Havana Club Romania
corteva
GAMA RESEARCH & INNOVATION cade ca un trăsnet asupra pieței vinurilor, având rolul/menirea de a o înnoi. Asta într-o lume care este măcinată cumplită de coronavirus, în care evenimentele din lumea ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Premierul Ludovic Orban a transmis în mod oficial Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să încerce să majoreze subvențiile pe care le acordă  fermierilor pe fiecare hectar lucrat înregistrat la ...
Citește mai mult
MALTA TRAVEL
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Category Archives: ECONOMIE

Produsele s-au scumpit cu aproape 7%, din cauza COVID-19

nufarm.ro

Noul coronavirus a produs pagube de necuantificat economiei noastre, dar și sistemului sanitar, consecințe care se pot vedea, în primul rând, în scumpirile prețurilor. Prețurile s-au majorat în medie cu 4,7% în primele 16 săptămâni din 2020, iar ale alimentelor cu 6,4%, în comparație cu același interval din 2019.

Un studiu al firmei de monitorizare RetailZoo a arătat o schimbare în modul de consum al oamenilor. Astfel stând lucrurile, în retail au loc și vor avea loc și în perioada următoare modificări importante. Raportul companiei demonstrează o creștere a prețurilor de +4,7% în medie pentru primele 16 săptămâni din 2020 raportat la aceeași perioada din anul trecut, cu o pondere mai mare pentru alimente (+6,4%).

„Prețurile continuă să crească pentru mai mult de jumătate dintre cele 184 de categorii monitorizate de RetailZoom, cu procente de 5 până la 30% comparativ cu media săptămânilor 1-8, acest trend nefiind observat anul anterior pentru aceeași perioadă/început de an. Concluzia noastră este că anul acesta creșterile de prețuri sunt provocate și de impactul pandemiei, nu doar de frenezia cumpărăturilor de Paști.

Spre deosebire însă de anii anteriori, când se observă o buclă de creșteri de preț specifică aglomerării de sărbători, generată preponderent de abundența produselor premium sau de creșteri de preț temporare, acum ne așteptăm ca apogeul creșterilor de preț să nu fi atins încă punctul culminant la categoriile monitorizate”, citat din raport.

  • Carnea s-a scumpit cu 16%

Printre produsele care s-au scumpit cel mai mult menționăm:

  • îngrijire personală, de 1,4
  • pentru casă, de 3,7%
  • conservanții pentru legume și fructe (136%),
  • conservele de carne (42%),
  • drojdia (19%),
  • maioneza (19%),
  • mezelurile (17%),
  • sarea (17%),
  • carnea (16%),
  • peștele congelat (16%).

Trist este că supermarketurile vând bine, însă, au crescut vânzările cu până la 15% în comparație cu 2019, la toate cele 184 de categorii analizate de RetailZoom. La alimente comercializarea a crescut cu 21% în primele 16 săptămâni ale anului față de aceeași perioada a lui 2019. Vânzările de țigări au raportat cea mai amre creștere (plus 29%) și produse de casă (25%).

Procurori dedicați infracțiunilor de mediu. Ce crede CSM despre secția specializată

nufarm.ro

S-a vorbit foarte mult pe tema creării unei secții de procurori dedicați găsirii și pedepsirii infracțiunilor de mediu. De curând, acesta a fost unul dintre temele controversate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În concret, unele persoane promovează ideea, spunând că este cea mai bună modalitate de combatere a problemei, alții nu ar dori pedepsirea în această modalitate. S-a vorbit chiar și de populism, de către unul dintre membri.

Proiectul a fost inițiat de USR, iar CSM trebuia să trimită avizul consultativ. S-a mai născut, de altfel, încă o dispută zilele acestea, după ce Avocatul Poporului a cerut în mod public Ministerului de Interne (MAI) să interzică tăierile de lemne pe perioada stării de urgență.

