O destinație aproape sigură
Malta, destinația ideală pe timp de pandemie
Molima nu a avut șanse pe tărâm maltez
MALTA este insula în care îți poți petrece pe timp de pandemie cel mai bine vacanța. Pentru că în Malta nu a fost decât un singur CAZ (cu totul întâmplător) de român contaminat cu COVID, în timp ce în celelalte toate țările europene (importante), cazurile au fost de ordinul zecilor sau sutelor, iar peste o sută de români au murit în Europa.
De ce? Pentru că, în arhipelagul maltez, coronavirusul nu prea a avut sorți de izbândă. Asta și datorită populației autohtone mici, sub 500.000 de suflete, incomparabil mai mică decât populația României – sau a Europei.
Doar 500 de bolnavi!
Conform siteului Universității John Hopkins (din SUA), care ține o statistică la zi, coronavirusul nu a făcut decât 5 (cinci!) victime în Malta/ne referim la morți – iar doar 496 au fost infectați cu coronavirusul chinezesc.
Cifre care nu sunt doar bune, ci chiar extraordinare, acum când cuvântul de ordine este siguranța cu orice preț, frica de moarte, #stațiacasă – și lucruri de ordinul acesta.
UN PREȚ DE VACANȚĂ…FOARTE MIC!
Este cel mai mic preț de vacanță în cele mai sigure premise/previziuni, cu toate că în insulele malteze vor veni și britanici, francezi, italieni etc.
Românii au fost întotdeauna bine primiți, bine întâmpinați, de către populația malteză.
Cum se acordă ultimele subvenții de la UE
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a transmis în urmă cu câteva zile că au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, numeroase legi adoptate de către Comisia Europeană pentru a gestiona mai eficient anumite activități agricole specifice în perioada crizei de COVID-19. Vizează statele membre.
Unele dintre acestea se referă la acordarea de ajutoare financiare pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, respectiv:
- Depozitare privată carne de bovină (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitare privată carne de capră și de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului);
- Depozitare privată a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitarea privată a brânzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).
Regulamentele specifice stabilesc:
- tipurile de produse eligibile,
- perioadele de depozitare,
- garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)
- cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.
Se pot depune proiectele începând din 07.05.2020.
Pentru produsele carne de bovină, de oaie și de capră s-a specificat că cererile se pot transmite până pe 30.06.2020.
Formularul cererii de ajutor poate figăsit pe site-ul oficial APIA: www.apia.org.ro sau va fi transmis de funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei cereri transmise prin e-mail la: zootehnie.apia@apia.org.ro .
Ulterior scrierii cererii, se pregătesc documentele necesare cererii și documentele privind constituirea garanţiei pentru a fi scanate/fotografiate şi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro, alături de dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poştă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti. Documentele semnate electronic se transmit prin aceeași adresă de e-mail.
Procedura de depozitare privată a produselor agroalimentare au loc conform dispozițiilor din regulamentele sus-specificate. Condițiile generale de derulare a măsurilor de depozitare privată sunt stabilite însă prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.
Pentru produsele cu termen de depozitare ulterior aprobării cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, se pot constata produsele și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere LA CEL MULT 28 zile de la notificarea privind aprobarea.
În cazul în care în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția specifică se păstrează în totalitate iar ajutorul nu se mai dă!
Istoria porumbului
Porumbul este cultivat în variate condiții de climă și sol, întâlnindu-se în emisfera nordică, în Canada și Rusia, până la 58ᵒ latitudine, iar în emisfera sudică, în Noua Zeelandă, pană la 42-43°.
Prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri şi în condiţii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reușit să fie a 2-a cea mai cultivată plantă pe planeta (194 milioane ha), dupa grâu (214 milioane ha), dar cu siguranță pe locul 1 ca și producție totală (1.148 milioane t).
- Teosinte (Zea Mays parvaglumis/mexicana)
este o specie erbacee ce face parte din genul Zea care se întâlnește în flora spontană din Mexic, Guatemala, Honduras și Nicaragua.
- Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis)
este considerat strămoșul porumbului, iar acum 9000 de ani oamenii au început să “amelioreze” această “buruiană” rezultând astăzi “minunea” denumită porumb. Astfel, în America de Sud porumbul a fost cultivat de populațiile indiene din cele mai vechi timpuri, fiind planta cu cea mai mare importanță economică pentru aceștia.
Pe teritoriul țării noastre, porumbul este amintit pentru prima dată pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. În Muntenia este menţionată cultivarea lui în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova, sub domnia lui Duca-Vodă (1693-1695). În Transilvania a început să fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea.
