;"
Paște fără miel anul acesta?
Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) a emis un comunicat prin care anunta ca e posibil ca preţul cărnii de miel sa creasca, in 2019, în apropierea Sărbătorilor Pascale, la 12-14 lei/kg în viu, in comparatie cu 9-12 lei/kg care este acum, valoarea fluctuand si in functie de regiunea din care este cumparat.
Conform ACEBOP, prețul cărnii de miel se va majora cu cativa lei, in urmatoarea perioada:
„Pe sectorul de ovine, preţul previzionat la miel de 12-14 lei pe kilogram în viu va ajunge undeva aproape de Paşte. Astăzi, ne aflăm la 9 – 12 lei pe kilogram în viu în funcţie de zonă. Ce este negativ pe partea de ovine este faptul că se continuă exportul de animale vii, iar abatorizarea a scăzut cu aproximativ 32,8%. Vindem în continuare materie primă fără să ne gândim că am câştiga mai bine vânzând produse cu valoare adăugată. La ora actuală avem contracte cu Libia, urmează Iordania şi Iran”, a spus preşedintele ACEBOP, Mary Pană.
Dupa cum arata informatiile de la Institutul Național de Statistică (INS), în 2017, tara noastra a ocupat locul 4 dintre statelor membre din UE, după Marea Britanie, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, inregistrand in total 11,485 milioane de capete.
Un caz particular a avut loc numai in 2010, moment in care efectivele mentionate s-au majorat an de an, pana in 2017, cand se raportasera 36,6% mai multe oi şi capre in comparatie cu 2006.
„Pentru bovinele noastre avem pieţe în aşteptare şi în derulare. Libia este o piaţa în derulare, aşteptăm Iordania, Irak, Iran. Avem fermieri în România cu bovine de peste 500 de kilograme care aşteaptă de o zi pe alta aceste contracte. Fermierii, crescători de bovine din România, se plâng mai ales de politica Uniunii Europene în acest domeniu, nu de politica românească, pentru că pe plan naţional noi suntem foarte mici jucători.
La ora actuală, acordul cu Iran este semnat, deci Tracian Beef, membru ACEBOP, a semnat deja acordul cu Iran. Mulţumim Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Agriculturii şi ambasadelor. În schimb, Turcia nu este o prioritate în acest moment pentru noi pentru că preţurile sunt foarte mici.”, a declarat preşedintele ACEBOP.
Degustări de vinuri vechi de 60 de ani NUMAI la VINVEST, weekendul acesta
Cea de-a XVI-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST are loc în acest weekend la Centrul Regional de Afaceri din Timișoara și va fi una specială pentru iubitorii de vin. Cei care vor călca pragul Salonului se vor bucura de peste 250 de sortimente de vin, printre care unele în premieră la Timișoara: vinuri biologice, vinuri spumante ce conțin particule de aur, vinuri vechi de mai bine de 6 decenii – sunt doar câteva dintre surprizele pregătite pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică.
Recunoscut drept unul dintre cei mai importanți monahi ai Muntelui Athos, parintele Epifanios trăieste acolo de peste 40 de ani, iar din anul 1990 este călugăr la chilia Mylopotamos, situate în apropierea Mănăstirii Marea Lavră. Pasionat de vin și gastronomie, a inclus cele două arte în viața sa monahală și a ridicat un atelier pentru producerea vinului, dar a publicat și singura carte de bucate din Sfântul Munte: “Arta culinară a Sfântului Munte” – volum tradus până în acest moment în 8 limbi. Rețetele celebrului monah vor fi prezentate chiar de acesta la VINVEST 2019
Un al punct de interes major din cadrul VINVEST 2019 este vinul spumant Imperator 24K – un vin spumant italienesc obținut prin metoda clasica și cu o compoziție în care se regăsesc particule de aur de 24 de karate. Băutura exclusivistă este pentru prima data la VINVEST și este produsă într-o serie limitată la una dintre cele mai cunoscute vinării din regiunea Francioacorta, Italia. De asemenea, pasionații de vin se vor bucura și de o degustare specială, de vinuri vechi – din anii
1958, 1965 sau 1995, susținută de prof.dr. Ioan Nămoloșanu, dar și de vinuri produse prin metode ecologice.
Sortimentelor de vinuri românești li se vor alătura sortimente din Serbia, Italia, Grecia și Republica Moldova, iar turismul vitivinicol grecesc va fi adus în fața vizitatorilor de președintele Asociației de Afaceri din Insula Ammouliani, Nikitas Martigakis, prin pachete turistice ce spun povești încântătoare despre tărâmuri de vis și vinuri autentic grecești.