“Este clar că prioritizarea infracțiunilor de mediu o avem în vedere, pentru că așa cum v-am transmis (…) avem instrumente, avem ordine interne de constituire a unor mecanisme de specializare. Avem și faptul că infracțiunile de mediu, în special tăierile de lemne, că acestea trebuie să nu le ignorăm, sunt de foarte multe ori asociate cu infracțiuni de corupție sau de serviciu. (…) A crea direct o direcție (…) nu mi se pare o gândire graduală a abordării fenomenului”, este de părere procurorul general al României.

  • Acuzații de populism

Judecătorul Bogdan Mateescu, de pildă, a fost în defavoarea proiectului:

”Dincolo de inițiative de acest gen, cu grad mai mare sau mai mic de populism, mă refer la inițiative legislative, nu se rezolvă o problemă ci se crează mai multe altele”, a opiniat judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM.

Judecătoarea Andreea Chiș promovează acest proiect și este de părere că experiența judiciară anterioară a demonstrat eficiența secțiilor dedicate.

”Cred că este nevoie de procurori specializați pe protecția mediului. În ultimii ani s-a văzut ce înseamnă, în România, infracțiuni contra mediului. Dreptul la un mediu sănătos este un drept fundamental, care este accesoriu dreptului la viață. (…) Fundamentarea proiectului de lege este una foarte bună, s-a mers pe statistici. (…) În ceea ce privește crearea unei direcții specializate, personal, cred (…) că în momentul în care s-a creat o direcție specializată, au fost rezultate”. Totodată, nu a uitat să menționeze că singura secție fără sorți de izbândă a fost Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Secția ar fi alipită Parchetului General și să fie condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al PG.

Din DIIM vor face parte ofiţeri şi agenţi de poliţie detaşaţi pentru cercetarea şi urmărea infracţiunilor pentru o perioadă de 6 ani de către ministrul de Interne și specialişti din domeniul informatic, domeniul silvic, al calităţii apei, al calităţii aerului, al calităţii solului, al gestiunii deşeurilor, al emisiilor industriale, precum şi în alte domenii care ţin de protecţia mediului.

Afacerea cu lâna oilor: cea mai profitabilă din agricultura românească

nufarm.ro

Lâna, odată cu subvențiile oferite de la stat și creșterea prețului pentru aceasta, este printre cele mai profitabile afaceri din agricultură la momentul actual. Căutați pe orice site și veți găsi același tip de afacere enumerată în topul celor profitabile. Cifrele centrelor de colectare demonstrează că aceste venituri provin de cele mai multe ori din colectarea și valorificarea lânii de oaie. În județul Sibiu, informațiile financiare transmit că acest gen de afaceri este evaluat, la nivel local, la peste 28 de milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro pe an.

Haideți să vedem și puțin contextul economic. Fermierii s-au reprofilat pe comercializarea lânei, deoarece brânza are acum un preț mai mic, mieii nu mai ajung la export ca înainte, subvențiile sunt mici, iar tunsul unei oi costă mai mult decât lâna.

”Mai bine îi dai foc, decât să te apuci să cauți pe cineva să o cumpere”, este sintagma pe care o auzi cel mai des de la aceștia.

În regiunea Sibiu, în ciuda celorlalte zone de colectare, există 14 societăți și o întreprindere individuală, care au acest obiect de activitate, iar profitul nu e deloc mic – 28 de milioane de lei pe an,

Centrul de colectare a lânii Tolga SRL are o mică istorie și are ca patron un cetățean turc, Erdogan Ergun Akavci. El susține că ei primesc minim 3 lei pe kilogramul de lână.

”Dacă ai subvenție pentru oaie, e și normal că nu te interesează lâna. Până acum am avut obiect de activitate doar colectarea și vinderea lânii, dar acum încep să mai fac și altceva. Ne pregătim să facem activități de logistică, să transportăm oi în străinătate, pentru că doar cu centrul de colectare lucrurile nu funcționează. Trebuie să fac și altceva, dacă vreau să rămân în picioare”, este de părere Erdogan Ergun Akavci.

