deci, iată, împreună Centenarul României, sărbătorim, deci, împreună (și0 semicentenarul Tg.Bujor.
LA MULȚI ANI!

MATERIAL SĂDITOR VITIVINCOL
Activitatea de cercetare desfaurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru explorează agrotehnica plantei si solului, incluzând:

  • protectia plantelor;
  • agrotehnica antierozionala si tehnici de udare;
  • genetica si ameliorare;
  • material saditor viticol;
  • vinificatia, chimia si microbiologia vinului.

Rezultate obținute

Proiectele de cercetare desfășurate de specialiștii în viticultură și vinificație din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi și modernizarea celor existente, iar eforturile cercetătorilor noștri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii și medalii.

UN ADEVĂRAT CÂMP EXPERIMENTAL
Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, când staţiunea aniversează un număr rotund (30) de ani de activitate, judeţul Galaţi deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetări s-au concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând–o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV BUJORU este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

SCDVV BUJORU este, prin activitatea sa, acel nucleu de ştiinţă şi cercetare
care dă impuls dezvoltării mediului viticol prin exemplu, perseverenţă, seriozitate şi calitate.

Istoricul viticulturii din podgoria Dealu Bujorului
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la “Lupu lui Bujor”, de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelasi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Despre ravagiile dezastrului filoxeric şi modalităţi de refacere a plantaţiilor viticole din actualul perimetru al podgoriei Dealu Bujorului, cu toate că nu s-au descoperit documente, se înţelege că şi-au găsit rezolvarea prin măsurile aplicate pe plan naţional.

Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha.

Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, “în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha”. În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. În mod obişnuit, plantaţiile existau sub forma de vii răzleţe şi pe suprafeţe mici. Din tabelele întocmite de Ocolul Agricol Bujoru în anul 1942 rezultă că, din cei 65 de proprietari de terenuri agricole având o suprafaţă totală de peste 50 ha, numai doi posedau în acel an suprafeţe de vii mai mari (22 ha, respectiv 10 ha). Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha. În urma acestei evoluţii, pe harta viticolă a podgoriei s-au conturat patru centre viticole importante şi numeroase plaiuri viticole.

În aria largă a vechii viticulturi gălăţene, cultura viţei-de-vie nu era practicată cu aceeaşi intensitate şi nu avea aceeaşi însemnătate economică pe teritoriul judeţului. În unele localităţi viticultura era ocupaţia predominantă, iar produsele obţinute erau o marfă apreciată. Viticultura judeţului Galaţi a avut o dezvoltare însemnată mai ales în zonele foarte populate, unde se găsea mai uşor mână de lucru.

Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

De la o stațiune de cercetare:
PROFESIONIȘTII DAU SFATURI LA PROFESIONIȘTI
ATENȚIA VITICULTORILOR, FOCUSATĂ PE DĂUNĂTORI
Pe fondul unei ierni blânde, a rezervei biologice ridicate din anul anterior (fluturii Generaţiei a-III-a) şi condiţiile climatice din luna aprilie au favorizat apariţia şi dezvoltarea în masă a dăunătorului: Eudemisul sau molia strugurilor (LOBESIA BOTRANA – Den. et Schiff.)
Pentru combaterea chimică folositi unul din produsele de mai jos:
• KARATE ZEON: 0,15% (0,15 l/ha/1000 litri solutie);
• DECIS 25 WG: 0,30 g/ha;
• FASTAC ACTIVE: 0,02 %.
Pentru combatere biologică:
• folosirea capcanelor feromonale lipicioase tip Atrabot, se recomandă 6-9 capcane/ha.
Laboratorul de Protecția plantelor recomandă aceste tratamente. prin CS ing. Tabaranu Gabriel
Pentru informatii apelați cu încredere la cercetătorii noștri pe domeniile de activitate : viticultura și vinificație.

VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI: PE PIAȚA CHINEZĂ(I)

nufarm.ro

România și piața mondială:

VINARTE e un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, pentru piața românească 🙂

VINARTE este un vârf de lance, în privința vinurilor roșii, mai cu seamă, pentru piața românească. Un eșantion reprezentativ.

Iar piața chineză e/se dovește – tot mai mult – un miraj. Și pentru vinuri.

De aceea, este de ascultat ce ne spune VINARTE despre vinurile românești (eventual, cele destinate și exportului) și piața chineză.

Pentru că, în general, lumea are impresii false/cum nu se poate mai false despre cum funcționează piața chineză. Și asta se întâmplă deoarece majoritatea lumii este neavizată.

