Havana Club Romania
pioneer ;"
Acidul gastric sau sucul gastric este un lichid produs de stomac si contribuie in mod esential la procesul de digestie al proteinelor. Cu toate acestea, daca organismul secreta in exces ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a transmis persoanelor interesate ca incepe sesiunea de primire a cererilor de finanțare aferente submăsurii 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” ...
Citește mai mult
MALTA TRAVEL
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR
corteva

Category Archives: AGRICULTURA

Cum câștigi bani, azi, în agricultură? Îți cumperi teren în Matca!

nufarm.ro

Matca, care este probabil comuna cu cele mai multe sere din tara si care apartine – administrativ – de judetul Galaţi, a intrat in sezonul cel mai profitabil din an. Acuma este timpul in care fermierii lucreaza continuu, indiferent de zi si ora, pentru ca la sfarsitul acestei perioade sa castige cat mai multi bani din afacerile lor.

Produsurile culturilor lor sunt transportate catre oricare piata din ţară, datorita solului foarte roditor si oamenilor muncitori. Terenurile din Matca sunt chiar mai scumpe decat cele din Pipera, desi orasul numara numai 12.000 de locuitori.

De asemenea, aproape toate familiile muncesc si detin pamanturi in aceasta zona.

Familia Radu este un astfel de exemplu. Pământul l-a primit ca parte din mostenirea lasata de părinţii sai şi a continuat sa-l munceasca, an de an, obtinand si un profit bunicel de pe urma recoltei. Cu un astfel de teren, daca ar dori vreodata sa-l vanda, si-ar putea lua un altul chiar in Bucuresti.

La Matca sutn cele mai scumpte terenuri arabile din tara. Un hectar poate costa chiar si 35 de mii de euro, suma calculata dupa potenţialul agricol, conform unor surse din presa natioanala.

Acolo, pamanturile sunt adevarate bunuri de valoare, bunuri de familie, deoarece toti muncesc chiar si fiecare centimetru de teren. Localitatea Matca este cel mai mare bazin legumicol din ţară, cu mai mult de 1 mie de hectare de solarii, 2 000 de culturi în câmp şi cam 3 000 de ferme.

O investigație ONG arată ca Inventarul Forestier este o minciună: defrișări masive sunt ascunse!

nufarm.ro

O organizatie nonguvernamentala din Cluj (ONG) a reusit sa afle, in urma unei investigatii, ca Inventarul Forestier National (IFN) prevede informatii incorecte sau neclare INTENTIONAT pentru a se trece cu vederea asupra taierilor in masa de lemn din Romania.

IFN prevede informatii inexacte furnizate publicitatii cu privire la Inventarul anual si dau nastere intrebarii: care sunt cifrele exacte si cat de monstruoase sunt?
IFN prevede date referitoare la starea padurilor, ritmul lor de crestere si despre volumele de lemn care se gasesc in paduri. Acest instrument are “datoria” de a ne arata situatia reale si “live” a padurilor si sa realizeze o „estimare precisa a cantitatii de lemn recoltat din terenurile cu vegetatie forestiera”.
Investigatia a fost pornita de un ONG, Declic, care a concluzionat ca datele din Inventarul Forestier are multe lacune:
„Am incercat, pe cat permit datele publicate pe site-ul Inventarului, sa ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra padurilor. Ne-am concentrat pe padurile de rasinoase si am analizat volumele de lemn scos din paduri intre 2012 si 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se gasea in paduri in 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit sa existe in prezent, daca nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru inceput am calculat cat lemn am fi avut in padure la sfarsitul lui 2018 daca nu s-ar fi taiat deloc intre 2012 si 2018 si copacii ar fi crescut nestingheriti. Am folosit pentru asta estimarile de crestere a padurilor luate din datele Inventarului Forestier”, declara Radu Cernuta, cel care a realizat investigatia.
Dar surprizele nu se opresc aici! Cele mai extraordinare cifre sunt cele referitoare la padurile de rasinoase din Tara Romaneasca. Conform IFN, in Tara Romaneasca toti arborii au crescut in ultimii ani neconditionati de factori externi umani si nu a avut loc nici o singura desprindere din pamant a acestora, ba chiar exista o crestere a numarului lor, mai mult decat s-ar fi putut dezvolta in mod normal/natural. In 2012 s-au inventariat 93 milioane m3 de lemn. Daca pentru 6 ani nu ar fi existat exploatari continue, in 2018 ar fi trebuit sa fie 107,4 milioane m3. Cu toate acestea, numarul furnizat de institutia de stat este 107,6 milioane m3. Asta inseamna ca inventarul arata 200 000 de m3 peste cat ar putea creste padurea.
”Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a linisti publicul si a permite exploatatorilor forestieri sa taie si mai mult lemn. Altfel, nu intelegem cum au reusit autoritatile sa produca acest miracol si sa inregistreze cresteri cu peste 200.000 de metri cubi fata de potentialul natural de crestere a padurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur si simplu defectuoasa”, a adaugat la declaratia colegului Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Sa nu uitam ca presa nationala a mentionat des ca in Muntenia au existat exploatari in MASA de rasinoase. Notorii sunt, de pilda, Vidraru sau valea Topologului. In sudul Romaniei, suprafata acoperita cu rasinoase a fost scazuta la 7 mii ha. Totodata, in timpul inventarierii, judetul Arges a ocupat nr. 1 in categoria defrisarilor ilegale. Numai in 2015 au avut loc 3087 cazuri. In IFN nu se precizeaza, insa, nimic.

