;"
Au crescut valoarea subvențiilor pe motorină!
Valoarea oferita de la stat pentru ajutorul de stat pentru scaderea accizei la motorina folosita in agricultura a crescut, fiind acum de 487.593.579 de lei.
Intr-o sedinta de guvern care a avut loc de curand a trecut o hotarare prin care se majoreaza bugetul cu destinatia platilor ajutorului de stat in anul 2018, cu 67.012.579 lei, inainte fiind 420.581.000 lei, iar acum valoarea a fost schimbata in 487.593.579 lei.
In acest mod toti fermierii isi vor primi banii, in integralitate, in privinta ajutorului de stat potrivit intervalului 1 aprilie – 30 iunie 2018.
Bugetul pentru plata ajutorului de stat in anul 2018 este de 487.593.579 lei si are drept sursa bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2018.
Valoarea subvențiilor PENTRU ZOOTEHNIE a crescut!
A fost aprobata o noua Hotarare de Guvern care urmareste adaugarea a 3.900.000 lei pentru anul 2018 la valoarea schemei de ajutor de stat în domeniul creşterii animalelor. Actul normativ cu pricina este HG nr.1179/2018.
De aceea, noua valoare va fi de cel mult 59.900.000 lei, din care 27.000.000 lei se duc la speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 32.900.000 lei la speciile ovine şi caprine, sumele de bani venind de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat de MADR pentru anul acesta.
Primele cereri inregistrare de catre APIA si depuse de viitori beneficiari ai ajutorului de stat au fost inregistrate in total la un numar de 88.685.496 lei, urmata de Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost trecuta (in viitor) la plata suma de 56.000.000 lei. Dupa primele 8 luni ale acestui an, s-a concluzionat ca, in privinta platilor serviciilor prestate în anul 2018 la speciile ovine şi caprine, aceasta ar mai avea nevoie de inca 3.900.000 lei, pentru a fi platiti toti fermierii. Iata, deci, cauza noului HG.
Pentru schema “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.9/2018, cu modificările ulterioare, valoarea totală, pentru anul 2018, este de 700.000 lei în loc de 4.600.000 lei.
Ce se întâmplă cu subvențiile în urma noii modificări bugetare a MADR?
MADR impreuna cu alte 2 agentii de plati controlate de minister – Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) au anuntat ca urmeaza sa faca si platile in avans ramase din data de 16.10.2018 (care au debutat pe aceasta data), dar si pregatirea conditiilor de oferire, din data de 03.12.2018 a platilor finale pentru campania din 2018, avand fonduri venite din bugetul MADR la subdiviziunile aferente clasificatiei bugetare.
Scaderea prevederilor bugetare ale MADR au avut loc din cauza economiilor raportate pentru numeroase capitole de cheltuieli, fara, insa, a modifica si programele de ajutor pentru producatorii agricoli din resurse ale bugetului de stat si din fonduri externe nerambursabile.
In cauza ultimei modificari bugetare pe acest an a bugetului de la stat aprobata prin OUG 101/27.11.2018, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR) a dorit, conform executiei bugetare pentru toate actiunile din bugetul propriu si al unitatilor subordonate, sa fie retrimise sume ramase nefolosite pe 2018 catre programe de sprijin al producatorilor agricoli care raportau insuficiente, din perspectiva creditelor bugetare aprobate.
Statul intră pe piața de cereale, semințe, furaje si tutun cu o nouă companie
In sedinta secreta de la Alba Iulia in urma cu cateva zile, Guvernul a decis aprobarea unei hotarare prin care urmeaza sa apara o noua companie de Stat, sub numele de Societatea Nationala “Casa Romana de Comert Agroalimentar UNIREA” S.A, dupa cum arata ordinea de zi a institutiei. Actionar va fi si Ministerul Agriculturii in acest caz, prin care se vor vinde cereale, seminte, furaje si tutun:
”Scopul Societatii este de a realiza un mecanism comercial functional capabil sa duca la valorificarea superioara a resurselor si productiei agricole nationale”, se arata in proiectul HG-ului discutat de guvern, iar obiectul principal de activitate al Societatii este 4621 „Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat”.