Îi aduce întreprinderea afaceri de 4,2 milioane de lei, cel puțin în 2018. În 1999 a investit 200.000 de euro și a înființat atunci cel mai modern centru de colectare al lânii din zona Ardealului. Capacitatea de preluare s-a ridicat la 10.000 de tone pe sezon, iar exportul are loc mai mult în țara sa natală. Oierii sunt plătiți în funcție de calitatea lânii, de la 1 leu pe kilogram până la 5-6 lei pe kilogram, pentru lâna oilor din rasa Merinos.

La noi în țară se realizează în fiecare an 23.000 de tone de lână care este comercializată pentru câteva centre de colectare. Ei afirmă că lâna trebuie exportată, pentru că la noi în țară nu are cine să o prelucreze.

Cu toate acestea, este foarte greu să reziști împotriva celor din Occident:

”Pe noi nu ne ajută nimeni. Ciobanul primește subvenție și pe oaie și pe lână, noi nu primim nimic. Au promis spălătorii, dar n-au făcut nimic”, declară un profesionist. O bună parte din cele 23.000 de tone se colectează din Sibiu.

România deține are mai mult de 13 milioane de capete de ovine, dar românii nu prea mănâncă carne de oaie.

Numărul de ovine din România se situează undeva la 13,7 milioane de capete. Mai mult de 4 mii de tone de carne de oaie sunt produse în România, dar în medie, un român consumă cam 2,6 kg de carne de miel sau oaie pe an. Cam puțin, având în vedere restul statelor membre. Consumul de brânză de oaie este ceva mai mare, 5 kilograme, în medie pentru fiecare român. Brânza este cea mai proastă afacere, abia dacă se câștiga ceva din ea, fermierii fiind obligați să o vândă prin comisionarii, ceea ce le reduce venitul enorm. De la producător kilogramul de brânză este achiziționat cu 12 până la 14 lei, la cel care le comercializează efectiv, iar marfa poate ajunge și la 25 de lei kilogramul.

Centrele de colectare a lânii din județul Sibiu și cifra lor de afaceri acum 2 ani:

  • Wollsib Poiana Sibiului. Cifră de afaceri – 4,2 milioane de lei
  • Eurobusiness 83. Cifră de afaceri – 2,7 milioane de lei
  • Euro Akel Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 3,4 milioane de lei
  • Euro Gaye Impex Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 4 milioane de lei
  • Toma Plus STS Tilișca. Cifră de afaceri – 485.000 lei
  • Atos Com din Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 1,5 milioane de lei
  • El paso Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 734.000 lei
  • Bancom Grup. Cifră de afaceri – 1,87 milioane lei
  • Ayntap Dobârca – 3,8 milioane de lei
  • Bancom Grup – 1,8 milioane de lei
  • Total TDC – 4,9 milioane de lei
  • Wooltext 2000. Cifră de afaceri – 320.000 lei

România, țara cu cei mai mulți angajați în agricultură

nufarm.ro

Noi informații transmise de Eurostat dovedesc în mod cert că România, alături de Bulgaria, Grecia si Polonia sunt țările preponderent agricole ale Europei, și nu pentru prima dată. Acestea au cel mai mare număr de angajați în agricultură, mai exact – diferența este de 3 ori peste media Uniunii Europene.

