Havana Club Romania
corteva
Președintele României a transmis în urmă cu puțin timp, la sfârșitul întrevederii pe care a avut-o cu premierul Ludovic Orban și cu mai mulți miniștri din cabinet, că au fost ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Pandemia de coronavirus va conduce la scumpiri neanunțate și anormale privind toată piața de produse. Deci nu veți mai putea cumpăra orice și cât, unele hypermarketuri au redus chiar și ...
Citește mai mult
MALTA TRAVEL
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Category Archives: TURISM

AVENTURI ÎN GRECIA, LÂNGĂ MUNTELE ATHOS

  • AMMOULIANI 
  • AVENTURI ÎN GRECIA, LÂNGĂ MUNTELE ATHOS
nufarm.ro

Aventuri în Grecia trăiau, încă de demult, românii, ehe, de pe vremea palicarilor. De pe când era un spațiu comun Balcanii, de pe vremea când machidonii, românii macedoneni hălăduiau prin Pind, pe-aici ne cam făceau veacul.

Dar și după 1989, adică din 1990 încoace, tot cam așa erau lucrurile, românii imediat au început să circule în Grecia, în scopuri turistice sau chiar la muncă, mai ales cei ce avceau rude acolo. Și adevărul este că ne-am cam înrudit, de-a lungul istoriei, cu vecinii noștri, elinii, cei de la sud, încât ne sunt un fel de verișori buni.

Răsăritul de soare, la Ammouliani, în Peninsula Halkidiki, cel mai frumos se vede la Sunrise. Pentru că de asta îi și spune hotelului Sunrise.

Răsăritul e același și, totuși, altfel, peste tot.

  • RĂSĂRITUL VINE DE LA SUNRISE

Dar, în toată Grecia, pretutindeni, răsăritul este diferit. El înglobează cultura elină. Și istoria elină. Și trecutul grecilor, oricum ar fi el, oricât de sumbru, tot se luminează – numai cu o geană de soare.

Iar Ammouliani este, încă, o insulă nedescoperită. O părticică, pe cât de sacră din Grecia/ Muntele Athos, pe atât de nedescoperită.

Dar ce am descoperit noi înșine la Ammouliani? În primul rând, plajele, cele șapte, sau cele multe, cele mai multe, minunate, căci insula secretă plaje, iar plajele germinează. Cea mai sălbatică a primit acest calificativ: Drenia.

Aici apa e de cristal și nisipul numai ușor arămit, iar transparența peliculei de apă te duce cu gândul la niște ochi verzi, profunzi, dar cameleonici, înșelători, de o luciri când albăstruie, când sinilie.

  • DE LA DRENIA LA CÂNTĂRILE SPECIFIC GRECEȘTI, DE LA TAVERNĂ 🙂

Cu multă piatră și cu mult nisip, Drenia. Doar câteva șazlonguri atârnau acolo, singuratice și triste, în așteptare de brațe leneșe.

Și acest lucru mă face să-mi amintesc că în aceeași zi de joi, anul trecut, am fost martorii unei strașnice cântări într-o tavernă grecească de real bun-gust. Cântarea chiar că a fost, de fapt, o super-cântare. Și, pentru noi, o super-încântare.

O dezlănțuire de muzică bună, cum e cea grecească la ea acasă, interpretată, în cazul nostru particular, de cinci bucăți muzicanți impecabili, printre care și o fată.

Nikos, Spiros și o mandolină. Am mâncat o specialitate de cartofi, vinete umplute și o muzichie care se ungea pe pâine.

  • LA LAGUNA ALBASTRĂ VIN FETE SUPERBE, SPORTIVE ÎNZESTRATE CU CAIACE 🙂

Și în anul acesta, 2019, septembrie, am fost tentați cu laguna albastră. Plajă de nisip, superbă, pustie și sălbatică și aici, pe care poposesc, din timp în timp, caiace bulgărești. Am avut ocazia să le prindem și noi. Dintre ele, caiacele, remarcăm trei fete superbe. Cică se poate ajunge numai înot pe această plajă – sau, desigur, cu caiacele.