David Hula
Charles City, Virginia
Yield: 454.9837 bu.
No-Till/Strip-Till Irrigated
Pioneer P2088YHR
(Progressive Farmer image by Jim Patrico)
Ameliorarea porumbului s-a făcut inițial empiric, oamenii selecționând știuleții cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.
Selecţia în masă este o metodă de ameliorare sistematică care datează de la jumătatea secolului al-XIX-lea, când REID, în SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi Hopkins în 1896 a folosit pentru prima data selecția individuală.
Ca metodă de ameliorare, hibridarea a început prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, MORROW şi GARDNER au elaborat procedeul de producere a seminţelor hibride F1, dar hibrizii au avut o răspândire redusă.
Cea mai eficientă metodă de ameliorare a porumbului este cea prin consangnivizare, pentru crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaborată de către SHULL în 1908-1909. Această metodă se foloseşte şi în prezent.
Linia consangvinizată este fundamentul producerii de sămânţă hibridă de porumb. Ea stă la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.
David Hula, fermierul american din Virginia care deține 4 recorduri mondiale la producția de porumb, s-a “încăpățânat” să doboare pentru a 3-a oară acest record în 2019, ajungând la o producție de 616,20 bu/acr (aprox 38 t/ha).
Este omul care a demonstrat cercetătorilor care susțineau, doar cu un sezon mai devreme, că potențialul maxim al porumbului este limitat de plafonul de 600 de bu/acr, că se înșală. Planta de porumb în acest moment are potențial nelimitat și nimeni nu mai poate susține că știe acest lucru. Dimpotrivă, David Hula “visează” la 800 bu/acr (aprox 50 t/ha). Acesta menționează că toți factorii sunt importanți și anume tehnologia aplicată, factorii climatici, dar cel mai important este – sămânța folosită.
David a doborât recordul mondial de 3 ori consecutiv, cu același hibrid din portofoliu Pioneer® – P1197. Dar ce nu cunoaște publicul din România este că linia mamă a acestui hibrid campion se regăsește și în rândul hibrizilor locali, și anume P0937 sau P0900. Practic, potențialul fantastic de producție al celor 2 hibrizi este moștenit în acest fel.
Alte tratamente eficiente pentru vița de vie
- Tratament 2 viță de vie – lăstar 20-25 cm, răsfirarea inflorescențelor:
- Curzate® F 2,5 l/ha + Systhane™ Forte 0,1 l/ha
- “Paza bună, trece primejdia…”
Propunerea se bazează pe studiul riguros al substanțelor active din componența celor două produse: miclobutanil (Systhane™ Forte) și cymoxanil, folpet (Curzate® F) al căror mod de acțiune este perfect corelat cu faza de vegetație a viței de vie din acest moment și în special cu simptomele prezente deja pe frunze.
Creșterea accelerată a plantelor, temperaturile ridicate și precipitațiile căzute în ultimele zile, fac previzibilă apariția primelor pete undelemnii, simptomele manei (Plasmopara viticola) și a primelor semne lăsate de putregaiul negru (Guignardia spp.), în special în zonele unde în anul 2019, acest patogen, mai puțin cunoscut, a dus la pierderi considerabile de recoltă.
poze 05.05.2020, plantații DJ, VN
poze 05.05.2020, plantații DJ, VN
MAI SUS – pete undelemnii
poze 05.05.2020, plantație MH
poze 05.05.2020, plantație MH
MAI SUS – necroza, putregai negru
În aceste condiții, recomandăm:
- Curzate® F (cymoxanil și folpet) în doză de 2,5 l/ha:
- cymoxanil este sistemic local, actionează rapid, afectează o serie de funcții vitale ale patogenilor, combate toate biotipurile de mană și induce reacția de autoapărare a plantelor împotriva manei;
- folpet asigură protecție imediată prin contact, fungicid multi-side, previne reinfectarea țesuturilor prin inhibarea germinației sporilor.
Conform literaturii de specialitate, folpetul acționează și împotriva putregaiului negru (Guignardia spp.), putregaiului cenușiu (Botrytis spp.) și antracnozei (Elsinoe spp).
- Systhane™ Forte (miclobutanil) 0,1 l/ha:
- miclobutanil, substanța activă sistemică din grupa triazolilor, omologată împotriva făinării (Uncinula necator), pătrunde rapid în țesuturi și se translocă acropetal prin xylem, stopând creșterea miceliului și procesul de sporulare.
De asemenea, este bine de știut că spectrul de combatere al substanței active miclobutanil include bolile: putregai negru (Guignardia spp) și antracnoză (Elsinoe spp).