Cea mai multă lume privește simplist piața chineză, ca un fel de sac fără fund, o oportunitate uriașă, care își arată nurii. Or, lucrurile sunt departe de așa ceva. Preluăm, acum, un articol din revista Top Business – și comentăm, pe marginea lui. (Redacția VINURI DE TOP)

O piață imensă, da, e drept, dar nu una în care poate încape orice, fără discernământ.

Sergio Faleschini ne spune, tocmai, că preocuparea/pasiunea pentru vin se mută și în afara/sau, mai ales, în afara Europei.

Și asta întrucât ponderea suprafețelor cu viță de vie s-a diminuat serios în Europa – și, în același timp, s-a întărit în Asia/și în lume, în general.

Dar, mai întâi, principalul acționar de la VINARTE ne face atent asupra raportului dintre cerere și ofertă. În privința vinului.

Iar acest raport se arată dezechilibrat. În sensul o oferta este disproporționat de mare. Vinul curge cu nemiluita. Contextul, să nu uităm, este totul. Vă închipuiți (și singuri) disperarea oamenilor de vin în a-și vinde produsele.

O mare problemă o constituie stocurile deja constituite. Iar noi știm că ele sunt și la noi în țară. Una la mână: că vinul este, totuși, un produs perisabil. În ciuda truismului că vinul se învechește – și vechi e mai bun…

Dar, dar pentru asta trebuie condiții termo-barice (și nu numai) de excelență.

Și, doi la mână, pentru că pentru a conserva vinul în condiții proprii păstrării și înnobilării, trebuie să consumăm energia. Și energia, ca orice alt aport, se traduce în bani. Dar să vedem ce spune, efectiv, mai departe, Domnul Faleschini:

Cui îi e frică de China ?/Opinia lui Sergio Faleschini
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante, în special în ţările producătoare din Europa.

ÎN CHINA, SUPRAFAȚA VITICOLĂ A ÎNREGISTRAT O CONTINUĂ CREȘTERE
În China, suprafața viticolă totală a înregistrat o tendință de continuă creștere, reprezentând principalul factor al evoluției spațiului viticol mondial, în continuu progress (34 mil. ha numai între 2014/2015).

Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare), după Spania (1021 mii ha) și înaintea Franţei  ( 786 mii ha).

Dacă această țară va continua același ritm de crestere, ea va deține supremația mondială.

În EUROPA, DIMPOTRIVĂ, SUPRAFEȚELE CU VIȚĂ DE VIE S-AU DIMINUAT
De reținut că, în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potentialului viticol al Uniunii Europene, suprafetele de vie s-au diminuat considerabil, in special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stabilit la 3360 mii ha, in regres cu 26 mii ha  intre 2014-2015.

România, cu o suprafață plantată de 192 mii ha in 2014,  reprezenta al cincilea producator european si numarul 10 mondial, dar, in raport cu China, nu detine decat aproape un sfert din suprafața viticolă a acesteia.

Quote 1:
Impresionant pentru o țară unde, în urmă cu doar 10 ani,  nu preconiza nimeni o asemenea performanță.

Din datele provizorii publicate recent de O.I.V., China a ajuns să dețină al doilea loc mondial ca suprafață viticolă plantată (830 mii ha/hectare)

Quote 2:
Frunzărind statisticile din ultimii ani, m-am oprit în faţa tabelului cu suprafetele cultivate cu vie în ţările din afara Europei și am remarcat o creștere continuă  a acestora. Paradoxal, fenomenul  se petrece într-un context în care producția mondială de vin depășește – cu mult – consumul, inregistrându-se stocuri impresionante… 

Quote/Citat 3:
…în Europa, după punerea în aplicare a Programului comunitar (campania 2011/2012),  de reducere a potențialului viticol al Uniunii Europene, suprafețele de vie s-au diminuat considerabil, în special în Franța și Italia.

Chiar dacă , în ultimul timp, acest ritm de reducere a devenit mai lent, suprafata comunitara s-a stability, totuși, la 3360 mii ha…

Români, vi se pregătește ceva:

nufarm.ro

UN LOC DE CAZARE LA BOLOVANU

Este, încă, în lucru o pensiune unde să poți pune capul jos (peste noapte) la Sâmburești, când mergi la degustările VINARTE

Sâmbureștiul este, deocamdată, doar o simplă destinație rurală. Dar se dezvoltă. Și se dezvoltă bine. Nici nu se putea altfel, pentru că VINARTE este acolo. Și, by the way, VINARTE nu avea o capacitate de cazare specială pentru cei ce vor să meargă în pelerinaj de degustare la Castel Bolovanu. Vinurile erau și sunt încă (la fel ca și până acuma/de altfel și întotdeauna!) excelente. Dar ce te faci cu rămasul peste noapte? Trebuia să pleci în aceeași – zi și să te întorci până seara. Sau să cauți, în regim de urgență, o cazare disponibilă, unde se putea – și mai ales cum se putea sau cum găseai . Și, poate, până la urmă găseai, totuși, ceva. Dar puteai sau nu să fii mulțumit.