Noua initiativa legislativa, respectiv Hotararea de Guvern, explica cum ca statul are drept scop prin noua sa companie sa devina un important actionar in domeniul agro-alimentar, facand concurenta cu celalalte companii din domeniul privat.
Capitalul social va fi integral de stat, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului vor fi apartine ca prerogative lui MADR. Capitalul social cu care s-a pornit la drum este 100.000 lei si reprezentat in forma de aport in numerar. Capitalul social varsat, la momentul infiintari, este numerar in valoare de 30.000 lei. Restul sumelor de bani trebuie varsati in cel mult 1 an de la inregistrarea societatii.
Sediul social a fost stabilit in municipiul Bucuresti, sector 1, Bd. Marasti, nr.61, camera 326, apartamentul fiind in patrimoniul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu- Sisesti”, companie a carei activitate va fi decisa de adunarea generala a actionarilor, compusa din 2 membrii, reprezentanti al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si de catre un consiliu de administratie, realizat la randul ei din 5 membri care vor exercita aceasta functie timp de 4 ani.
Mai multe subvenții pentru România în 2018 prin PNDR
Tara noastra a atras anul acesta, in medie, cu 15% mai multe fonduri in ultimul ciclu financiar 2021 – 2017, prin intermediul ambelor programe de finantare, cel rural – Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si, respectiv, prin Programul Operational Regional (POR).
Toate posibilitatile de crestere si dezvoltare a business-urilor din domeniile urmatoare: agricultura, productie alimentara, logistica si HORECA din Romania si regiunea noastra din Europa, toate au fost discutate pe larg la Bucharest Food Summit 2018, o platforma transdisciplinara in cadrul careia se discuta despre problemele acestor ramuri economice, accentuand mai ales pe finantare, investitii si eficientizare.
Astfel, Ciprian Visan, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Pro Invest, a spus ca Romania a inregistrat, in medie, o majorare cu 15% a fondurilor in ultimul ciclu financiar 2021 – 2017, prin ambele programe ale sale principale, PNDR si POR, in raport cu anul 2017.
Acesta a adaugat si ca ar trebui sa fie promovate mai mult IMM-urile din domeniul HORECA de catre statul roman si sa primeasca ajutoare financiare mai mari, indiferent de tipul lor, deoarece sunt categorii foarte importante pentru economia Romaniei. El propune si o directie de dezvoltare: spre FGCR:
„Finantarea IMM-urilor in domeniul care tine de food – HoReCa – este extrem de importanta. Degeaba luam o finantare din fonduri nerambursabile, fie ca vorbim despre fondurile europene, fie ca vorbim despre fonduri guvernamentale, pentru ca aceasta finantare are, in general, o pre-finantare mai ales in domeniul rural si vorbim de PNDR, pre-finantare care trebuie insa garantate prin scrisori de garantie bancara.
De aceea, este extrem de important in aceasta ecuatie, desi nu are legatura directa cu beneficiarii efectivi, Fondul de Garantare a Creditului Rural. Este important sa lucram cu un astfel de Fond, pentru ca avem costuri foarte mici, pentru a putea garanta si a nu veni cu garantiile noastre atunci cand luam un credit de la banca sau cand garantam o scrisoare de garantie bancara pentru a accesa avansul pentru aceste finantari. Important pentru noi este sa vedem perspectivele pentru noul ciclu financiar 2021 – 2027.
Este un ciclu financiar care pe noi, ca tara, ne avantajeaza deoarece atat pe agricultura, unde suntem intre primele cinci locuri ca absorbtie la nivel european, alaturi de Germania si Polonia. Atat pe programul de finantare rurala, cat si pe Programul Operational Regional am obtinut o crestere, in medie, cu 15% a fondurilor pentru noul ciclu financiar, fata de ciclul in care suntem acum. Este un lucru extrem de important pentru noi”, a declarat acesta.
De ce zona rurală nu este destul “muncită”
Populatia rurala a Romaniei se situeaza undeva la 10.000 de sate si 9 milioane de locuitori, avand posibilitati multiple de dezvoltare, dar, totusi, fara destul sprijin financiar din partea Guvernului, cu 68% din populatia activa prezentand venituri rezonabile din salarii, ce le permit sa-si indeplineasca principalele nevoi sociale si materiale, excedentul din acestea fiind mic.