Componenta educațională VINVEST va fi prezentă cu informații prețioase sub forma unor simpozione și prezentări. “Bogăția sectorului vitivinicol și gastronomic regional, național și internațional”, “Vinuri noi și vinuri vechi” vor fi dezbătute de specialiști titrați în domeniu, dar nu vor lipsi nici manifestările din zona gastronomică, artelor, sau literaturii. De asemenea, ca în fiecare an, reprezentanți ai serviciilor conexe producției vinului, precum importatorii și distribuitorii de vin, sau producătorii și distribuitori de utilaje își vor expune produsele în cadrul evenimentului.
Perioada imediat anterioară VINVEST aduce la Timișoara un alt eveniment așteptat de iubitorii de vin: cea de-a XIV-a ediție a Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice, în zilele 17-18 aprilie, în aceeași locație- Centrul Regional de Afaceri din Timișoara. Concursul este organizat în baza unui regulament în conformitate cu cerințele Organizației Internaționale a Viei și Vinificației (OIV), va fi prezidat de prof.dr. Arina Antoce (expert OIV), întreg juriul fiind alcătuit din specialiști titrați în domeniu, selectați pe baza performanțelor și participării în concursuri anterioare. Se vor acorda medalii de aur și argint, în funcție de punctajul obținut pe baza evaluării după criteriile OIV.
Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara este organizat de VINVEST srl, Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST, co-organizatori fiind Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT) și Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).
Ediția a XVI-a este un eveniment de excepţie la care își aduc contribuția aproape 100 de parteneri și colaboratori. Vă aşteptăm în preajma Paştelui cu vinuri, vinuri spumante, distilate, produse bio, senzaţionale oferte ale turismului viticol. Cei interesați să participe la VINVEST sunt așteptați vineri și sâmbătă între orele 10:00 – 19:00, iar duminică între 10:00 – 17:00.
EXPOZANȚI
- Producatori de vin / Distilate
- COTNARI
- Crama Hermeziu
- VINCON ROMANIA
- Crama Aramic
- Cramele Cricova
- Crama Dealul Dorului
- Crama Gabai
- Crama Lacrimi de Lună
- Crama Stațiunea Murfatlar
- Crama TRANTU
- Domeniile Samburesti
- Domeniile Sera
- Domeniile Urlati
- Organizația Turistică a comunei Vârșeț
- Pivnitele Teo
- Podgoria Silvania
- SCDVV Bujoru
- Thesaurus Wines
- Importatori/ Distribuitori de vin
- Ovest Food&Beverage
- Vinuri Republica Moldova
- Servicii conexe
- Enorom – tehnologie pentru vinificatie si viticultura
- Grafoprint – imprimare flexografica si formularistica
- Jitotim Prod – producator vita de vie
- Innovenio Glassware – producator și distribuitor pahare
- Tinkoff – importator si distribuitor de ambalaj ecologic din hartie si carton
- Valdo Invest – echipamente pentru tehnologii de vinificatie
- Bevitech – echipamente si tehnologii pentru vinificatie si bauturi
- Lumea Gourmet – importator distribuitor de băuturi distilate, brânzeturi, ulei
Inagurarea Bursei de Pește nefuncțională
Bursa de Pește din Tulcea a fost inaugurată pe data de 8 aprilie cu un singur motiv: pentru ca finanțarea europeană să nu fie pierdută. Aceasta idee a fost afirmata de numerosi oficiali, care au trebuit sa dea explicatii, de ce bursa a fost inaugurata daca ea nu functioneaza. Astfel, dupa ce au plecat toti reprezentantii Guvernului, Bursa a fost imediat închisă, iar autoritatile locale au anuntat ca ea va fi redeschisa abia la vară, cand va functiona de-adevaratelea, dupa cum au declarat, pentru PressHub.ro și Info Sud-Est Grigore Baboianu și Adrian Izvoranu, directorii entitatii.
Sursa foto: CJ Tulcea
Proiectul a fost terminat in urma cu 3 ani, dar Bursa nu incepuse sa functioneze și, dupa cum se specifica in legislatia UE, in cazul in care nu exista utilitate publica, banii inseamna ca au fost dati inutil si, deci, vor trebui rambursati. De aici si ideea inaugurării proiectului și neceistatea de a realiza două tranzacții rapide dar cruciale.