Ca și în anul trecut, am luat masa pe vaporul care ne-a dus și, respectiv, adus. O masă delicioasă, SIMPLĂ, cu Souvlaki, frigărui stropite cu un pahar de vin.

Și așa, din zilele cele multe, vreo zece cu tot cu drumul de dus/și de întors, se mai scurge încă una.

  • TOATE GRAVITEAZĂ ÎN JURUL MUNTELUI SFÂNT

Dar una, ritualic, este de fiecare dată rezervată croazierei în jurul Muntelui Athos, căci aici toate gravitează în jurul muntelui sfânt Aghios Oros.

Plecarea este, desigur dimineață, bătută în cuie, de regulă pe la ora 08.30. Vasul se numește IOANNA, are tot (un) nume sfânt/sfântă, căci așa e în meniuJ.

Ne va duce, adică ne vom duce mai întâi, până la Ouranopolis, apoi ne va prelua un alt vas, după o escală de câteva ore(de obicei, cam între o oră și trei), CRUISES OF ATHOS, în jurul miezul zilei (pe la amiază, deci orele douăsprezece).

Croaziera efectivă durează și de de pe la douăsprezece până la vreo trei.. Acolo, parcă având ajutorul rusalic al apostolilor, ni se va vorbi în limbi, rusă sigur, greacă desigur, română musai, engleză fără de care nu se putea, franceză căci este de bon ton/și este și limbă diplomatică.

Și vom simți astfel, că am cules, un lustru, o adiere, poate – chiar – o aură de sfințenie, de pe crestele Muntelui.

REVELION ÎN MALTA?

nufarm.ro

MALTEZ prin ADOPȚIE
MALTEZ prin ADOPȚIE. O țară mică m-a primit pe mine cu ospeție și căldură, mi-a adoptat familia(Cristi a fost ghid în Malta!), mi-a îndeplinit fanteziile secrete – și râvnesc, mereu/pe mai departe, să o văd: cine ar fi crezut așa ceva, este, totuși, o mare chestie, nu zăuJ! Toți cei care își aleg țări de adopție se leagă de ele fiindcă sunt mari, sunt puternice, fie sunt atât de frumoase că îți stă pulsul pe loc, numai văzându-le…Nimic de zis, Malta e pitorească, dar și România este frumoasă, la rândul ei…Cât privește celelalte atribute, Malta nu e nici o țară puternică, nici o țară mare. Nu are nici un renume extraordinar, nu se poate asemui, ca și celebritate, bunăoară cu Franța…Dar are un cârlig la om.

Are personalitate. Are și ea un ceva al ei, cu procesiunile ei săptămânale, profund religioase, închinate – în special – Maicii Fecioare. Mulțime – și convoaie de oameni, ce se strâng în spiritul unor tradiții care se păstrează încă. Deși o țară mică/încât aproape liliputană, vorbește o limbă unică, luxuriantă, aproape o fosilă din jurasic/cretacic sau precambrian: ceva ce se înrudește cu araba, dar plină de cuvinte latine/italiene, peste care s-a altoit un strat de cuvinte englezești (acum, peste tot, la modă).

Malta este și VERIGA-LIPSĂ între Europa și Africa.

*HOTEL SOLANA REDIVIVUS: UN HOTEL ESTE PE CALE SĂ RENASCĂ! 🙂
Am văzut prima dată Malta în urmă cu aproape paisprezece ani. De atunci, ea, țărișoara minusculă, s-a schimbat. Ca și România.

Țara a evoluat o dată cu timpul său, cu timpul Europei, cu același timp ca al României.

Hotelurile s-au schimbat de atunci, s-au fost renovat, uneori chiar spectaculos (de exemplu: Solana).