Asta arata un nou studiu, Rural Romania, realizat de o firma de cercetare de piata, prin care se evidentiaza o tendinta de combinare intre valorile, stilul de viata si atitudinea consumatorului din zona rurala si urbana, mai ales la tineri. De asta, daca imprejurarile sunt la fel, atitudinile celor 2 tipuri de consumatori sunt si ele, la fel. De aceea, o mai buna promovare a mediului rural ar fi bine venita.
Statistici si studii care sa observe mediul rural, nu numai din perspectiva consumatorului, sunt putine, asta din cauza cheltuililor care presupun realizarea unui astfel de studiu, dar si pentru ca nu exista o reala dorinta de promovare din partea antreprenorilor pentru acest mediu.
In jur de 23%, deci o cantitate importanta, din vazarile celor din retail FMCG provin din mediul rural. Ele au loc mai ales prin canalele de comert traditional, magazinele din rural fiind intr-un numar majoritar (de cam 60%) din totalul retailului de la noi din tara. Mai putin de 10% din magazinele din retele de tip modern sunt ridicat in rural.
Oamenii din zona rurala au ca sursa de venit salariul sau pensia, numai unul din cinci avand si castiguri realizate in mare parte din agricultura. Mai mult de 20% din respondenti au spus ca nu folosesc instrumentele bancare, deoarece cred ca nu au nevoie de ele sau pentru ca nu inteleg mecanismul lor de functionare.
Mai mult de 70% din acestia au spus ca atunci cand merg pana la un hipermarket folosesc masina din dotare. Comertul de tip traditional este cel mai des intalnit, considerentele de convenienta fiind principalul motiv pentru alegerile facute de respondenti.
Se anunță VINTEST 2018!
Povești agricole de succes: Exploatație agricole cu fonduri europene
Ștefan și Anghel Nichita au deschis în anul 2003 la Chișcani, aproape de Brăila, o afacere care priveste cultivarea de cereale pe un teren de 50 de hectare. In timp, la 15 ani de la infiintare, acestia au ajuns sa aiba in total 260 de hectare, trecand de media națională de 190,8 hectare a dimensiunilor exploatațiilor, in acelasi timp cu cresterea profitabilitatii, anual.
Majorarea randamentului la hectar și reducerea cheltuielilor cu producția au reprezentat obiective importante pentru patroni, de-a lungul desfasurarii activitatii lor. Din 2011 acestia au inceput procesul de investitie: prin intermediul unui credit BRD, Nichita Agro Serv a cumparat un sediu, urmand ca, la 6 ani distanta, sa aplice primul proiect cu finanțare nerambursabilă europeană de cumparare de utilaje și echipamente agricole performante.
„Prin dotarea Nichita Agro Serv cu o serie de mașini și echipamente agricole performante am reușit să realizăm o mare parte din lucrările agricole cu utilaje proprii, ceea ce a condus la scăderea costurilor de producție la produsele agricole și la creșterea profitului. Faptul că BRD a venit în întâmpinarea noastră înaintea primirii banilor de la Autoritatea de Management ne-a ajutat să implementăm proiectul în perioada optimă: am reușit să achiziționăm echipamentele înainte de începerea campaniei agricole” povestesc cei doi asociați. „Practic, <<am cumpărat>> timp contra unui cost flexibil oferit de către BRD”.
Nichita Agro Serv si-a impus proiectul de modernizare a exploatației agricole prin intermediul unei finanțări de peste 340.000 euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Utilizarea ultimelor echipamente a majorat randamentul activitatii sale agricole.
Desi birocratia nebuna a subventiilor de la UE reprezinta in general un obstacol pentru solicitanti, antreprenorii au continuat sa contracteze credite, de data asta de la BRD cu pre-finanțare a subvențiilor APIA. In 2018 fratii Nichita vor sa-si gaseasca noi proiecte pentru a beneficia de si mai multe finantari.