În urmă cu 2 ani datele arătau 232 de milioane de persoane angajate în UE pentru cele 6 sectoare economice: agricultura, silvicultura si pescuit (10,4 milioane de persoane angajate; 4,5% din totalul UE); industrie (35,6 milioane; 15,3%); constructii (14,7 milioane; 6,3%); comertul cu amanuntul si engros, activitati de servicii alimentare si cazare, comunicatii si informatii (64,4 milioane; 27,7%), servicii financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, servicii administrative si de suport (38,1 milioane; 16,4%); si administratie publica – aparare; asistenta sociala; educatie; sanatate – si alte activitati: arta, divertisment si recreere (69,1 milioane; 29,7%).
In industrie, în Vestul României se estima că românii munceau cel mai mult în acest sector, de circa 3 ori peste media UE de 15,3%. Pe de altă parte, în constructii insula franceza Corsica, alături de alte 3 regiuni din sudul Marii Britanii, de Malopolskie în Polonia, de Marele Ducat al Luxemburgului si Burgenland in estul Austriei – toate arătau că cetățenii munceau in acest sector cu jumătate mai mult decât media UE de 6,3%.
La comertul cu amanuntul si engros, activitati de servicii alimentare si cazare, comunicatii si informatii, 6 zone au fost cele mai ocupate de cetățeni în acest sector economic: Notio Aigaio, Ionia Nisia si Kriti in Grecia, insulele spaniole Canare si Baleare si Algarve in Portugalia – toate, la fel ca mai sus, aveau populația angajată cu 50% mai mult decât media UE de 27,7%.

Piața de mașini electrice controlate de chinezi

nufarm.ro

CATL, o firmă cu profituri reduse pentru China, s-a transformat în timp cel mai important producător de baterii pentru mașini electrice din lume. Și asta datorită politicilor statului, cu ajutorul cărora reușesc să controleze piața, mai mult sau mai puțin și în anumite domenii.

China reprezintă la ora actuală cea mai extinsă piață pentru mașinile electrice, iar statul lansează politici care-i atacă pe giganții auto mondiali, obligându-i să utilizeze baterii de la producătorii locali. După cum se scrie într-un articol din World Street Journal, o companie numită Contemporary Amperex Technology Ltd., prescurtată CATL, este cel mai mare producător de baterii din lume, după cantitatea industrială fabricată și livrată.

China are cam 60% din piața mondială de 2,1 milioane mașini electrice cumpărate în fiecare an în toată lumea. Până în 2030, profesioniștii sunt de părere că piața va număra 23 și 43 de milioane de unități anuale în toată lumea. Cele mai bune analize arată că China va însuma 57% din aceste vânzări, 26% Europa și 8% Statele Unite ale Americii. China va rămâne tot pe primul loc, prin urmare. Bateriile electrice, de tipul litiu-ion, au o cerere enormă pe piață.

Fără o tradiție mare, CATL s-a înființat în urmă cu aproape 10 ani, negociând ca Huawei, adică cu statul chinez, care are diferite companii controlate cu putere pe piață.

În 2015, de pildă, China a condiționat subvențiile lor oferite în domeniul mașinilor electrice, de alegerea unora dintre firmele locale producătoare de baterii electrice. Mai pe scurt, vrei subvenții? Atunci cumpără o baterie electrică chineză. Poate vă gândiți că nu erau obligați să folosească subvențiile, mai ales în privința companiilor mari cu mulți bani, totuși, în realitate, statul chinez le-ar fi făcut zile fripte acestora dacă nu acceptau deal-ul.

Mai mult, China a promovat din ce în ce mai mult achiziționarea de cobalt, un minereu esențial pentru producția de baterii, cumpărat direct din minele din Republica Democratică Congo, cel mai mare producător din lume.

Statul intră pe piața de cereale, semințe, furaje si tutun cu o nouă companie

nufarm.ro

In sedinta secreta de la Alba Iulia in urma cu cateva zile, Guvernul a decis aprobarea unei hotarare prin care urmeaza sa apara o noua companie de Stat, sub numele de Societatea Nationala “Casa Romana de Comert Agroalimentar UNIREA” S.A, dupa cum arata ordinea de zi a institutiei. Actionar va fi si Ministerul Agriculturii in acest caz, prin care se vor vinde cereale, seminte, furaje si tutun:

”Scopul Societatii este de a realiza un mecanism comercial functional capabil sa duca la valorificarea superioara a resurselor si productiei agricole nationale”, se arata in proiectul HG-ului discutat de guvern, iar obiectul principal de activitate al Societatii este 4621 „Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat”.