Motivul pentru care nu a functionat entitatea se datoreaza unei erori din proiect: investiția inițială nu avea inclusa și racordarea la utilități, fiind imposibil ca acolo sa lucreze oameni in lipsa luminii și a apei. Achim Irimescu, ministrul Agriculturii de atunci, a sanctionat persoanele responsabile de această eroare și a pornit o anchetă, cu toate ca ea nu s-a finalizat niciodata. Dupa 3 ani de la acest eveniment, eroarea a fost acoperita și Bursa a putut deveni functionala.
Astfel, am ajuns in 2019 cand a fost inaugurata de-adevaratelea Bursa de peste, in prezenta prim-ministrului Viorica Dăncilă, a ministrului Agriculturii Petre Daea, a ministrului de Interne Carmen Dan, a ministrului Transportului Răzvan Cuc și a președintelui Consiliului Județean Tulcea Horia Teodorescu (PSD).
Interesant este ca pe data de 11 aprilie, pe sediul clădirii nu exista nici un program de funcționare, nici alte informatii cu privire la acest aspect. Paznicii clădirii nu lasa pe nimeni sa intre: ”Nu se intră, e închis. Nu se vinde, nu se cumpără niciun pește. Sunați-l pe director dacă vreți să știți de ce”.
Grigore Baboianu, directorul Bursei de Pește:
„S-a făcut inaugurarea pentru că riscam penalități. A fost ca o repetiție, încă nu e funcțională”
Grigore Baboianu, care a avut si calitatea de șef al Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării (ARBDD), a spus ca Bursa nu este încă funcțională și a fost inaugurată doar pentru ca autoritatile sa nu fie obligate la penalități. Proiectul a avut finantare prin depunerea proiectului de ARBDD, Consiliul Județean Tulcea și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură.
“Bursa încă nu funcționează pentru că în această perioadă Casa de Comerț Agroalimentar, care a preluat Bursa și care o va face funcțională, finisează toate formele de funcționare, regulamente și alte elemente care să pună în aplicare conceptul de funcționare. Deocamdată se pregătește și, în foarte scurt timp, se va anunța pe site-ul Bursei (Bursa nu are site încă, n.red.) modul de funcționare, se va afișa și regulament. Mai multe detalii privind stadiul organizării îl puteți obține de la sediul central, de la domnul Adrian Izvoranu, care este directorul general al Casei de Comerț”, a spusGrigore Baboianu.
Directorul Bursei a spus clar, nu putea risca penalitatile de la UE si sa piarda finantarea:
”Inaugurarea s-a făcut pentru că a existat o obligație de la finanțator, pentru că altfel exista riscul să se plătească niște penalități. Ea este încheiată, s-au făcut toate probele tehnologice și s-a inaugurat tocmai pentru a se vedea dacă poate funcționa în ansamblul care a fost creat în această zonă. Și s-a făcut, cum se spune, o repetiție, o verificare a funcționării ei din punct de vedere tehnic. Urmează să punem la punct celelalte detalii, inclusiv poate și de reglementare, cu siguranță”, a conchis directorul Bursei de Pește din Tulcea.
Adrian Izvoranu, șeful societății este cel care va administra tranzacțiile Bursei:
”În ziua când a venit doamna premier, am tranzacționat 5 tone de pește ca să arătăm că funcționează instalațiile”
Degustare aparte de vinuri românești la pre-evenimentul VINVEST
Degustare specială, într-un regal al vinurilor prezente la VINVEST
Seara trecută, Timişoara a fost locul în care 45 de vinuri – aparținând unui număr de 15 producători români și străini – au fost degustate la pre-evenimentul organizat în deschiderea celei de-a XVI-ediţii a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST, desfăşurat în acest an în perioada 19-21 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara.
Printre licorile bahice care au încântat simţurile invitaţilor de marcă prezenţi la restaurantul Vineri 15 se numără vinuri produse de: COTNARI, crama Hermeziu, VINCON Romania, Thesaurus Wines, crama Aramic, crama Gabai, crama Dealul Dorului, Podgoria Silvania, Domeniile Sâmburești, Domeniile Sera, crama TRANTU, crama Vinuri Republica Moldova, Domeniile Urlați, dar ne-am bucurat și de o degustare în premieră – a vinurilor ecologice Lacrimi de Lună, produse de Ferma Măgureni. De asemenea o prezență aparte a fost dată de o gamă diversificată de vinuri italienești, distribuite în România de Ovest Food & Beverages, o parte din ele fiind vinuri ecologice.