Nici nu mi-a venit să cred, văzându-l – acum –  ca și nou-nouț, în alte straie, adecvate anului 2020. 🙂

O IMPRESIE MINUNATĂ DE LA SUNCREST SEASHELL RESORT
Și, de-a lungul vremii, am stat și în SUNCREST SEASHELL. Îi păstrez o frumoasă amintire. Piscinelor de afară, locurilor de recreație…

Dar mi-a făcut cu ochiul (sau, nu cumva, cu amândoi ochii?:) și barulcu cocteiluri inspirate, de la  all-inclusive.

Acolo unde copiii se simțeau în largul lor și puteau să se joace de le săreau capaceleJ.

În afara piscinelor (atât cea acoperită, adică INDOOR, cât și cea în aer liber – OUTDOOR), oricând la dispoziția copiilor, mai există și plaja de piatră, precum și marea, să faci baie în mare este, întotdeauna, un lux care nu se compară cu piscina.

Iată, deci, hotelurile care se clasează, pentru mine, pe primele două locuri.

Urmează, îndeaproape, PERGOLA…

MALTA: LA VALLETTA

nufarm.ro

Într-o țară micuță, Capitala e de căpătâi 🙂
Am mai fost de cîteva ori în Malta și am reușit, fără urmă de tăgadă, să ne simțim interesul viu față de această țară insulară și acum, căci, de fiecare dată, dacă ești atent, țara se schimbă, încet, APROAPE pe nesimțite – și lucruri noi se expun vederii tale. Și primul loc care o face este chiar Capitala. La Valletta. Este un oraș care își păstrează farmecul arhaic, dar care, mereu, adaugă ceva fascinației sale. 

LA VALLETTA
Malta poate fi cunoscută, mai degrabă, tuturor, mai întâi pentru soare și mare (un BINOM IMBATABIL!) – și așa o și  cunosc (mai) toți turiștii, dar USP-ul (adică UNIQUE SELLING PROPOSITION! 🙂 ) insulei este: istoria extraordinară (chiar și pre-istoria) – și obiectivele fabuloase pe care ea le-a lăsat în urmă, toate acestea generează, pe bună dreptate, interesul turistic. 

PE ARIPILE UNOR TEMPLE MEGALITICE
Purtată pe aripile unor temple unice (megalitice), încă din epoca de piatră, Malta a fost deținută/ sau (și) râvnită de multe dintre puterile de frunte ale Europei de la fenicieni și romani, arabi și monarhi medievali, până la cavalerii din Malta și turcii, cei otomani, puterile Axei și britanicii. Fiecare și-a lăsat amprenta aici – unele amprente fiind chiar foarte frumoase și ele –  și  toate oferind Maltei mai multe obiective istorice pe mile pătrate decât oricare altă țară. 

Din istoria portului Valletta
Întoarceți filele din istoria/și geografia unuia dintre cele mai importante porturi din Europa, atunci când vorbim despre Valletta. Este unul dintre cele mai interesante/fascinante porturi, fiindcă aici, din vechime, acostau și se reparau nave. A fost un NOD de cale marină/și încă unul dintre cele principale/cele mai importante. Să ne reamintim numai că Sfântul Pavel însuși a poposit aici, ca aruncat de pe (un) vas, după o furtună care l-a distrus pe acesta (corabia).

Dar Capitala, cum e Capitala?
Dar cum este (La) Valletta? În primul rând, este o cetate, cu tot ceea ce aparține unei cetăți. Cu o catedrală mirobolantă, cu cavaleri zidiți în pardoseli, cu cel puțin șase secole de istorie evidentă. Cu o MDINA/MEDINA, ORAȘ AL TĂCERII, orașul nobililor.

În al doilea rând, este un loc de shopping minunat (și bărbații merg la shopping (chiar dacă sunt nedepilați la glezne) negreșit că firește că bineînțeles 🙂 ).