Garantii acordate pentru creditele dedicate achizitiei de teren agricol

nufarm.ro

In baza Conventiilor incheiate cu MADR, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA acorda garantii in favoarea institutiilor finantatoare cu care are incheiate Conventii de lucru, pentru garantarea creditelor acordate fermierilor, persoane fizice si juridice pentru achizitionarea de terenuri cu destinatie agricola pana la atingerea unui plafon cumulat de maximum 750 ha in proprietate, in conditiile art. 2 lit. b3 din OUG  43/2013.

Garantia FGCR poate acoperi pana la 80 % din valoarea creditului, diferenta de garantii pana la valoarea creditului si a dobanzii aferente urmand sa fie asigurata la acordarea creditului de catre imprumutati cu terenurile achizitionate si/sau alte bunuri aflate in proprietatea acestora sau a tertilor garanti.

In vederea analizei si luarii deciziei de acordare a garantiei, conditiile generale de garantare minime ce vor trebui respectate de catre institutiile finantatoare* cu care FGCR a semnat Conventii de lucru sunt:

  • Creditul sa fie destinat achizitiei de teren cu destinatie agricola pana la atingerea unui plafon cumulat de maximum 750 ha in proprietate;
  • Beneficiarul prezinta documente emise de APIA/ANPA din care sa rezulte care este suprafata totala pe care o are in exploatare, din care: arenda, proprietate, concesiune, etc.
  • Ratingul pe care institutia finantatoare il aloca beneficiarului permite acordarea garantiei;
  • Beneficiarul nu este in dificultate financiara;
  • Beneficiarul nu este in insolventa si nu indeplineste criteriile prevazute de legislatia nationala pentru initierea unei proceduri colective de insolventa la cererea creditorilor sai;
  • Beneficiarul/tertii garanti prezinta institutiei finantatoare garantii colaterale care impreuna cu garantia FGCR acopera integral creditul aprobat si dobanda aferenta. In cazul creditelor acordate pentru achizitia de terenuri agricole, garantiile colaterale vor fi asigurate cu terenurile achizitionate din credit si/sau alte bunuri aflate in proprietatea imprumutatului sau tertilor garanti;
  • Beneficiarul nu figureaza cu restante in CRC/BC (sau daca acestea exista, se confirma achitarea lor pana la data aprobarii garantiei);
  • Contract de fideiusiune incheiat cu cel putin una din persoanele fizice, avand calitatea de actionar/ asociat/ administrator /reprezentant legal al beneficiarului de credit;
    Institutiile finantatoare cu care FGCR a semnat Conventii de lucru care permit conditii generale simplificate de acordare a garantiilor sunt: CEC Bank, Banca Transilvania, BRD GSG, EXIMBANK, First Bank, OTP Bank, Libra Internet Bank si Patria Bank.In cazul institutiilor finantatoare care nu au semnat Conventii de lucru care permit conditii generale simplificate de acordare a garantiilor, suplimentar este necesar ca:
  • persoanele juridice:
    – sa nu inregistreze datorii restante catre bugetul general consolidat al statului, al caror mod de plata nu a fost reglementat (conventii de esalonare, amanare, etc.) sau care nu pot fi acoperite cu sumele de recuperat de la bugetul de stat prevazute in Certificatul de atestare fiscala;
    – sa nu se afle in procedura de executare silita, de catre ANAF (cu exceptia cazului in care executarea silita este suspendata ca urmare a acordarii esalonarii la plata a obligatiilor fiscale) conform sectiunii III.D „alte mentiuni” din certificatul de atestare fiscala;
  • persoanele fizice:
    -sa nu inregistreze debite catre autoritatile fiscale competente;