Timisoara, Timis, Joi 11 Aprilie 2019, Cornel Putan
Timisoara, Timis, Joi 11 Aprilie 2019, Cornel Putan
Anul acesta, VINVEST își va consolida puternic eticheta de Salon Internațional prin invitați speciali din sectoarele vin, cultură și turism. Producători din România și din afara țării își vor expune bogăția vitivinicolă și culturală la Timișoara, alături de alți parteneri cu tradiție ai VINVEST, din Serbia, Italia, Spania, Grecia sau Republica Moldova. De asemenea, ca în fiecare an, reprezentanți ai serviciilor conexe producției vinului, precum importatorii și distribuitorii de vin, sau producătorii și distribuitori de utilaje, își vor prezenta ofertele pe parcursul celor trei zile de Salon. Programul include diferite acţiuni ce au menirea de a accentua bogăţia sectorului viticol naţional și internațional: inedita expozitie ad-hoc cu 100 de sticle de vin, simpozioane ştiinţifice, prezentări, manifestări din zona gastronomiei, artelor, literaturii, şi multe altele.
Cei interesați să participe la VINVEST sunt așteptați vineri și sâmbătă între orele 10:00 – 19:00, iar duminică între 10:00 – 17:00. Un bilet de intrare costă 25 de lei, sumă pentru care fiecare persoană primește ca suvenir un pahar special pe care îl poate folosi la numeroasele degustări din Salon.
Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XVI-a este un eveniment de excepţie la care își aduc contribuția 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori sunt Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația de Cultură și Promovarea Vinului VINVEST.
Lista completă a vinurilor degustate:
COTNARI
- Francusa sec 2017
- Blanc Cotnari demisec, 2016
VINCON ROMANIA
- Muscat Ottonel demisec, Sigilum
- Tamaioasa Romaneasca dulce, Sigilum
- Rose Verite demisec, 2018
- Feteasca Neagra 2016 Beciul Domnesc Grande Reserve
CRAMA HERMEZIU
- Sauvignon Blanc sec, 2014
- Traminer sec, 2014
- Muscat Ottonel sec, 2015
- Cabernet Sauvignon sec, 2015
CRAMA GABAI
- Feteasca Neagra rose sec, 2017
- Muscat Ottonel sec, 2017
CRAMA TRANTU
- Rose Pinot Noir, 2017
- Cardonnay sec, 2017
CRAMA LACRIMI DE LUNA
- Cramposie Selectionata, sec 2017
- Negru de Dragasani, sec 2017
THESAURUS WINES
- Muscat Ottonel demidulce, 2017
- Cabernet Sauvignon sec, 2015
CRICOVA
- Cricova Prestige Cardonnay sec, 2016
- Cricova Prestige roz sec, 2018
- Cricova Prestige rosu sec, 2014
DOMENIILE SAMBURESTI
- Chardonnay sec, 2018
- Cabernet sauvignon sec, 2016
CRAMA DEALUL DORULUI
- Burgund Mare sec, 2015
- Cabernet Sauvignon, 2015
PODGORIA SILVANIA
- Feteasca Regala sec, 2017
- Pinot Noir demisec, 2017
DOMENIILE URLATI
- Frizante Alb
- Frizante Rose
CRAMA ARAMIC
- Sauvignon Blanc sec, 2017
- Cabernet Sauvignon sec, 2017
CRAMA VINURI DIN REPUBLICA MOLDOVA
- Milestii Mici Allegro Merlot 2017
- OVEST FOOD & BEVERAGE
- Intrigante Grillo 2018
- Sollazzo Nero D’avola 2016
- Trantui Sauvignon Catarrallo 2017
- Di’More Azzolino 2015
Panouri fotovoltaice GRATIS pentru gospodăriile izolate!
Românii vor avea posibilitatea să ceara subventii de la Guvern ca sa-si achizitioneze și instaleze panouri fotovoltaice, dupa cum arata un program de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu, care a fost lansat in urma cu 2 zile, miercuri, 10 aprilie 2019.
Persoanele interesate sa-si achizitioneze și să-și instaleze panouri fotovoltaice vor putea solicita fonduri in acest scop, avand posibilitatea de a primi un ajutor financiar in valoare de 25.000 de euro, începând de miercuri.