Toți cumpărăm ceva, fie că acel ceva se numește produse de cosmetică, blugi sau tricouri foarte ușchite (apropo, am dat peste niște tricuri fancy/de belea, pentru cineva de nouăsprezece/douăzeci de ani) sau cămăși cum nu se poate mai alegante. Nu rămâne decât să le descoperiți voi înșivă, băi gașcă… 🙂

La Valletta este locul perfect pentru a cumpăra (și din care am cumpărat): cămăși, tricouri, pulovere și blugi. Toate sunt de marcă 🙂 …Și originale!

TURISM-GRECIA

nufarm.ro

AMMOULIANI-Muntele Athos:

SUNRISE HOTEL

Să vezi răsăritul la SUNRISE. De soare. E o minunăție, e o splendoare…
Dar nici cu apusul să știți că nu-mi e rușine. Hotelul este dispus, strategic, pe un pinten înălțat al insulei, chiar pe partea de sus a falezei.

Ar trebui să consacrăm, cred, o ediție întreagă pentru Hotelul SUNRISE din Ammouliani. Ca un hotel esențial al insulei. Faptul că majoritatea românilor am fost cazați acolo spune, desigur, ceva despre capacitatea de cazare a hotelului. Este un hotel care lucește de curățenie, schimbarea lenjeriei (și a prosoapelor) având loc zilnic.

În general, lucrul se întâmplă după orele 11 (și până în 16h ale după amiezii), cât timp noi suntem, îndeobște, plecați să vedem minunățiile locului.

FIȘĂ DE DEGUSTARE
Degustare vinuri grecești

Amfitrion: Nikitas Martingakis

Locație: SUNRISE HOTEL

Insula Ammouliani

Tematica: vinuri mânăstirești

Areal: strict din terroir: Muntele Athos

Agrementare/asortare: cu produse din același terroir, brânzeturi (cu ardei/varii specialități) Stagira

  1. Sauvignon Blanc, Saint Paul Monastery, 2018, 12 grade
    Prezentare: etichetă albă. Un vin cu un gust sărat, mineral, ca un zăcământ, datorat și faptului că via este, de altfel, situată foarte aproape de țărmul mării. Preț: 12 euro, de la buticul de vinuri din centrul localității Ammouliani, cea mai bună prăvălie de vinuri, pe care v-o și recomandăm, pentru că puteți avea deplină încredere în ea.
  1. Vin organic, Saint Paul Monastery, 2018.
    Tărie alcoolică: 12,5% grade alcoolice/alcool din volum
    Un vin acid, din zona de Sud a Athosului. Preț: 17 euro.
  1. Rose, sec, 2018, 14 grade, obținut din Cabernet Sauvignon, la Mânăstirea Milopotamos(Milopotamos Monastery). Cu gust floral. Din zona de Nord a peninsulei Athos. Lasă în urmă un postgust intens, lung. Părintele Epiphanos, cel pe care aceia care au mai rămas până marțea următoare aveau să-l și cunoască, în carne și oase, are renumele că s-a îngrijit de soarta acestui vin. Și părintele Epifanie are renumele (buhul) că face numai epifanii… 🙂
  2. Tot un… Milopotamos Monastery, dar, de data aceasta un (parfumat, căci și strugurii respectivi sunt poame nespus de parfumate) Muscat de Hamburg, cu prețul de 16 euro (la purtător 🙂 ). Este un roze demidulce (an de recoltă: 2018), având o tărie alcoolică de 11,5%, foarte floral – precum și însoțit de o aciditate scăzută, așa este menționat în însemnările/notele de degustare, impresioniste, firește, de la fața locului, pentru că au fost luate – pe fugă – de pe terasa hotelului SUNRISE.
  1. Merlot, 2014
    Mănăstirea: Vatopedu. He-hei, precum se observă, trecem la vinuri/vremuri mai bune… Adicătelea, scoatem artileria grea cum ar veni…carevasăzică 🙂 …
    Are (numai) vreo 14 grade alcool din volum. Prețul este de/pe la 18 euro.
    Lasă amintire în postgust și, deopotrivă, postgust în amintire…
  1. Cabernet Sauvignon, An de recoltă: 2015, din Limnos. Tărie alcoolică: de 13,5 %. Preț de vânzare: 18 euro. Are ca și caracteristică faptul că este mai puțin corpolent, în raport cu predecesorul său.
  1. Merlot, 2018, de asemenea de la mai sus-enunțata Monastery Saint Paul. De reținut că este un vin cu pedigree: bio/organic. În valoare de 17 euro. Are un gust fructat/și un frumos nas floral.
  1. Shiraz, de la Vatopedu (mânăstirea), an de recoltă din 2014, încheie suita degustărilor noastre la ceas/ & fapt de seară. Este, de proveniență, din Nordul Muntelui Athos. Are un nas cu oarecare/anume specificitate. Tărie alcoolică: 14,3%/grade alcoolice din volum. Preț: 24 euro, cel mai scump dintre vinurile degustate, asta dacă nu cumva mă înșel…