ADMITERE LA USAMVB

nufarm.ro

Ca de obicei, vom prezenta și  în anul acesta, la fel ca în anii anteriori, broșura de admitere la USAMV BUCUREȘTI, una dintre cele mai bune universități din țară, cu profil de științe agricole și medicină veterinară.

UE promovează, pe bani europeni, produsele românești

nufarm.ro

Comisia Europeana a anuntat ca urmeaza sa aplice un nou pachet de masuri cu privire la politica de promovare. Afla de ce te intereseaza si pe tine, fermierule, aceste noutati!

Obiectivul general al actiunilor de informare si de promovare este de a majora competitivitatea sectorului agricol din blocul comunitar.
Obiective specifice:
  • cresterea gradului de constientizare cu privire la calitatile produselor agricole ale Uniunii si standardele inalte impuse metodelor de productie in Uniune;
  • cresterea competitivitatii produselor agricole si a anumitor produse alimentare din Uniune, a consumului acestor produse, precum si a vizibilitatii lor atat in Uniune, cat si in afara sa;
  • cresterea nivelului de cunoastere si recunoastere a sistemelor de calitate ale Uniunii;
  • cresterea cotei de piata a produselor agricole si a anumitor produse alimentare din Uniune, acordandu-se o atentie deosebita pietelor din tarile terte cu cel mai mare potential de crestere;
  • restabilirea conditiilor normale de piata in cazul unor perturbari grave ale pietei, al pierderii increderii consumatorilor si al altor probleme specifice.
Cele 5 acte normative prin care a fost transpusa politica de promovare a UE in tara noastra:
  • REGULAMENTUL (UE) nr. 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind actiunile de informare si promovare referitoare la produsele agricole puse in aplicare pe piata interna si in tarile terte si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008
  • REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/1831 AL COMISIEI din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European si al Consiliului privind actiunile de informare si promovare referitoare la produsele agricole puse in aplicare pe piata interna si in tarile terte
  • REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1829 AL COMISIEI din 23 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European si al Consiliului privind actiunile de informare si promovare referitoare la produsele agricole puse in aplicare pe piata interna si in tarile terte
  • Programul anual de lucru – adoptat prin Decizie de punere in aplicare a Comisiei
  • Cereri anuale pentru propuneri de programe simple si multinationale

Persoanele care pot formula propuneri:

  1. Organizatii profesionale sau interprofesionale reprezentative la nivel national pentru sectoarele respective, in special organizatiile interprofesionale mentionate la art. 157 din Reg. (UE) nr. 1308/2013 si grupurile definite la art. 3 pct. 2 din Reg. (UE) nr. 1151/2012, reprezentative pentru denumirea protejata care face obiectul programului de promovare;
  2. Organizatii profesionale sau interprofesionale reprezentative la nivelul Uniunii pentru sectoarele in cauza;
  3. Organizatii de producatori sau asociatii de organizatii de producatori mentionate la art. 152 si 156 din Reg. (UE) nr. 1308/2013, recunoscute de statul membru;
  4. Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv si activitate actiunile de informare si de promovare pentru produsele agricole, insarcinate de statele membre sa indeplineasca o misiune de serviciu public in acest sector, stabilite in mod legal in statul membru respectiv cu cel putin doi ani inainte de data lansarii cererii de propuneri de programe de promovare.
O organizatie care formuleaza propuneri nu poate primi de mai mult de 2 ori consecutiv ajutor financiar pentru programe de informare si de promovare cu referire la acelasi produs sau sistem, efectuate pe aceeasi piata geografica.
Eligibile pentru promovare in 2019 sunt:
  • Produsele cuprinse in anexa I la TFUE, cu exceptia tutunului;
  • Produsele enumerate in anexa I la Reg. (UE) nr. 1144/2014: bere; ciocolata si produse derivate; paine, produse de patiserie, prajituri, produse de cofetarie, biscuiti si alte produse de panificatie; bauturi produse din extracte de plante; paste fainoase; sare; gume si rasini naturale; pasta de mustar; porumb dulce, bumbac.
  • Bauturile spirtoase cu indicatie geografica protejata in temeiul Reg. (CE) nr. 110/2008.
  • Sistemele de calitate stabilite prin Reg. (UE) nr. 1151/2012 (DOP, IGP, STG, mentiuni de calitate facultative), prin Reg. (CE) nr. 110/2008 (IG bauturi spirtoase) si Reg. (UE) nr. 1308/2013 (DOC/IG vinuri),
  • Metoda de productie ecologica, astfel cum este definita prin Reg. (CE) nr. 834/2007 al Consiliului;
  • Simbolul grafic al produselor agricole de calitate specifice regiunilor ultraperiferice;
  • Sistemele de calitate mentionate la articolul 16 alineatul (1) literele (b) si (c) din Reg. (UE) nr. 1305/2013 (scheme de certificare a exploatatiilor agricole, scheme voluntare de certificare a produselor agricole).
Cei eligibili pentru finantare in 2019 beneficiaza:
  • pentru piata interna – 70% din totalul costurilor pentru promovarea programelor simple si 80% din totalul costurilor pentru promovarea programelor multinationale
  • pentru tari terte – 80% din totalul costurilor pentru promovarea programelor simple si a programelor multinationale
Daca au loc perturbari grave ale pietei, pierderea increderii consumatorilor sau alte probleme specifice se da 85% finantare europeana.
Organizatiile care primesc finantare europeana vor trebuie sa completeze restul pana la 100% prin economii financiare private/personale.

Noi tipuri de subvenții pentru fermieri!

nufarm.ro

Deputatul Laurențiu Leoreanu a transmis la Parlamentul României un proiect de lege prin care intentioneaza sa ofere noi subvenții de la stat pentru contractul generațiilor, în toate domeniile, inclusiv agricultura. Ideea a fost preluata de la francezi, idee care este aplicabila si acum, urmand ca, acum, initiativa legislativa sa fie supusa votului în Senat și Camera deputaților.

„Potrivit celor mai recente date, persoanele care au peste 45 de ani întâmpină cele mai multe probleme în găsirea unui loc de muncă. De exemplu, în 2018, din numărul total de şomeri, aproape 55% făceau parte din categoria de vârstă de peste 45 de ani.

La ora actuală, legislaţia conţine o serie de prevederi care se adresează persoanelor din categorii de vârstă vulnerabile, dar acestea nu sunt nici pe departe suficiente, mai ales în condiţiile în care, conform statisticilor din România dar şi din UE, oamenii care au peste o anumită vârstă se confruntă cu discriminarea în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii.

În această logică, în cadrul Uniunii Europene au fost elaborate o serie de politici şi iniţiative economice menite să combată discriminarea pe criterii legate de vârstă la locul de muncă şi să asigure condiţii care să permită angajaţilor trecuţi de o anumită vârstă să rămână cât mai mult pe piaţa muncii.

Astfel, modelul francez a stat la baza acestei iniţiative legislative, care propune modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, prin extinderea acordării de subvenţii, la solicitarea autorităţilor locale, pentru angajatorii care angajează pe o perioadă de cel puţin doi ani şomeri de peste 45 de ani – pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale – şi investesc în formarea acestor angajaţi minim 25% din valoarea contractului.

De asemenea, proiectul de lege prevede şi acordarea unor beneficii financiare companiilor care angajează simultan un şomer cu vârsta de până la 25 de ani şi unul cu vârsta de peste 45 – iniţiativă cunoscută în Franţa sub numele de “contractul generaţiilor” şi care încurajează inserţia în muncă simultan a persoanelor tinere şi vârstnice.

Un obiectiv esenţial al acestui proiect de lege este şi acela de a-i stimula pe românii care lucrează în străinătate să se întoarcă în ţară prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, astfel încât să fie create noi oportunităţi de angajare. Dacă nu avem, în curând, o strategie care să încurajeze îmbătrânirea activă a populaţiei şi care să-i convingă pe românii care muncesc în străinătate să se întoarcă în ţară, atunci ne putem trezi în mijlocul unei crize a pieţei muncii cu impact major asupra sistemului de pensii, de sănătate şi asupra societăţii”, a spus deputatul PNL Laurențiu Leoreanu, luni, 24 iunie 2019.