Prin urmare, programul doreste sa ofere persoanelor care trăiesc în gospodării izolate și neracordate la rețeaua electrică posibilitatea de a primi bani de la stat pentru instalarea panourilor fotovoltaice. De aceea, destinatarii acestui sprijin financiar sunt cei cu o casă aflata intr-o zona la o distanță de minimum 2 kilometri față de reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice. Cererile lor pot avea ca obiect solicitarea unei sume de pana la 25 000 de euro pentru cumpărarea de panouri fotovoltaice din 10 aprilie, până pe 10 iulie.
Pentru 2019 s-a prevazut un buget total de 230 de milioane de lei, adica de finantarea de 25.000 de lei o vor putea folosi cel mult 9.000 de gospodării. Sumele de bani sunt catalogate drept subventii si, deci, nu se da nici un banut inapoi, precum si faptul ca ele acoperă total cheltuielile legate de instalarea panourilor fotovoltaice.
Programul pentru încurajarea consumului de fructe, legume și lapte în școli
Bugetul stabilit pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli din intervalul 2019/2020 au fost aprobate in urma cu cateva saptamani, pe data de 27 martie. Pentru tara noastra au fost transmise 18 milioane euro, iar 6.86 milioane euro sunt directionate catre programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli si 10.8 milioane euro sunt pentru programul de distribuire a laptelui în şcoli.
Acesta are un scop educațional și completeaza activitățile care au loc la nivel de tara.
Comisia a transmis public un raport de evaluare care demonstreaza că în anul școlar 2017-2018, cam 159.000 școlile de la nivel comunitar au participat în acest program. Tot in acest interval, cam 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni datorita alocarii unei sume ce trece de 182 milioane euro de la bugetul UE.
Alocarea orientativă a bugetului UE pentru fiecare stat membru este stabilita in functie de numărul școlarilor din fiecare țară și, pentru partea distribuirii de lapte, in functie de gradul de interes al tarii respective. Reprezentantii Romaniei pot, de pilda, sa aroge o parte din bugetul stabilit pentru tara (20-25%) dintr-un sector în altul. Totodata, acestia pot cheltui intr-un grad mai mare fata de suma solicitata, in cazul in care restul statelor membre refuză partea lor de contributie.
Mai mult, statele membre pot stabili singure modul in care aplica programul, chiar si prin stabilirea produselor pe care elevii le vor primi sau temele măsurilor educaționale care vor fi discutate.
Petre Daea oferă ajutoare de stat pentru fermierii care cultivă sparanghel
Seful MADR, Petre Daea, a infiintat o noua cultura de sparanghel din finantari externe si intentioneaza sa o foloseasca in scopul cresterii finantarilor de la stat pentru fermierii care vor dori sa o cultive. Totodata, a avut loc si o slujbă religioasă cu numerosi inivitati.
„Este o cultură inedită pentru țară. Mă bucur că s-a luat această decizie de a se cultiva o plantă perenă, care are o valoare pe piață și care se valorifică foarte bine pe terenul din comuna Băneasa. E un moment de satisfacție”, a spus seful Ministerului Agriculturii.
Petre Daea a infiintat o cultură de sparanghel pe o suprafata de 140 de hectare și pe care urmareste sa o valorifice prin forma ajutoarelor de stat, care va fi oferita fermierilor care vor avea curajul sa o cultive.
Persoana care a infintat cultura de sparanghel de 2 milioane de euro este omul de afaceri din Germania, Joseph Jacobs, cultivarea sparangherului fiind o adevarata traditie de familie pentru Jacobs de mai bine de 70 de ani.
Produsele rezultate din cultura vor fi cumparate de retailerii din România, inclusiv Carrefour, Kaufland, Selgros, Metro, precum si de restaurante franțuzești și de alti investitori germani.
Cea mai mare cultură de sparanghel, care apartine ministrului Agriculturii, este în comuna Frasinu, din judeţul Giurgiu și numara 140 de ha.
„Avem 35 de hectare de sparanghel alb şi aproximativ 125 de sparanghel verde. El creşte sub folie, câte șase-șapte bucăţi într-un loc. Ma astept la o cultură de 400-700 de tone”, a spus Adrian Rusu, administratorul culturii.
La acest moment, APIA acorda 3 forme de ajutoare de stat pentru fermierii care cultivă sparanghel, iar 2 prevad 70 de euro pe hectar, la care se mai adauga un pachet de subventii:
„Schema unică de plată pe suprafaţa 102 euro pe hectar. Sperăm noi să crească, a mai zis Petruta Hanganu, directorul APIA Giurgiu.