Prezentare de destinație turistică-Grecia

nufarm.ro

AMO, LIANI Adică LIANI + AMMOS=LOVE!
Ammouliani este dragoste la prima vedere. Pentru că n-ai cum să o urăști. Și chiar dacă ai putea-o urî, tot ar fi o disjuncție/di(c)hotomie imposibilă: iubire sau ură, o iubi-ură care, până la urmă, s-ar topi, cu totul, în iubire.

Este o insulă bătrână, în tinerețea ei, fiindcă locuită este mai mult în cele două secole ultime care s-au scurs. De fapt, ea s-a populat în ultimul secol (care se va încheia peste câțiva ani) de când grecii au fost nevoiți să se retragă, furtunos/și peste noapte din Asia Mică.

Ammouliani, cunoscută și sub denumirea de Amoliani, este o insulă. Una din cele o mie de insule grecești. Una din pleiadă, situată în unitatea regională HALKIDKI/Chalkidiki, Grecia, la 120 kilometri de capitala provinciei macedonene, Thessaloniki/pe românește, Salonic. Din punct de vedere dministrativ, ea face parte din unitatea municipală Stagira-Akanthos. Începând cu anul 2011, populația rezidentă a insulei a fost 547.

A cunoscut o sinusoidă, în ultimii zece-douăzeci de ani: a crescut, apoi a scăzut, dar nu cu cifre impresionante.

Dar insula este un loc foarte pitoresc din Grecia: are un potențial turistic/și de tranzit, care îi poate permite să se dezvolte.

amo, liani, liani + ammos=love

UN VESTIBUL LA INTRAREA ÎN TĂRÂMUL SFÂNT
Ammouliani, în grecește Αμμουλιανή, Ammoulianí, este de altfel știută/cunoscută ca o insulă ce plutește la vreo șaptezeci și cinci(75) de mile de Salonic, poarta de intrare în celebrul Munte Athos.

În anul 2011, populația rezidentă în insulă se rezuma la 547 suflete.

ÎN VECHIME, DEPENDENTĂ DE MÂNĂSTIREA VATOPEDI
Cam până la începutul anilor 1900, Ammouliani era dependență de mânăstirea Vatopedi din Muntele Athos.

În anul 1925, insula a fost dată familiilor refugiaților din cetățile de pe malul răsăritean al Mediteranei.

Este vorba despre cei proveniți din insulele Propontis (Asia Mică), după dezastrul grec din Asia Minor.

Ca și o consecință directă, populația insulei a crescut rapid și, în ziua de astăzi , insula are/numără peste 500 de locuitori.