Suprafețele de pomi fructiferi în 2017, în cifre, în UE

nufarm.ro

Spania ocupa un loc impresionat in UE la capitolul suprafete de pomi fructiferi (423 mii ha), mai exact numarul 1, abia apoi locul 2, Italia (279 mii ha), si mai departe: Polonia (167 mii ha), Grecia (91 mii ha), Franta (70.000 ha) si Romania (62.000 ha), dupa cum se arata in ultimele informatii publicate de Eurostat pentru 2017. Pe locurile urmatoare se afla Portugalia (38 mii ha), Ungaria si Germania (36 mii ha – fiecare) Olanda (17 mii ha) si Belgia (15 mii ha).

Pe tot cuprinsul Uniunii Europene, suprafetele cu pomi fructiferi au ajuns la 1,7 mil. ha, in 2017, o majorare cu 0,4% fata de 2012, din ele 1/3 fiind livezi de meri (473 500 ha, 37%), Suprafete importante cuprind si livezile de portocali (255.500 ha, 20%) sau de piersici 190 500 ha (15%). In final, dupa acestea vin mandarini (11%), peri (8%), caisi (6%) si lamai (5%).

In 2017, a fost cultivata o suprafata de pomi fructiferi in zona comunitara a Uniunii, exprimata in procente, de 1% din suprafața agricola utilizata (173 milioane ha în 2016), din ea 2/3 avand loc in Spania, Italia si Polonia.

Tara noastra ocupa si ea locul de stat membru care a raport o majorare a suprafetelor cultivate in acest domeniu (+3 400 ha, respectiv +6%), impreuna Grecia (+5.300 ha, respectiv + 6%), Polonia (+16.300 ha, respectiv +11%) si Portugalia (+2.500 ha, respectiv +7%).

In partea cealalta este Spania (9 800 ha mai puțin), Italia (-6 300 ha), Cehia (-4 100 ha) si Croația (-1 900 ha).

Sectorul zootehnic = dezvoltare proastă

nufarm.ro

Alexandru Stănescu, deputat PSD pe Olt, a opiniat ca, in lipsa unor reglementari juridice, tara noastra isi va creste dependența de importuri în regiunea alimentară. In acelasi timp, spune ca sectorul zootehnic are nevoie de un cadru legal mai bun, pentru ca Romania sa aiba o sansa sa concureze cu tarile dezvoltate din Vest.

Președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, a spus, in urma unui interviu dat lui financialintelligence.ro, că securitatea alimentară a Romaniei ar putea avea probleme din cauza consumului din ce in ce mai mic al produselor de producție autohtonă. Deputatul PSD a mai anuntat ca directia in care se indreapta tara noastra va crea o problema din ce in ce mai adanca in sectorul zootehnic, in principal va mari diferenta dintre Vest si Est:

Lipsa zootehnizării agriculturii a fost unul din principalii factori care a condus la înregistrarea deficitului în comerțul cu produse agroalimentare. Securitatea alimentară a țării este afectată, dar nu prin lipsa alimentelor, ci din cauza creșterii importurilor și scăderea nivelului de consum din producția autohtonă”, a declarat Stănescu.

Cauza principala este lipsa unui plan strategic in aceasta zona, realizat cum trebuie:

Evoluția oscilantă a zootehniei a condus la scăderea drastică a efectivelor de animale și a randamentului obținut. Am lucrat la un pachet de legi care să asigure zootehnizarea agriculturii pentru a folosi producția agricolă din România în creșterea animalelor și nu în exportul acestora”, spune parlamentarul.

De asemenea, un alt factor este si lipsa unei burse de cereale, iar astfel producătorii cu venituri mari sunt obligati sa-si comercializeze produsele la un preț mai mic fata de cel practicat normal.

Înfiinţarea bursei de cereale reprezintă o urgenţă a României pentru a elimina haosul pieţei de cereale şi înlăturarea samsarilor. În acest moment, preţul la cereale se stabileşte aleatoriu şi speculativ şi de obicei fermierul pierde, fiind forţat de reluarea producţiei să vândă produsul muncii la o valoare mult mai mică decât cea reală”, a mai adaugat.