Am fost și noi la Sâmburești. Cu vreun an în urmă, atrași de faima locului, nu am rezistat ispiteiJ. Și am cedat, cu foarte mare plăcere, atunci când Sergio Faleschini ne-a invitat împreună cu un grup mai numeros, la Sâmburești. Zis și făcut. Și, într-o zi de vară, ne-am îmbarcat într-un maxitaxi, un grup de 10-16 oameni și duși am fost într-acolo 🙂 .

Așa am ajuns să îl cunoșteam și pe domnul inginer Urucu, vinificator cu mâini de aur. A trebuit, însă, ca să facem o călătorie de o zi. Care s-a dovedit pe cât de fascinantă, pe atât de obositoare. Sigur, dacă am fi avut la dispoziție cazările care acum ni se pregătesc, poate ar fi fost cu totul altceva. Și asta pentru că am asudat din belșug bătând podgoria cu pasul și invidiindu-l pe domnul inginer Urucu pentru condiția sa fizică. Atunci abia am realizat cu adevărat că, pentru a fi VINIFICATOR, îți trebuie o condiție fizică pe măsură; o condiție fizică de invidiat. Degeaba știi tu meserie așa, teoretic, dacă nu te informezi direct din vie care este stadiul lucrurilor. Și al lucrărilor. Când dă în pârg…Care este momentul optim pentru cules ș.a.m.d.

UN MUST DO sau MUST-HAVE…
Alte crame, care au fost mai grăbite/și cu buzunare mai adânci – și-au construit, deja, propria lor CAPACITATE DE CAZARE. Să ai propriul tău loc de cazare nu este chiar de ici-de colo. Este un imperativ. O necesitate – aș spune – stringentă. Un MUST DO sau MUST-HAVE.

În primul rând, are avantajul că nu mai trambalezi grupul de turiști aflați la degustare, de la sala de degustare până la locul unde turiștii pot pune capetele jos pentru noapte. Și capetele se îngreuiază mai mult de la  greutatea/și voluptatea unui pahar în plus care lunecă pe gât cât ai zice pește.

În al doilea rând, când ai niște musafiri mai simandicoși, poți controla chiar tu, owner/ patron/producător de vinuri calitatea condițiilor de cazare. În al treilea și nu ultimul rând, poți să faci mai ușor programul turiștilor pe mai multe zile, știi sigur ce dispoibilități ai la cazare etc. etc.

O comoară de peste 60 de hectare, cum treci Oltul Unde? La Sâmbureşti, ziceam.

În județul  Olt. Unde societatea Vinarte deţine în prezent un domeniu cu o suprafaţă totală de (peste) 60 de hectare.

Regiunea viticolă unde se află podgoria Castel Bolovanu este una din cele mai vechi şi mai frumoase din România. Legat de descoperirile arheologice recente, a fost formulată ipoteza existenţei sale de acum 2.000 ani, dacă te gândești că vinul are un iz de eternitate pe aceste meleaguri. Compoziţia minerală este tipică pentru soluri aluviale, cu posibilitatea de a produce vinuri cu caracter deosebit. Expunerea spre sud-vest a teraselor, coborând spre râul Olt, comportându-se ca un regulator termal, permite coacerea liniştită a ciclurilor de vegetaţie ale strugurilor. Microclimatul ideal al acestor ţinuturi garantează un balans excelent între nivelul zahărului, aciditate şi polifenol. Aici, Cabernet Sauvignon-ul, în primul rând, se află la el acasă. Și dă tonul petrecerii.

  • De aceea, poate, în perioada 2007 – 2009, au fost și plantate 36 ha cu viţă de vie din soiul Cabernet Sauvignon.
  • Iar în 2013 s-au plantat alte 5 ha din acelaşi soi.

BOLOVANU

În ȚINUTUL BOLOVANU, lucrurile stau cam așa:

Sintetic vorbind, putem să îl descriem cu cifre și date.

Localitatea: Dobroteasa, jud. Olt

  • Apelaţiunea:DOC (Denumire de Origine Controlată) Sâmbureşti
  • Latitudine:44°35’
  • Expoziţia:Sud-Sud/Est
  • Înalţimea:260-300 metri peste nivelul mării
  • Clima:
    Media anuală lumină: 2500 ore
    Suma temperaturii medii: 3200-3600 °C
    Precipitaţii medii anuale: 450-500 litri/m2
  • Solul are compoziția de:
    Teren brun, brun-luvic, regasol calcaric, preluvosol calcic, pietrişuri aluvionare.
  • Suprafaţa: 60 hectare
  • Soiuri: Este dominant ca un rege neîncoronat Cabernet Sauvignon.
  • Vârsta plantaţiei: Plantație relativ tânără, adică
    între 5 şi 20 ani
  • Producţie:50 q/ha, ceea ce nu înseamnă foarte mult.