„Considerăm că cea mai bună lecție pe are am învățat-o este să conștientizăm că lucrăm cu oamenii și nu cu instituțiile. Corectitudinea cere corectitudine, iar noi ne bazăm pe acest aspect în activitatea noastră”, ne-au explicati patronii.
Stadiul subvențiilor pentru afacerile non-agricole
In total, 3.025 de afaceri neagricole deschise la sate au incheiat contracte de finanțare cu AFIR pentru a benefica de subventii in valoare de 271 de milioane de euro din submăsurile 6.2 și 6.4 ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020).
Pana acum, din acest buget au fost transmisi 135 milioane de euro in conturile solicitantilor, anunta agentia printr-un comunicat.
De aceea, nu mai exista subventii de care sa mai poata beneficia afacerile non-agricole la sate, prin cele 2 linii de finanțare, în intervalul de programare 2014-2020, insa antreprenorii români pot sa primeasca si din alte surse fonduri nerambursabile, precum GAL (Grup de Actiune Locala) si Start Up Nation.
Institutia primise in jur de 8.600 de cereri de finanțare pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități non-agricole în mediul. In total, au fost cerute, prin cele doua linii de finantare, 769 de milioane de euro.
In cazul domeniilor de afaceri, clasamentul cererilor de finanțare se afiseaza astfel:
- 5.130 de proiecte au fost depuse pentru investiții legate de furnizarea de servicii în mediul rural – servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanță, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumusețare.
- 1.934 de solicitări (908 prin sM 6.2 și alte 1.026 prin sM 6.4) pentru infrastructura în unitățile de tip agroturistic și în activități de agrement.
- 1.135 cereri de finanțare pentru activități pentru producerea și comercializarea produselor non-agricole, cum ar fi: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie sau fabricarea produselor chimice, farmaceutice.
- 482 de solicitări de finanțare au fost depuse pentru activități meșteșugărești (activităţi de artizanat, olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.).
- 73 de cereri de finanțare depuse pentru investițiile în producția de combustibil din biomasă (fabricarea de peleți și de brichete), în vederea comercializării.
Sectorul produselor agroalimentare au primit finanțare în valoare de 170 mil de euro
Comisia Europeană a anuntat ca urmeaza sa ofere subventii in valoare de 172,5 milioane euro din bugetul agricol al UE pentru promovarea, pe plan international si intern, a produselor agroalimentare din UE. Marele avantaj pentru solicitantii interesati va fi faptul ca produsele le putea fi promovate in cadrul a 79 de campanii, toate acestea referindu-se la produse dintr-o categorie extinsa de produse, cum ar fi: lactatele, măslinele și uleiul de măsline, dar și fructele și legumele.
Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a spus urmatoarele:
„Europa este cunoscută în întreaga lume pentru produsele sale alimentare de bună calitate și pentru patrimoniul său culinar. Producătorii din UE pot conta pe susținerea Comisiei Europene în promovarea, în Europa și în lume, a acestor produse de înaltă calitate. Am călătorit personal în mai multe țări din lume, cum ar fi China, Japonia, Mexic sau Columbia, ca să deschidem noi piețe pentru produsele noastre. Am constatat că există un mare potențial.”
Tot ce trebuie sa faca solicitantii carora le vor fi aprobate finantarile este sa promoveze calitatea produselor UE din sectorul agroalimentar, descoperind, in acest fel, noi piete de desfacere. Desigur ca programele ce urmeaza sa se deruleze trebuie sa-si atinga obiectivul pregonizat: convingerea consumatorilor internationali de calitatea produselor europene cu indicații geografice sau a modalitatilor de fabricatie ecologică utilizate de acestia.
In total, au fost aprobate 79 de programe, iar mai mult de jumatate din acestea se refera la pieti externe Uniunii. Sectoarele urmarite de programe sunt bine individualizate. In acest sens, 23 dintre programe privesc exclusiv domeniul fructelor și legumelor, restul facand referire exclusiv la brânzeturi și produse lactate.
In 2018, programele simple de promovare au un buget total de 97 de milioane euro. Separat, mai exista 75,5 milioane euro care au fost transmise multiprogramelor, initiate de minimum 2 organizații din minimum 2 state membre ORI de 1/mai multe organizații europene. Aceste programe aprobate au inregistrat solicitanți din 19 state membre, inclusiv din tara noastra.