Agricultura trebuie sa ramana unul dintre cele mai importante industrii de dezvoltare din economie:

Trebuie să aşezăm agricultura în cadrul marilor interese de stat, pentru că riscurile majore privind siguranţa naţională vin din sfera economicului şi în special al agriculturii. Punerea în valoare a potenţialului de care dispune agricultura, creşterea performanţelor, sporirea randamentelor şi a conversiei factorilor de producţie trebuie să constituie obiective prioritare pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei. De altfel, fără realizarea acestor obiective, agricultura ţării noastre nu poate intra în competiţie cu ţările dezvoltate din Uniunea Europeană”.

Controale la roșii de inspectorii fitosanitari

nufarm.ro

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), prin Autoritatea Nationala Fitosanitara (ANF), a anuntat ca urmeaza ca, in perioada imediat urmatoare, sa inceapa controale in piete si la locul de productie (sere si solarii) dupa recoltare, pentru a fi prelevate probe de rosii de la producatorii din cadrul Programului guvernamental de sprijin pentru tomate, in vederea stabilirii nivelului de calitate al produselor respective, mai ales pentru a afla daca exista reziduuri de pesticide.

In urma productiei de tomate rezultate din Program, inspectorii fitosanitari ai ANF au preluat probe pe care le-au trimis in vederea analizelor la cele doua laboratoare acreditate, adica Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale Bucuresti si Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale Mures.

In acest context, pana la 17 mai 2019 au fost inregistrate 54 de prelevari, dintre care 43 au fost analize, iar restul de 11 aflandu-se inca in procesul de testare. Concluziile testelor nu au aratat o depasire a limitelor maxime permise de lege. De aceea, analizele demonstreaza ca producatorii respecta recomandarile inspectorilor fitosanitari referitoare la folosirea in siguranta a produselor de protectie a plantelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor.

Autoritatea NF a dat asigurari ca rosiile din aceasta perioada aflate pe piata, rezultate din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum, inspectorii fitosanitari anuntand respectarea reglementarilor in materie. Controalele vor avea loc la nivel national.

1,4 mil. de ha irigate

nufarm.ro

In acest moment au fost pornite, la cerere, statiile de pompare din judetele Tulcea – Amenjarea Isaccea, Galati – Amenajarea Campia Covurlui, Vaslui – Amenajarea Albita Falciu, Botosani-Amenajarea Curtesti, care cuprinde in totalitate in jur de 700 de hectare.

Suprafata contractata pentru irigatii trece in acest moment de 762.223 hectare, in 22 de judete, dar Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) este si-a propus ca in acest an sa ofere apa pentru culturi la mai mult de 1,4 milioane hectare, dupa cum ne spune directorul general al agentiei, Florin Barbu.

„Actiunea de contractare se afla in plina desfasurare. Pana la aceasta data avem 641 de contracte incheiate, insumand o suprafata de 762.223,4 hectare, in 22 de judete, dar suntem pregatiti pentru 1,4 milioane hectare. Cele mai importante sunt Ialomita, Calarasi, Braila, Giurgiu, Olt si Dolj, practic toata zona de Dunare. Celelalte mai mici sunt in Vaslui, Botosani, Covasna si Tulcea. De regula, contractele sunt pe culturi mari, grau, porumb, floarea soarelui, dar si la rapita. Avem, de asemenea, 100.000 de hectare contractate pe legumicultura”, a precizat Barbu.

Anul acesta, campania de irigatii a inceput la 14 martie, odata cu punerea in functiune a SPA Isaccea, din cadrul Amenajarii Isaccea din judetul Tulcea.

„In anii precedenti incepeam campania in 15 aprilie – 15 mai, in functie de cum ploua in primavara, dar anul acesta fiind mai secetoasa am bagat apa pe canale din 14 martie. Si in acest an apa este gratuita pe canale, este al treilea an, iar fermierii o iau si o duc la cultura”, a declarat directorul general al ANIF.

Judetele urmatoare au statiile de pompare in functiune: Tulcea – Amenjarea Isaccea, Galati – Amenajarea Campia Covurlui, Vaslui – Amenajarea Albita Falciu, Botosani-Amenajarea Curtesti, totalizand aproximativ 700 de hectare.