Noua initiativa legislativa, respectiv Hotararea de Guvern, explica cum ca statul are drept scop prin noua sa companie sa devina un important actionar in domeniul agro-alimentar, facand concurenta cu celalalte companii din domeniul privat.

Capitalul social va fi integral de stat, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului vor fi apartine ca prerogative lui MADR. Capitalul social cu care s-a pornit la drum este 100.000 lei si reprezentat in forma de aport in numerar. Capitalul social varsat, la momentul infiintari, este numerar in valoare de 30.000 lei. Restul sumelor de bani trebuie varsati in cel mult 1 an de la inregistrarea societatii.

Sediul social a fost stabilit in municipiul Bucuresti, sector 1, Bd. Marasti, nr.61, camera 326, apartamentul fiind in patrimoniul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu- Sisesti”, companie a carei activitate va fi decisa de adunarea generala a actionarilor, compusa din 2 membrii, reprezentanti al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si de catre un consiliu de administratie, realizat la randul ei din 5 membri care vor exercita aceasta functie timp de 4 ani.

Energie Bioelectrica de 11,7% în Europa și 0,6% în România. La cine e greșeala?

nufarm.ro

ARBIO (Asociatia Romana de Biogaz si Biomasa) pregateste foarte multe evenimente in aceasta luna, pe tema bioenergiei in Romania. Provocarile sunt numeroase la acest capitol pentru Romania, atat la nivel national, cat si international. De ce este important? Deoarece energie bioelectrica este cea care realizeaza productioa Romaniei de căldură, dar si de electricitate, in privinta biomasei.

De asemenea, nu ar trebui sa uitam de regiunea Dunării, care ne ofera foarte multe avantaje, mai ales privind productia de energia verde sub formă de biomasă. Pana la urma, cea mai mare parte din fluviul Dunarea trece prin Romania, al doilea fluviu din Europa dupa lungime. Mai jos pe prezentam pe acestea:

  1. Eveniment Ziua Energiei Valmet (membru ARBIO)
  2. Energia Bioelectrică: 11,7% in Europa. 0,6% in Romania. Noi greșim? Sau Europenii?
  3. Premiile Energynomics 2017, ediția a Va
  4. Participare în consultarea publică pentru Metodologia de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.
  5. Grup de lucru la nivel European pentru încălzirea internă (Domestic Heating)
  6. Boardul AEBIOM. Romania prezentă
  7. Povesti de succes: Eliminarea zerului în fabricile de produse lactate: biogazul ar putea fi o soluție?
  8. Conferința European Bioenergy Future

Pentru membrii ARBIO: Cei care doresc sa participe la aceste evenimente trebuie sa contacteze pe e-mail la mariana.stoicescu@arbio.ro sau telefonic la +40 752 137414, pentru a discuta detaliile/condițiile participării lor. (Asociația ARBIO oferă membrilor, pe lângă avantajele fiecărei categorii de membru, informații personalizate și soluții la provocările cu care se confruntă).

  • Eveniment Ziua Energiei Valmet (membru ARBIO)

In data de 11.10.2017 are loc evenimentul Ziua Energiei Valmet, organizat de către unul dintre membrii ARBIO, eveniment care este deschis:
– investitorilor in proiecte de biomasa sau deșeuri, finanțatorilor
– companiilor dezvoltatoare de proiecte si inginerie, consultanților tehnici
– proprietarilor de centrale electrice, reprezentanților municipalităților/industriilor ce au in plan astfel de proiecte sau sunt interesate de subiect
 
În cazul în care faceți parte din una dintre categoriile de mai sus și doriți să participați la eveniment, vă rugăm să ne contactați la mariana.stoicescu@arbio.ro

  • Energia Bioelectrică: 11,7% in Europa. 0,6% in Romania. 