Spor în toate și nu utați că “Paza bună, trece primejdia!”.
DEALU DORULUI:ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ
- DEALU DORULUI:ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ
Până când se va face mai cald şi o să putem să deschidem sesiunea de degustări din cramă, sub sloganul „VINo LA PICNIC ÎN VIE”, vă aşteptăm să degustaţi vinurile noastre de la Crama Dealul Dorului, la târgurile de început de primăvară, ca și pe cont propriu.
Aţi putea încerca, de o pildă, vinurile din gamele MAESTOSO, ZODIAC şi ACVILA.
Toate trimit, cu gândul, la zbor, chiar și cele 12 semne ale zodiacului, care planează, în liniște, peste albastrul cerului și al mării, ori peste verdele nespus de odihnitor al viei.
Dar orice vin bun – și aici voiam, de fapt, să ajung!:) – te face să zbori, să plutești și, mai apoi, să planezi, în diferite etape ale degustării. Pentru că gustul inedit, ingenuu, este cel care îți dăruie o bucurie serafică, un moment de extaz/deliciu/impondereabilitate, când spui: îm, ce bun e vinul ăsta!
Și, pentru o clipă, închizi ochii. Și, pentru o clipă, vinul te ia și te poartă într-un balon cu heliu.
CELE trei game de la DEALU DORULUI, ca și cele trei grații, fac aceasta.
#dealuldorului #maestoso #vinuripremiate #merlot #merlotbarrique #merlot2014 #cabernetsauvignon #vincupaj #cabernetsauvignon #merlot #rieslingitalian
- IMUNIZANTUL IDEAL
Într-un stil tipic românesc – haz de necaz -, în această perioadă complexă încercăm să ne menţinem imunitatea la un nivel ridicat. Cu, oare, ce? Păi cu un Cabernet Sauvignon.
Dar, ce nu și cu un Burgund Mare. Sau. Bunăoară, chiar cu un Merlot! 😄🍷 Şi nu o spunem noi…. ci o spun (chiar) și cei din reţeaua Regina Maria (vezi mai jos articolul).
Nu-i bai, stocurile sunt mai mult decât suficiente. Recomandăm, firește, cu delicatețe, consumul responsabil de astfel de “imunizante”…
- GĂTEȘTI ȘI DĂRUIEȘTI
Ca nişte urmaşi ai lui Pegasus, “armăsarii” noştri din Gama Maestoso au aterizat, într-un week-end din februarie, la Aeroportul Traian Vuia din Timişoara, în cadrul evenimentului Gătești și dăruiești.
Să aveţi un cer senin, vă urăm, așa precum, de obicei, le urăm și aviatorilor (dar și celor care călătoresc/zboară cu avionul!) – în tot ceea ce vă propuneţi să faceţi.
Spunea un înțelept ZEN – și, deopotrivă, o înțelepciune zen, oglindită într-un dicton specific (cu origini chiar japoneze, la care bucătăria este aproape literă de lege!) – că mâncarea, bucatele sunt o iluminare.
Dacă nuriturile sunt SATORI/iluminare, și nutrienții asemeni, atunci vinul trebuie să fie, și el, cu siguranță, o iluminare.
Mai ales, întâlnirea între vin și mâncare.
Și, mă gândesc aici, cu precădere, la MUSCATUL din DEALU DORULUI, la RIESLING, la BURGUNDUL MARE, iar acestea sunt numai primele vinuri care îmi vin în minte.
Articulate pe căderea de formă a VINARTE, se ridică, în loc, LACERTA, DEALU DORULUI sau încă vreo două- trei crame, care se exersează – mai ales – în ROȘU…:)
Produsele s-au scumpit cu aproape 7%, din cauza COVID-19
Noul coronavirus a produs pagube de necuantificat economiei noastre, dar și sistemului sanitar, consecințe care se pot vedea, în primul rând, în scumpirile prețurilor. Prețurile s-au majorat în medie cu 4,7% în primele 16 săptămâni din 2020, iar ale alimentelor cu 6,4%, în comparație cu același interval din 2019.
Un studiu al firmei de monitorizare RetailZoo a arătat o schimbare în modul de consum al oamenilor. Astfel stând lucrurile, în retail au loc și vor avea loc și în perioada următoare modificări importante. Raportul companiei demonstrează o creștere a prețurilor de +4,7% în medie pentru primele 16 săptămâni din 2020 raportat la aceeași perioada din anul trecut, cu o pondere mai mare pentru alimente (+6,4%).