România deține locul al 3 lea în UE la capitolul efectiv de ovine
Romania primeste un loc important la capitolul efective de ovine in UE, avand in total 9,8 milioane de oi in anul 2017, deci, locul al 3 lea, inaintea noastra fiind numai Marea Britanie, cu 24,5 milioane capete si Spania, cu 15,9 milioane ovine, dupa cum arata noile informatii de la Eurostat.
Mai jos de noi este Grecia, cu 8,5 milioane de capete de ovine, Italia – 7,2 milioane, Franta – 6,8 milioane, Irlanda – 3,9 milioane de capete şi Portugalia, cu 2,02 milioane de capete.
Balanta comerciala cu produse agroalimentara ne arata si ca tara noastra a avut venituri ce depasesc 315 milioane de euro, in primele trei trimestre din 2017, venind de la exporturile de animale vii in spatiul intra si extracomunitar, adica o majorare de cam 15% in comparatie cu aceeasi perioada din anul precedent, veniturile pe anul 2016 fiind de 275 de milioane de euro.
La capitolul export de animale vii, cele mai profitabile au fost cele de ovine si caprine, respectiv 146,8 milioane de euro pentru 67.137 tone si din cele de bovine – 145,71 milioane de euro (56.831 tone).
Carnea de ovine s-a consumat in 2016 de romani, cu o medie de 2,6 kg/locuitor, o majorare destul de mica daca o comparam cu anul trecut ei, cand fusese inregistrata 2,3 kg/locuitor, oricum mult mai important decat 2014, cand era doar 0,7 kg/locuitor anual.
Carnea de oaie si de miel castiga popularitate mai ales cand se apropie Pastele, producatia de la noi din tara fiind suficienta pentru acoperirea necesarului romanilor din aceasta perioada.
2 noi submăsuri! În ce vor consta ele?
Sumele de bani care pot fi oferite prin PNDR, la acest moment, sunt undeva pe la 759 de milioane de euro, dar, in urma unei discutii aparute de curand, se doreste mutarea celor 42,5 milioane de euro din acest buget catre 2 submasuri noi, scopul lor fiind de a preveni si combate pesta porcina africana. Declaratia a fost facuta de Camelia Iliescu, director in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Rurala – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.
„La nivelul PNDR mai avem un disponibil de 759 milioane de euro care inca nu a fost lansat, restul banilor fiind deja cheltuiti, platiti efectiv, fie sunt deja in curs de contractare sau fac deja obiectul unor sesiuni deja lansate si proiectele sunt in evaluare. O parte din banii disponibili provin din masura de gestionare a riscurilor, M17, iar aici exista o propunere ca jumatate din suma, din cei 85 de milioane de euro alocati, practic 42,5 milioane de euro, sa faca obiectul realocarii catre doua submasuri noi care vizeaza prevenirea si combaterea pestei porcine africane.
Prin cele doua masuri noi introduse, masura 5 si 7, prima cu alte doua submasuri, vrem sa intervenim in rezolvarea atat pe termen scurt, dar si pe termen mediu, a problemelor ridicate de pesta porcina africana”, a anuntat Camelia Iliescu.
Noua masura 5 are drept scop, in prima etapa, cumpararea de dezinfectoare si echipamente de dezinfectie, precum si dotarea cu laboratoare care sa testeze in timp scurt probele pestei porcine; cealalta masura este pentru cumpararea de incineratoare pentru eliminarea cadavrelor.
„Practic vrem sa marim viteza de reactie in cazul acestei boli cu raspandire rapida, dar vizam si refacerea potentialului agricol afectat prin intermediul celei de-a doua submasuri 5 si anume: acei fermieri afectati de PPA sa poata sa isi achizitioneze animalele de reproductie, fie pe partea de suine sau daca vor sa se replofileze sa isi ia alte animale. De asemenea, prin masura 7.4 adresata autoritatilor publice locale vom sustine acele incineratoare sau anumite facilitati prin care sa fie neutralizate cadavrele”, a mai spus directorul MADR.