Energia Bioelectrică este un factor esențial pentru sistemul energetic al UE, în special în ceea ce privește producția de căldură. În ceea ce privește energia Bioelectrică, cea mai mare parte a energiei electrice din biomasă este produsă astăzi sub formă de cogenerare (CHP), care contribuie, de asemenea, la o cantitate semnificativă de căldură. Indiferent de aceasta, există și oportunități pentru instalațiile cu putere doar pentru a susține un sistem de electricitate cu o cotă mai mare de variabilă a surselor de energie regenerabilă.  
 
În timp ce Europa merge clar spre direcția Energiei Electrice produse din  BioEnergie, în România, situația este total diferită. Sectorul nostru generează sub 1% din energia consumată la nivel național (0,62% după ultimul anunț oficial al ANRE). Rezultatele lipsei de energie stabile din Biomasă și Biogaz (BioEnergie) sunt grave, iar „nota de plată” este plătită de către întreaga populație a României:

PERIOADA de depunere a OFERTELOR pentru START-UP NATION 2017 prelungită!

nufarm.ro

Start-up Nation impinge termenul de depunere a ofertelor pana pe data de 7 iulie, ora 12. Asta, pentru ca se pare ca băncile din România nu prea s-au implicat in program, prin participarea ca parteneri oficiali de a integra și a oferi credite-punte.

Astfel fiind situatia, statul nu are alta cale decat sa schimbe perioada de trasnmitere a ofertelor bancare pana pe data de 7 iulie. Cu toate ca, mai intai, perioada stabilita a fost de pana la 3 iulie la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

”Avand in vedere numarul mic de oferte depuse de institutiile de credit cu rol in implementarea Programului Start Up Nation, luand in considerare impactul deosebit al programului asupra mediului de afaceri, dl. Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, prelungeste termenul de depunere a ofertelor pana vineri, 7 iulie, ora 12”, a anuntat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Am vorbit mai sus despre acele “credite-puncte”. Este vorba despre banca care accepta sa fie partaner in Start-up Nation 2017 si care are indatorirea, in acest context, de a le oferi antreprenorilor. In plus, banca cu aceasta calitate trebuie sa tina si contul de tranzit, care este contul in care vor fi trasnmise alocațiile financiare nerambursabile ce nu depasesc 200 de miii de lei.

Cu toate acestea, chestia e ca nu orice banca poate face acest lucru, ci este OBLIGATA sa aiba minim 1 sucursală în fiecare județ.

Totodata, banca partenera va avea si alti termeni de indeplinit privind creditele-punte oferite antreprenorilor, care, prin urmare, trebuie sa-si garanteze costurile pana in momentul in care vor incepe sa fie date ajutoarele:

  • dobânda la credit: pachet dobândă fixă de cel mult 5%/an;
  • comision la credit: cel mult 0,5%, din valoarea creditului;
  • comision de gestiune: cel mult 1% din valoarea creditului si primita la cea dintai tragere din credit;
  • alte comisioane: cel mult 1% din valoarea creditului si primita la cea dintai tragere din credit;
  • garanţii: 80% din valoarea creditului garantat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) și pentru intregire, garantate si cu  bunurile cumparate in program si diferența garantata a celor cumparate PRIN program;
  • perioada de analiză și rezolvare a creditului punte cel mult 20 zile de la cererea creditului.

Conform schemei de minimis, printre costurile eligibile (cele suportate de stat privind ajutorul financiar) în programul Startup Nation 2017 sunt si:

”Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanții care utilizează credit pentru implementarea proiectului”.