“In plus, in judetul Dolj, au fost umpluti, la cerere, 52 de kilometri de canal din cadrul Amenajarii Nedeia, insa ulterior umplerii fermierii din zona au decis ca irigatiile sa inceapa de la 1 mai”, a adaugat seful ANIF.

Mai mult decat atat, cu referire la Programul National de Irigatii, din cele 98 amenajari de irigatii care se afla in PNI, 47 dintre acestea sunt in procesul de reabilitare, restul amenajarilor – de dimensiuni mai mici se afla inca in etapa de proiectare si vor fi executate in intervalul octombrie-noiembrie anul acesta.

Agricost exportă mult din producție în țările arabe

nufarm.ro

Gigantul Agricost, care are in proprietate 57 de mii de ha de teren agricol în Insula Mare a Brăilei, a anuntat ca urmeaza sa faca investitii anul acesta si cel urmator in valoare de 35 de milioane de euro în tehnologii, echipamente şi utilaje agricole performante. 

 „Până acum am investit cel puţin 100 de milioane de euro. Doar schimbarea echipamentelor – unele au sosit deja, urmează să achiziţionam şi altele – înseamnă o investiţie de 35 de milioane de euro, în doi ani de zile (anul acesta şi la anul), pentru că avem un grad ridicat de productivitate a muncii pe care vrem să îl îmbunătăţim”, a declarat directorul general Agricost, Lucian Buzdugan.  

Ferma cultivă, in acest moment, 2.500 de ha de lucernă, iar in anul acesta cultura va fi dezvoltata la 2.500 de ha.

Totodata, Lucian Buzdugan a mai spus ca unul dintre obiective este să creeze în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, gradul de profitabilitate pe care-l aproximeaza fiind mare, in jur de 500 de euro pe hectar, doar pentru ce se exporta.

Patronul companiei a mai mentionat ca 2.000 de tone de lucernă sunt comercializate local, in cadrul a doua ferme (din judeţul Iaşi şi din judeţul Ialomiţa), exportul fiind dedicat (adica ce ramane) statelor arabe. Principala nisa este si va ramane Romania, intrucat lucerna se vinde mult mai bine aici decat in export.

“O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care au hotărât având în vedere calitatea deosebită. Una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare…. Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a evidentiat patronul celei mai importante ferme din regiunea sud-estul Europei.  

Pentru crearea a 12.500 de hectare de lucernă vor trebui ridicate 5 fabrici de uscare a culturii, o investiţie care ajunge la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

“Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertină de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore… Fabrica actuală de uscare prima dată a avut capacitatea de 400 de tone şi când mi-am dat seama că dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte 4 zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi la o lună”, spune Lucian Buzdugan.

De asemenea, firma primeste si fonduri nerambursabile in fiecare an in valoare de 10 milioane de euro (europene si nationale adunate).

O bună parte dintre români se ocupă cu agricultura

nufarm.ro

Cum Romania a fost si va fi intotdeauna o tara preponderent bazata pe agricultura, economic vorbind, noile informatii furnizate de Eurostat despre numarul romanilor implicati in acest sector nu ne spun – relativ – nimic nou. Conform institutiei, in jur de un sfert din totalul populatiei este implicata in agricultura.

Cam un sfert (24%) din populatia Romaniei muncea in agricultura in 2017, oferind tarisoarei noastre primul loc in Uniunea Europeana, unde media populatiei ocupata in agricultura era de 4,5%, dupa cum dovedesc datele Eurostat.
Printre statele membre, cea mai mare pondere a populatiei munceste care in agricultura este raportata in 2017 in Romania (24% din totalul angajatilor), Bulgaria (19%), Grecia (11%) si Polonia (10%), pe cand in domeniul industrial cel mai ridicat procent era in Cehia (36%), Slovacia si Polonia (ambele cu 31%) si Romania (30%).
In intervalul 2000-2017, numarul de angajati in agricultura a fost redus de la 8% la 4,5%, pe cand in industrie de la 26% la 22%, crescand insa nisa serviciilor, in care se raportau 74% din totalul angajatilor din UE in 2017, fata de 66% in 2000. Cu referire la valoarea adaugata, serviciile creiau anul precedent 73% din valoarea adaugata totala, industria 25% si agricultura 2%.
Serviciile sunt mai mult de 80% din forta de munca totala in opt tari: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franta, Danemarca, Cipru si Luxemburg.