MEDALIE DE ARGINT
Mai jos se află un atestat care mărturisește despre felul în care un vin din oroducția CASTEL BOLOVANU 2011  A LUAT MEDALIA DE ARGINT ȘI LOCUL AL DOILEA la WINE REVIEW, în Anul Domnului 2016. Motiv de mândrie și, firește, apreciere superlativă la această adevărată provocare și competiție internațională a vinurilor.

 

RABBIT MEDIA

ANASTASIA, DRAGOSTEA MEA

nufarm.ro

De DOMENIILE ANASTASIA te poți îndrăgosti. Și asta încă foarte ușor. Nu trebuie să faci niciun efort. Căci mai întâi se îndrăgostește vinul de tine.

Asta e chiar pe bună dreptate: dacă tot ești în Dealu Mare, este păcat să nu ieși la înaintare cu PIESELE/VINURILE ROȘII. Așa a început, de altfel, drumul în piață/în piață al ANASTASIEI: cu două vinuri roșii. Și cu mult curaj.

STAȚIUNEA DE CERCETARE BUJORU: UN BRAND ÎN DEVENIRE

nufarm.ro

Bujor
WORK-IN-PROGRESS:
Sub bagheta dirijorului (inginer) Alina Donici se construiește o NOUĂ IDENTITATE

Poate fi o stațiune de cercetare un brand? Răspunsul est afirmativ. Și pozitiv 🙂 . Poate chiar mai mult (decât altele), în CERCETAREA ROMÂNEASCĂ se pot construi BRANDURI, și încă trainice, cât se poate de SOLIDE. Dar edificarea se face greu: și, uneori, cu un adevărat chin.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Bujoru (SCDVV), din Târgu Bujor, este un loc al lucrului intens: truda este multă, iar banii nu vin chiar cu nemiluita; dimpotrivă, am putea spune că vin cu țârâita. Iar osteneala de peste ani este una apreciabilă.

CE FORMEAZĂ UN BRAND?

nufarm.ro

CE FORMEAZĂ UN BRAND?

DOMENIILE OSTROV

SE pune un accent fără precedent pe marketing și vânzări

Ce formează un BRAND în cazul DOMENIILOR OSTROV? Ne-am întrebat acest lucru, perseverând în demersul de a identifica NOȚIUNILE DE BRAND.

Checking-points pentru BRAND HISTORY în VARIANTA Institutului EUROBRAND VIENNA:

* NOȚIUNILE de brand/constitutive ale BRAND-ului
DOMENIILE OSTROV beneficiază de o suprafață de plantații DIVERSĂ și FOARTE GENEROASĂ.

De un MICROCLIMAT aparte în peisajul românesc, anume CEL MAI SUDIC CLIMAT CU PUTINȚĂ pentru vinurile românești.

Vin pe facebook: De la Crama DEALU DORULUI

  • BRAND MAKING/BRAND NAMING:
nufarm.ro

Se apropie! Se apropie… cea mai frumoasă perioadă a anului, Sărbătorile de Iarnă: Craciunul – și, o dată cu ele, noaptea Petrecerilor, cea de Revelion. V-ați luat, deja, vinul? Sau, poate, nu…? Ei bine, atunci avem o soluție pentru dumneavoastră. Convenabilă la preț și (aproape) ideală ca și calitate.

Echipa de la Dealu Dorului pregătește cadouri delicioase, care vor fi lansate pe piață încă din prima parte a lunii decembrie. (@cramadealuldorului. HASHTAG-uri: #merlotbarique#cramadealuldorului #christmasiscoming #winteriscoming
 #letitsnow#vinuribune #vinuriromanesti #rieslingitalian #muscatottonel 🙂 ).

VINTEST: ȘI A FOST PRIMA ZI

nufarm.ro

VINTEST: ȘI A FOST PRIMA ZI

 

Da, VINTEST: și a fost prima zi. Ca orice început, mecanismul salonului/târgului se dezmorțește mai greu.

Azi am făcut trei sau patru producători (adică am parcurs: am mers pe la standuri). Cam puțin, îmi spun; îmi reproșez.

Am fost la VINARTE, apoi la URLAȚI-DEALU MARE și mai apoi la VINCON. Am poposit, în cele din urmă, la VIIȘOARA.

Pe la fiecare stand am avut vinuri preferate, pe care le-la degustat îndelung, cu plăcere. Tacticos.

Am cheltuit, cu folos, câte două ceasuri – în medie – la fiecare stand.