În primul rând, devenit o destinație turistică, cu transport frecvent de pe continent.

amo, liani, liani + ammos=love

Evaluare a populației istorice de pe insula: 

ANPOPULAȚIE
1991606
2001542
2011547
Coordonate: 40°20′N 23°55.2′ELongitudine/latitudine(estică/nordică): 

40°20′N 23°55.2′E

VARA ASTA:

nufarm.ro

MALTA E A TA. NUMAI A TA 🙂
Malta  are o delicioasă pronunție malteză. Care îți face foame/sau îți stârnește pofta de mâncare: malta egal fonetic: mɐltɐ/; iar în engleză:  mɒltə/).

Oficial, denumirea se unge pe pâine. Ca mierea. Deci este denumită Republica Malta (în malteză Repubblika ta’ Malta, în englezăRepublic of Malta). Prin definiție, este vorba de/despre: o țară insulară din Europa de Sud, formată dintr-un arhipelag în Marea Mediterană.

Dar Malta e a ta. Este numai a ta.

Este o destinație turistică de excepție pe care poți să o descoperi ca o revelație a verii/și toamnei din 2019.

Arhipelagul cu pricina se află, spun hărțile – încă din vechime – la 80 de kilometri sud de Italia. Statul insular Malta are chiar clima apropiată de Africa cea fierbinte: căci se află situată la numai 284 km la est de Tunisia, și la 333 km nord de Libia.

Ca suprafață, Malta este destul de mică, aproape minusculă: și ea acoperă doar puțin peste 316 km2.

Populația de aici este aproximativ egală cu a Florenței: și are o populație, deci, de sub 450.000 de locuitori, deși un amplu program de emigrare a fost derulat după Al Doilea Război Mondial.

Ceea ce face ca Malta să fie una din cele mai mici țări din lume

Paradoxal, este și una din cele mai dens populate. Capitala Maltei este La Valletta, care, cu 0,8 km2, este cea mai mică capitală națională din Uniunea Europeană.

În Malta se vorbesc, ca o reminiscență a istoriei, și italiana, și franceza/ și spaniola: dar, în principiu, Malta are doar două limbi oficiale: malteza și engleza.

POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI TURISTICĂ/GEOSTRATEGICĂ A MALTEI
Poziția Maltei a făcut-o să aibă de-a lungul istoriei o mare importanță strategică ca bază navală, și o succesiune de puteri, între care fenicieniicartagineziiromaniimauriinormanziisicilieniispanioliicavalerii ioaniți,
francezii și britanicii, au dominat insulele.

Ca o consecință a unui comportament brav, Regele George al VI-lea al Regatului Unit a acordat Maltei Crucea lui George în 1942 pentru curajul țării în al Doilea Război Mondial.

CRUCEA LUI GEORGE A URCAT PE STINDARDUL NAȚIONAL MALTEZ, ÎN SEMN DE MÂNDRIE 🙂
Crucea lui George continuă să apară pe drapelul național maltez.Conform Legii Independenței Maltei, adoptată de Parlamentul Britanic în anul 1964, Malta a dobândit independență față de Regatul Unit, ca teritoriu suveran și independent al Commonwealth-ului, cunoscut oficial din 1964 până în 1974 ca Statul Malta, având-o pe Elisabeta a II-a ca șef de stat.

Țara a devenit republică în anul 1974, și, deși nu mai este țară a Commonwealth-ului, rămâne stat membru al Commonwealth-ului Națiunilor.

Malta a fost admisă în Organizația Națiunilor Unite în 1964 și în Uniunea Europeană în 2004, iar în 2008 a devenit parte din Zona Euro.

Malta are o îndelungată istorie creștină și Arhiepiscopia Romano-Catolică de Malta se pretinde a fi scaun apostolic întrucât, în conformitate cu Faptele Apostolilor, Apostolul Pavel ar fi naufragiat în Malta.

Catolicismul este religia oficială a Maltei.