Suprafața însămânțată cu sfeclă de zahăr va scădea în 2019
Pentru fermierii din Europa de Vest a inceput perioada de insamantare a sfeclei de zahar, insa debutul culturii in acest an a fost mai prost decat anul trecut, raportandu-se o scadere a suprafetei insamantate pentru urmatoarea recolta, din cauza scaderii preturilor la aceste produse, in contextul scoaterii de catre UE a cotelor de productie comunitare.
La sfarsitul anului trecut, cotatiile futures la zaharul brut au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, din cauza pietei mondiale supra-aprovizionate. Tot ca o consecinta a acesteia, grupul german Suedzucker, cel mai important producator de zahar de pe continent, a inchis numeroase fabrici pana in 2020, motiv pentru care insamantarile s-ar putea sa scada si mai mult in anii urmatori, din cauza scaderii interesului pentru aceasta cultura.
Specialistii din domeniu vorbesc despre o reducere importanta a productiei UE in privinta acestei industrii. ceea ce va conduce la transformarea surplusului mondial de zahar intr-un deficit.
„Situatia negativa de pe piata provocata de eliminarea cotelor i-a fortat pe fermieri sa se adapteze”, a spus Timothe Masson, economist la Asociatia cultivatorilor de sfecla de zahar din Franta (CGB), care a precizaat si ca insamantarile cu sfecla de zahar in UE vor fi mai reduse in 2019 in comparatie cu anul trecut cu aproximativ 5%.
Avand in vedere eficienta producatorilor, productia de zahar a blocului comunitar european va scadea pana la aproximativ 18 milioane tone in anul 2019/2020, e de parere Masson. Daca s-ar ajunge la acest numar, asta ar insemna in total o scadere de 3 milioane de tone fata de productia din 2017/18, primul sezon de dupa scoaterea cotelor.
Productia de zahar a UE va scadea si mai mult, cu 700 de mii de tone fata de ce am mentionat pana acum, in contextul atacurilor afidelor, care nu mai pot fi combatute cu pesticide, deoarece ele afecteaza stupul albinelor si modul lor natural de functionare, a mai spus Masson.
In Franta, tara cu cea mai mare productie de sfecla de zahar din Uniune, suprafata insamantata cu sfecla de zahar s-ar putea reduce cu 8% in raport cu 2018, argumenteaza Timothe Masson. In Germania, vremea nefavorabila afecteaza/amână insamantarea sfeclei de zahar, mare parte din fermieri mizand pe reintoarcerea vremii bune. Totodata, in Marea Britanie, suprafata insamantata cu sfecla de zahar pentru sezonul 2019/2020 s-ar putea sa scada cu 5%-10% in acest an.
Vinurile moldovenești sunt cotate foarte bine în afara României
Sectorul vitivinicol din Republica Moldova se află în 2019 pe un trend ascendent datorat creșterii recoltei de struguri, a suprafețelor de viță de vie pentru producerea vinurilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), a exporturilor, fapt confirmat și de creșterea numărului de medalii obținute la concursurile internaționale. În acest context, prezența Moldovei la ProWein, cel mai important târg de vinuri din Europa, care a avut loc în perioada 17-19 martie, la Dusseldorf (Germania), a fost apreciată de către vizitatori.
Pentru al cincilea an consecutiv, Republica Moldova a participat cu un stand comun, reprezentând brand-ul de țară Vinul Moldovei, și i-a impresionat pe specialiști cu vinurile și divinurile (distilat din vin) selectate din cele 3 zone cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Ștefan Vodă, Codru și Valul lui Traian, provenind de la 39 de crame.
Mai mult decât atât, evoluția sectorului viniviticol și calitatea premium a vinului moldovenesc a fost reliefată de specialiști de talie internațională și Masters of Wine precum Caroline Gilby, Sarah Abbott și Robert Joseph în cadrul unor prezentări și degustări care au evidențiat unicitatea și tipicitatea vinurilor.