„Prețurile continuă să crească pentru mai mult de jumătate dintre cele 184 de categorii monitorizate de RetailZoom, cu procente de 5 până la 30% comparativ cu media săptămânilor 1-8, acest trend nefiind observat anul anterior pentru aceeași perioadă/început de an. Concluzia noastră este că anul acesta creșterile de prețuri sunt provocate și de impactul pandemiei, nu doar de frenezia cumpărăturilor de Paști.
Spre deosebire însă de anii anteriori, când se observă o buclă de creșteri de preț specifică aglomerării de sărbători, generată preponderent de abundența produselor premium sau de creșteri de preț temporare, acum ne așteptăm ca apogeul creșterilor de preț să nu fi atins încă punctul culminant la categoriile monitorizate”, citat din raport.
- Carnea s-a scumpit cu 16%
Printre produsele care s-au scumpit cel mai mult menționăm:
- îngrijire personală, de 1,4
- pentru casă, de 3,7%
- conservanții pentru legume și fructe (136%),
- conservele de carne (42%),
- drojdia (19%),
- maioneza (19%),
- mezelurile (17%),
- sarea (17%),
- carnea (16%),
- peștele congelat (16%).
Trist este că supermarketurile vând bine, însă, au crescut vânzările cu până la 15% în comparație cu 2019, la toate cele 184 de categorii analizate de RetailZoom. La alimente comercializarea a crescut cu 21% în primele 16 săptămâni ale anului față de aceeași perioada a lui 2019. Vânzările de țigări au raportat cea mai amre creștere (plus 29%) și produse de casă (25%).
Muncitori români din Olanda infectați cu COVID-19
MAE a transmis printr-un comunicat de presă că 28 de cetățeni români care lucrau într-un abator din Olanda au fost contaminați cu COVID – 19. În acest moment se află în izolare, iar starea lor de sănătate nu ridică deocamdată probleme.
De asemenea, aceștia nu au luat legătura cu ambasada României la Haga pentru asistență consulară.
„Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Haga, s-a autosesizat prompt ca urmare a informațiilor apărute în cursul zilei de ieri în mass-media locală, referitoare la testarea pozitivă pentru infecția cu COVID-19 a mai multor persoane din provincia olandeză Gelderland, lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii, printre care se regăsesc și 28 de cetățeni români. Conform datelor preliminare, obținute de la angajator, cei 28 de cetățeni români confirmați pozitiv pentru infecția cu COVID-19 au fost plasați în carantină. Starea de sănătate a acestora este bună, toți fiind asimptomatici.
Reprezentații misiunii diplomatice au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale competente și angajatorul lucrătorilor în vederea obținerii de informații suplimentare cu privire la identitatea și starea de sănătate a persoanelor infectate.
De asemenea, MAE precizează că Serviciul de Sănătate Publică olandez monitorizează constant situația acestora, fiind vizitați zilnic de către medici. Reprezentanții angajatorului au menționat că cetățenilor români le sunt asigurate toate condițiile de cazare și masă, inclusiv plata concediului medical pe întreaga perioadă cât aceștia se vor afla în carantină. MAE menționează că locația în care cetățenii români sunt cazați este folosită de regulă pentru petrecerea vacanțelor.
Până în prezent, la Ambasada României la Haga nu au fost primite solicitări de asistență consulară din partea cetățenilor români în cauză sau din partea membrilor de familie ai acestora. Totodată, misiunea diplomatică a solicitat angajatorului facilitarea dialogului direct cu cetățenii români afectați.Ambasada României la Haga menține legătura atât cu autoritățile locale, cât și cu angajatorul cetățenilor români, fiind pregătită să acorde asistența consulară necesară, în limita competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ciobanii solicită ajutor financiar de la stat
Secetă în toată România! Prăpăd în sectorul agricol. Fermierii și ciobanii o duc rău. Din acest motiv, aceștia au solicitat ministrului Agriculturii, Adrian Oros ajutor financiar. Printr-o scrisoare deschisă, Asociația Profesională a Ciobanilor solicită 1.000 de lei pentru 1 UVM – adică pentru fiecare 6,7 oi/capre care la 31.03.2020 au vârsta de 1 an. Ei susțin că desfacerea produselor din stâne, miel/ied pentru carne, lapte de oaie sau capră, brânzeturi, lâna se vând la prețuri nerentabile și cererea este, de asemenea, mult mai mică decât înainte de coronavirus.
”În numele crescătorilor de oi și capre din România vă cerem un ajutor de 1.000 de lei pentru 1 UVM – respectiv pentru fiecare 6,7 oi/capre care la 31.03.2020 au împlinit vârsta de 1 an”, se spune într-o scrisoare deschisă de către oieri ministrului Adrian Oros.