Malta este o destinație turistică populară, cu o climă caldă, numeroase zone de agrement și monumente arhitecturale și istorice, între care trei situri din Patrimoniul Mondial UNESCOHipogeul Ħal-Saflieni orașul La Valletta și șapte Temple Megalitice, care sunt unele dintre cele mai vechi structuri din lume.

Pot rivaliza cu celebrele monumente megalitice din Marea Britanie, cele de la Stonehenge, renumite în lumea întreagă.

FESTIVAL DE VIN, CU GUST DE MALTA

nufarm.ro

Un prilej unic.  Un prilej neașteptat. Unul iscusit și nespus de potrivit pentru a celebra aventura/și lumea vinicolă locală.

În egală măsură,  spre a aduce – la dispoziția publicului – gusturile delicate ale podgoriilor locale, principalii producători de vin organizează, în fiecare vară, festivaluri de vin. Ele sunt izvodite și pentru a sărbători, firesc, recolta din fiecare an.

Oferind divertisment, dar – deopotrivă – și cultură, toate cinstite/spălate cu un pahar mare de vin local proaspăt, aceste festivaluri sunt un must-see pentru toată lumea! Locali sau străini, toată lumea se bucură.

Emmanuel Delicata este un nume cu rezonanță în Malta. Unul care a fost sinonim cu vinul maltez – sigur, de bună calitate – de mai bine de  un veac/de 100 de ani.

Cu rădăcini umile, începând – modest – cu o afacere de familie, în anul 1907, chiar la începutul secolului, Delicata poate fi (re)găsit acum, ca brand, în fiecare colț al insulelor.

UNDE SE DESFĂȘOARĂ FESTIVALUL

Festivalul anual se desfășoară la Grădinile Barrakka din Valletta, în luna august, iar apoi, în Nadur, Gozo, se organizează un alt festival în cursul lunii.

Fiecare eveniment aduce ceva nou, un amestec de vin fantastic, mâncare locală excelentă, dar și divertisment entuziast.

Cu vederi spectaculoase, în lungul Marelui Port/Harbour și zona Trei Orașe, acest eveniment combină cultura, vinul și peisajele uimitoare pentru ceea ce este sigur că va fi o noapte de neuitat.

Insula are o gamă largă de evenimente culturale, gastronomice și de divertisment care sunt planificate pentru fiecare vară, dar festivalurile de vinuri se află pe primul loc în lista de “trebuie să văd” – și oferă vizitatorilor o perspectivă minunată asupra atmosferei mediteraneene (plină de relaxare) care îl face faimos.

Dacă doriți să aflați mai multe despre acest festival de vin, vizitați site-ul cu același nume, Emmanuel Delicata.

AMMOULIANI

nufarm.ro

Grecia eternă, Grecia fascinantă: UN PRELUDIU LA MUNTELE ATHOS
Trebuie să legi, ÎNTOTDEAUNA, călătoriile tale de un reper, pentru ca lumea să le înțeleagă. Iar Ammouliani se relaționează, inevitabil, la Muntele Athos, ca la o autoritate (zeitate) tutelară.

Asemeni oricărui muritor ortodox, am visat să pot intra, măcar nițeluș de puțintel, în Muntele Athos, ca în spatele unui secret bine păzit.

Curiozitate de reporter?

Da, chiar dacă, se știe, curiozitatea este cea care a omorât pisica.

Iar Ammouliani mi-a oferit, măcar în parte, o șansă de a-mi potoli curiozitatea.

De ce? Pentru că Ammouliani are reputația ultimului popas înaintea Athosului.

Înainte de a intra pe pământul sfânt.

Aici, pesemne, în vechime, se legau (sau, deopotrivă se dezlegau) 🙂 măgarii cu calabalâc.

 

ÎNTR-UNA DINTRE MÂNĂSTIRILE PĂRĂSITE 🙂
Am intrat, fiind oaspeți la Ammouliani, și am vizitat o mânăstire dezafectată.