Gheorghe Arpentin, director al Oficiului Național al Viei și Vinului:
“În anul vitivinicol 2018 s-au produs 855.629 dal (decalitri) de vin cu Indicație Geografică Protejată, iar cel mai mare volum a fost înregistrat în Regiunea IGP Valul lui Traian. De asemenea, anul trecut am înregistrat una dintre cele mai bogate recolte de struguri din ultimii 10 ani, performanță care a plasat Moldova pe locul 19 în clasamentul producătorilor de vin din întreaga lume. Valoarea exporturilor vinurilor moldovenesti a atins cifra de 2.886 mlrd. lei, înregistrând o creștere cu 11% față de media anilor 2015-2017. Astfel, aceasta reprezintă 14% din valoarea creată de industria agroalimentară, 6% din valoarea exporturilor totale ale Republicii Moldova și 2% din PIB-ul țării. Ne propunem ca în 2019 să vorbim de o creștere pe toate planurile“. Printre cei mai importanți importatori de vinuri din Republica Moldova se numără România, China, Polonia, Cehia, Rusia, Kazakhstan, Ucraina, Canada, Belarus, SUA.
În cadrul ProWein a fost amenajată o zonă dedicată vinurilor medialiate la concursul Mundus Vini care a vut loc în februarie, în Germania, competiție în cadrul căreia Moldova a obținut 42 de medalii, dintre care 19 de aur și 23 de argint, iar două au primit marea distincție ”Best of Show”. Astfel, Vinul Moldovei a fost inclus și în zona vinurilor premiate, putând fi degustate și apreciate și de vizitatorii ProWein.
Însă Moldova nu le-a prezentat vizitatorilor de la ProWein doar vinul, ci și segmentul de turism oenologic. Invitații au avut ocazia să descopere atracțiile turistice din Republica Moldova prin intermediul dispozitivelor de virtual reality, dar și a filmelor prezentate pe un ecran LED de mari dimensiuni (12×5 metri).
Participarea Moldovei la acest eveniment a fost asigurată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului strategic de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei.
De 25 de ani, ProWein (Dusseldorf) este evenimentul numărul 1 pentru industria europeană viniviticolă. Succesul său se datorează unui concept unic în ceea ce îi privește pe vizitatori și unui portofoliu foarte larg de produse și servicii. Acesta este motivul pentru care lansarea pe arena internațională a brandului național Vinul Moldovei a avut loc la ProWein, cu cinci ani în urmă.
O NOUĂ CRAMĂ ÎȘI FACE INTRAREA LA VINVEST
O NOUĂ CRAMĂ ÎȘI FACE INTRAREA LA VINVEST
Am aflat de existenţa produselor Fermei Măgureni parcurgând lista participanţilor la Vinvest 2019.
Acest lucru l-ar putea spune, la o adică, toată lumea. Sau majoritatea vizitatorilor de la VINVEST
Ne bucurăm foarte mult că participarea la VINVEST propulsează producătorii de vinuri deosebite, dar mai puțin cunoscuți, pe firmamentul vinurilor românești.
Este o adevărată rampă de lansare pentru firmele NO-NAME, dar care au dobândit știința/priceperea facerii de vinuri bune spre minunate.
Viorica Dăncilă i-a cerut lui Petre Daea să retragă subvențiile pentru fermieri
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a cerut, in urma cu 3 zile, liderului MADR, Petre Daea, să retraga ordinul pentru stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine (porci) pe teritoriul României.
- a) ferma de suine de subzistenţă – exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg;
- b) ferma de suine mică – exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 – 20 capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg;
- c) ferma de suine medie – exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 21 – 130 capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg;
- d) ferma de suine mare – exploataţie agricolă cu un efectiv de peste 130 de capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg.
Totodata, actul juridic stabileste tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României, in urmatorul fel:
- a) exploataţie nonprofesională de suine – ferma de suine prevăzută la art. 1 lit. a), înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor – SNIIA şi deţinută de persoane fizice neînregistrate la Oficiul Registrului Comerţului;
- b) exploataţie comercială de suine de tip A – ferma de suine prevăzută la art. 1 lit. b) şi c), deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de Oficiul Registrului Comerţului, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi înregistrată sanitar-veterinar;
- c) exploataţie comercială de suine – ferma de suine prevăzută la art. 1 lit. d), deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de Oficiul Registrului Comerţului, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate şi este autorizată sanitar-veterinar.
PAEONIA ROMANICA
CRAMA DEALU BUJORULUI: PAEONIA ROMANICA
Un prilej excelent de AGROTURISM este vinul cel bun, cel autentic
Pentru cei care nu știu ce înseamnă PAEONIA ROMANICA, ei bine: este vorba despre o denumire științifică. În latinește. Și încă un pont, decisiv, în ghicire. Este vorba despre o floare. Și, de ziua acestei flori, se face serbare mare, în județul Galați (zisă plasa Covurluiului). Nu v-ați dumirit de cimilitură? Este vorba despre BUJORUL ROMÂNESC. Sărbătoarea Dealurilor Bujorului. Sărbătoarea fundamentală a Târgului Bujor. Și a stațiunii de cercetare de acolo. Și a cramei, desigur, cea care fabrică binecunoscutele vinuri de la Bujoru, cum li se și zice, mai pe popular.