Ne paște o criză pe piața forței de muncă!

nufarm.ro

In ciuda faptului ca, marea majoritate a populatiei este de parere ca economica romaneasca merge cum nu se poate mai bine, desi nu departe de adevar, nu este chiar totul atat de roz pe cum credem; mai ales daca analizam ultimul studiu al lui KeysFin. In unele dintre principalele probleme ale economiei noastre se numara si numarul tot mai redus al angajatilor si al gradului lor de profesionalizare, ceea ce inseamna ca ne paste o criza puternica a pietei fortei de munca. Sus-mentionatul rezultat vine odata cu finalizarea unui studiu realizat de KeysFin, ce-si are sursa in informatiile si statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) şi ale Eurostat, avand ca obiect analiza piaţei muncii pe ultimii 10 ani.

Dovada si ca, momentan, in Romania nu este o singura companie care sa nu fie obligata sa se gaseasca solutii la problema lipsei de angajati. Si nu conteaza nici domeniul despre care vorbim, pentru ca acest fenomen are loc in mai toate locurile, chiar si in IT, ori inginerii sau specialiştii în finanţe, pentru numarul firmelor care raporteaza astfel de problema sutn din ce in ce mai numeroase, ne arata tot studiul KeysFin. Dovezile lor se bazeaza pe informatiile oferite de INS, care atentioneaza ca, după avantul economic din perioada 2007-2008, numărul locurilor de muncă libere a crescut de doua ori, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009 dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, declarata cei de la KeysFin.

Momentul aderarii la Uniunea Europeană din 2007 a creat, fara doar si poate, foarte multe sperante pentru romanii care cautau un loc de munca. Aici vorbim in principal despre ideile romanilor care credeau ca vor putea avea un salariu asemanator cu cel din occident, iar acestia, stimulati de aceasta gandire, si-au supraestimat posibilitatile financiare; tomcai de aceea criza din Romania a fost atat de puternica si a avut efecte de lunga durata. Problema era ca romanii nu erau destul de realisti, pentru ca, in ciuda faptului ca salariile nu cresteau la cine stie ce nivel, ei tot au continuat sa spere ca lucrurile se vor schimba; dovada si bula imobiliara care a avut loc inaintea aparitiei crizei.

„Creditul cu buletinul, investiţiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecinţe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Educaţia financiară deficitară a românilor şi supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, au spus analistii.

Uitati-va si la cele doua grafice de mai jos, care arata probabil cel mai bine aceste concluzii. Primul se refera la evolutia salariului minim pe economie. Cu toate ca Bulgaria, care, la fel ca noi a aderat la UE in 2007, ea a inregistrat o crestere cu 150% in salariului minim pe conomie, pe cand in Romania acesta s-a majorat doar cu 140% , deci cu 10% mai putin.

La fel si in cazul evolutiei Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, care are drept comparatie o perioada din 2007 pana in 2016, la nivelul intregii Europe. In Polonia, in sus-mentionata perioada, PIB-ul a crescut cu mai mult de o treime, ajungand si la 11.200 euro/locuitor, pe cand în România, după ce am avut o crestere asemanatoare de aproape 25%, asezandu-ne pe locul 4 ca dinamică după Polonia, Malta şi Irlanda, am reusit sa ajungem abia la 7.600 de euro, in aceeasi perioada.

Deci, ce tot spunem noi aici? KeysFin a spus in final ca, în România, in comparatie cu alte state din UE se arata o disproportie foarte mare, dupa cum se si vede mai sus, pentru ca fiecare locuitor produce aproximativ 30.000 de euro pe an, deci de 4 ori mai mult.

Alte articole:

http://topbrands.com.ro/a-fost-adoptata-legea-si-oug-pentru-modificarea-ei-in-programul-start-up-nation/

http://topbrands.com.ro/beneficiarii-start-up-nation-sunt-la-cheremul-guvernului-de-ce/

http://topbrands.com.ro/noutati-din-programul-start-up-nation-romania-bucurestenii-sunt-si-ei-pe-lista/

http://topbrands.com.ro/cum-sa-primesti-subventiile-de-la-programul-start-up-nation/