De fapt, cumva părăsită. De călugării ruși, parcă.

O mânăstire pustie, în care mai rămăseseră destul de puțini călugări.

Pentru asta, a trebuit să înaintăm, vreo șapte sau opt kilometri, în teritoriul Athosului.

Am văzut, cu ochii noștri, cam cum se trăia în mănăstirile din Athos.

Este – și acest – un privilegiu, datorat, în principiu, ospitalității practicate la Ammouliani.

Dar cel mai mare câștig este firescitatea oamenilor de la Athos, care se poartă cu naturalețea cu care obișnuiesc, de parcă ai fi – și tu – un megieș de pe-acolo.

Tot acolo am văzut o procesiune, în septembrie anul trecut.

Fiind o comunitate veche, am putut suprinde, în fibra ei intimă, viața de obște – cum s-ar zice – a comunității ortodoxe.

În care credința/și tradiția strămoșească încă înseamnă ceva. Și încă mult.

PESCARI, MONAHI ȘI ȚĂRANI: OAMENI SIMPLI, ÎNTRE CARE TE SIMȚI CA ACASĂ
Ammouliani este o comunitate relativ mică.

De aceea, când apari acolo, chiar ca un turist străin, ești integrat, firește, dacă dorești aceasta.

Comunitatea păstrează ceva din spiritul Sfântului Munte.

Din acea aromă de frățietate – și, deopotrivă, din buna tradiție rurală.

Și ar trebui spus că mai are și ceva din izul unei mici comunități pescărești.

Un fel de urmași ai lui Simon, zis Petru.

Neam de oameni modești, care știu, în adevăr, să strângă rândurile, pe vreme de furtună.

MALTA, EXOTICUL PROXIM

nufarm.ro

Cu cost minim – cel mai apropiat exotic pe care ni-l putem permite/și cel mai sigur, în Europa.

Malta, putem să punem pariu, este – în continuare – o destinație emergentă. Și nu doar pentru regizorii care vor să filmeze în locuri exotice. Ci pentru că este EXOTICUL cel mai aproape, pe care ni-l putem permite. EXOTICUL PROXIM, cel mai apropiat exotic pe care ni-l putem permite. Și, în același timp, cel mai sigur, SAFE în totalitate. În chiar casa noastră, în Europa, continentul care este, pentru noi, acasă.

Cum reușește, de douăzeci de ani, să își mențină actualitatea, ca destinație turistică? În bună măsură, este un mister. Un mister și nu prea. Poate, doar, explicabil prin prețurile accesibile/și modice.

Dar explicabil  și prin rețeta de care dispune. Malta este un fel de Grecia restrânsă la cea mai esențială formulă pe care o poate îmbrăca, desigur, pentru că Grecia, pe lângă Malta, arhipelagul de cinci insule, poate părea enormă.

Ca număr de insule, statistic adică, Malta poate părea Grecia micșorată de două sute de ori. La scara unu pe două sute. 🙂

Și Italia pe lângă Malta poate părea un uriaș. Iar Malta, ca să continuăm metafora, poate părea niște lacrimi de uriaș. Cinci lacrimi, în arhipelag.

Firește că Italia atrage de câteva ori mai mulți turiști. Sau de câteva zeci de ori. Dar nici nu se compară, la urma urmei.

Malta ar fi făcut performanță și numai prin simpla menținere, ca ofertă, pe piața turistică a Europei, în genere – și, în special, a Europei de Sud.

SUD a însemnat, întotdeauna, soare, mare, multe ore de luminozitate, deci optimism. Relaxare maximă. Căldură toropitoare. Umbreluțe multicolore. Palmieri. Un areal cuceritor. O atmosferă entuziastă. Debordând de sporturi, de înot, de condiția insulei, înconjurată din toate părțile de peruzelele etern schimbătoare ale mării.

Malta este toate acestea la un loc. Și ceva încă pe deasupra.