Scopurile lor sunt:
- achiziționarea de furaje, pentru că seceta nu dă posibilitatea ciobanilor de a hrăni corespunzător animalele;
- oferă sume de bani pentru asigurarea tratamentelor pentru turmele lor;
- pentru a tunde efectivul de animale și pentru a plăti tunzătorii;
- pentru achiziționarea de crotalii și de a plăti serviciile sanitar-veterinare;
- pentru a asigura traiul.
”În acest moment desfacerea produselor noastre, miel/ied pentru carne, lapte de oaie sau capră, brânzeturi, lâna se valorifică la prețuri sub costurile pe care le-am avut și cantitățile cerute de consumatori sunt mult diminuate. Statul Român nu ne-a protejat cu nimic producția fermierilor mici și mijlocii, pe piață intră foarte multe produse cu preț foarte mic deoarece alte state europene au grijă de producția primară a fermierilor lor, subvenționând-o!
Având în vedere cele enumerate mai sus, vă cerem ca în cel mai scurt timp să ne răspundeți prin măsuri practice și nu prin promisiuni viitoare! Vă somăm ca măcar acum în aceste momente foarte dificile pentru noi care producem, să luați o poziție verticală și să ne faceți mândri că sunteți ministrul nostru!”, este mesajul transmis de oierii din Asociația Profesională a Ciobanilor și semnat de președintele Dan Petrescu, vicepreședintele Ionică Sterp și secretarul Dănulețiu Gheorghe.
Universitatea din Craiova oferă gratuit răsaduri fermierilor
Studenţii Universităţii din Craiova au realizat o seră la Staţiunea Didactică Banu Mărăcine pentru a adapta mai multe soiuri de plante la schimbările climatice şi de inova soiuri hibride. Ulterior ele sunt transmise, fără contraprestație din partea lor, producătorilor locali.
Universitatea din Craiova a anunțat că acest proiect se adresează către 50 de producători/agricultori înregistraţi la nivelul judeţului Dolj, care vor avea parte de produsele rezultate şi, totodată, de ajutor şi de sfaturi privind procesul de producţie a soiurilor noi.
“Activitatea este parte din proiectul antreprenorial social GRENA – din cadrul CRAF (Centrul de Resurse şi Angajament Ford), beneficiind de sprijinul financiar al Ford Motor Company Fund, având ca parteneri Primăria Municipiului Craiova şi Universitatea din Craiova. Caracterul inovator al proiectului GRENA îl reprezintă faptul că va reuşi să întrunească, în cadrul aceleiaşi unităţi structurale şi funcţionale, elemente de teorie şi practică, urmărind un întreg proces de producţie.
În acest sens, se vor lua în calcul următoarele elemente:
identificarea nevoilor existente pe piaţa de consum, locală şi regională; preconizarea impactului asupra consumatorilor, a tipurilor/soiurilor de produse noi, hibrizate;
studii teoretice şi practice de specialitate;
sprijin şi îndrumare oferită celor interesaţi să-şi dezvolte propria reţea de producţie; producţia vegetală, în sine; programe de educaţie pentru sănătate etc.”, se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Craiova.
Proiectul se numește GRENA și are un puternic impact social, obiectul ei fiind iniţierea şi dezvoltarea, la nivelul comunităţii agricole a judeţului Dolj, a unei reţele de mici producători de producţie vegetală. De aceea, se vor găsi și alege 10 mici producători din Dolj care au dorința de a dezvolta propriile culturi de producţie vegetală, primind fără alte costuri răsaduri, în funcţie de perioada anului şi de tipologia soiurilor produse în sera GRENA. Totodată, beneficiarii lor se vor obliga, în schimbul răsadurilor, să transmită tot fără costuri altor 10 producători răsaduri obţinute din producţia GRENA.
“Tot ceea ce se va genera din seră şi prin cultura răsadurilor GRENA va purta denumirea GRENA. Proiectul GRENA – GREEN NATURE FOR HEALTHY LIFE are ca principal scop recondiţionarea potenţialului agricol al judeţului Dolj (producţie vegetală), dat fiind că în ultimii ani s-a înregistrat la nivelul regiunii, o reducere semnificativă atât a randamentelor medii, cât şi a producţiilor totale în raport cu producţiile vegetale.
Toate activităţile organizate în cadrul GRENA sunt susţinute de studenţi şi absolvenţi ai Universităţii din Craiova, cu sprijinul consilierilor de proiect, în colaborare cu ingineri de profil din cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova”, mai adaugă Universitatea din Craiova.