O floare mirabilă. Miraculoasă. Care dă numele unor vinuri la fel de mirabile, să ne gândim numai la soiul Băbească, Fetească ori – de ce nu? – Șarbă.
Căci vinurile, să nu uităm, sunt și o minunată ocazie de turism (în primul rând!).
O floare care miroase mirobolant, da, dar și vinurile au un nas pe măsură, cele de Bujoru – să ne gândim numai la FETEASCA NEAGRĂ.
TOTUL PENTRU FRONTUL REBRANDUIRII, IMPERATIV AL MOMENTULUI
Însă cel mai important eveniment care a avut loc anul trecut la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicolă Bujoru a fost REBRANDUIREA.
Mai bine zis, acțiunea de rebranduire, pentru că a început în urmă cu aproape un an și continuă, într-un fel, și astăzi.
Este, cum s-ar zice, un lucru en train de se faire.
Autorul inițiativei – și, deci, artizanul acesteia – este doamna director Alina Donici. Întâmplarea este pe timpul mandatului său – și este cea mai însemnată bătălie pe care a purtat-o și o poartă. Bătălia cu piața, adică, pentru că de asta are nevoie, necondiționat, Bujorul. Și de o promovare chiar copleșitoare, pentru că – fără de ea – (aproape) degeaba ai Băbească, Șarbă, Fetească Neagră. Publicul-țintă trebuie persuadat să le cumpere.
NOU BRAND LANSAT SE INTITULEAZĂ CRAMA DEALU BUJORULUI
Noul brand s-a lansat pe piață, încă de la începutul verii trecute, în domeniul vinurilor: se intitulează CRAMA DEALU BUJORULUI. Lansarea tânărului vlăstar al vinurilor a avut loc la o locație cu pretenții:CLUBUL DIPLOMATIC, în București, iarlume selectă a fost, din abundență, prezentă la lansare. Și ca să numim doar câțiva: în frunte cu ministrul agriculturii, Petre Daea și ex-ministrul Valeriu Tabără, deținătorulunei importante & prestigioase funcții (& dregătorii) la ASAS București (ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE).
Totuși, ar trebui să spunem că, în centrul atenției, s-a găsit doamna directoare Alina Donici, de la CRAMA DEALU BUJORULUI, care a rostit un discurs – ce, evident, se impunea! – despre noul brand. Implicit, despre produsele care vin să îl reprezinte pe piață.
Acum, trebuie spus că locația aleasă pentru eveniment a fost, într-un fel, și o cheie a evenimentului, ea dictând/și denotând POZIȚIONAREA ALEASĂ A NOULUI BRAND.
*
Valeriu Tabără a fost unul dintre principalii aliați/susținătorii ai Alinei Donici, încurajând-o pe linia pe care a pornit – în procesul de REBRANDING.
Nu întâmplător, cei care au asistat la rebranding, decio bună parte din lumea invitată, au fost de proveniență academică.
Conul de lumină a căzut, atunci – ca, de altfel, și acum, pe vinuri, în special, așa cum este și firesc. Bineînțeles că și, în mod implicit, pe cei care le fac, pentru că lucrul acesta este mai mult o muncă de creație.
Am vorbim despre o STAȚIUNE DE CERCETARE, adică despre toate prerogativeleunei unități de ELITĂ.
*
Ar trebui să trecem în revistă vinurile care au formează palmaresul & portofoliul CRAMEI DEALU BUJORULUI:
- BĂBEASCĂ ALBĂ
- BĂBEASCĂ GRI
- FETEASCĂ NEAGRĂ
- MERLOT
- CABERNET SAUVIGNON
- FETEASCĂ REGALĂ
- ROSE
Timpurile, însă, evoluează și UN LIFTING DE IMAGINE, aplicat stațiunii, chiar dacă se face cu sforțări deosebite, era, totuși, un obligatoriu, în orice condițiuni.
O absolut necesară schimbare de strategie pe piață, dar și de gândire, de concepție asupra cum trebuie tratat, în cel mai bun sens, VINUL.
