;"
Category Archives: AGRICULTURA
MENTIUNEA DE CALITATE “PRODUS MONTAN” obținută de încă un apicultor
La sfarsitul acestei luni din 2018, a mai fost anuntat de minister ca un nou produs a primit dreptul de folosire a mențiunii de calitate facultativă „produs montan”. Mai pe scurt, un operator economic din județul Caraș Severin a cerut si a primit, pentru produsul „miere”, denumirea de „produs montan”, acuma fiind introduss in registrul național al produselor montane. Actual sunt 68 de produse înregistrate în acest registru.
De altfel, inca din 2014, Comisia Europeană da producătorilor de alimente din zonele montane, prin intermediul unui Regulament, facultatea de a specifica pe etichetele produselor lor sintagma “produs montan”. In tara noastra, Agenția Zonei Montane reprezinta agentia instituita cu obligativitatea de verificare și oferire a dreptului de folosire a mențiunii de calitate facultativă “produs montan”, cu scopul promovarii activităților agricole din zona montană, a asigurării unor produse de calitate pentru garantarea veniturilor populației din regiunea rural-montana și a evitării migrației din aceste zone.
Datorita acțiunilor de promovare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan” de catre Agenția Zonei Montane, s-a reevaluat situatia si s-a conchis ca producătorii doresc sa-si înregistreze produsele sub această mențiune.
Pentru a evita confuzia dintre produse, Comisia a emis un act prin care a stabilit criteriile pe care producatorii trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de sus-mentionata menţiune pe etichete. De aceea, ea poate fi folosit pe produsele realizate din animale crescute in ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, cu conditia ca produsele sa fie prelucrate în aceste regiuni. Ea poate fi oferita si pentru produsele apicole, in cazul in care albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
Registrul național al produselor montane poate fi vizualizat pe pagina web a MADR, la acest link: http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-geografice/produse-agricole-si-alimentare/produs-montan.html
Plățile pentru schemele de plată
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat printr-un comunicat de presa ca in intervalul 11 -15 octombrie 2018, va trimite sumele de bani care se cuvin, de drept, fermierilor in conturile acestora, pentru schemele de plată mentionate mai jos:
- rambursarea sumelor pentru disciplina financiara, adica sumele cuvenite României din fondul de criză, fiind procesate/autorizate un număr de 76.141 dosare cu suma totală de 75.501.749,49 lei, echivalentul a 16.451.931,77 euro;
- renta viageră agricolă în sumă totală de 17.016.736,23 lei pentru aproximativ 13.388 beneficiari care au ales platile prin virament bancar;
- Programul Național Apicol (PNA) 2018 pentru un număr de 5.282 apicultori avand valoarea intreaga de 33.398.771,39 lei;
- restructurare/reconversie plantații viticole în valoare de 4.459.927,04 lei pentru un număr de 27 beneficiari;
- investiții în cadrul Programul Național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018 în sumă de 6.126.342,35 lei pentru un număr de 2 beneficiari;
- măsura de promovare a vinurilor în cadrul Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, în sumă de 117.181,36 lei pentru beneficiarul Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc, asociaţie formată din 17 producători de vinuri cu Denumire de Origine Controlată și Indicaţie Geografică.
CLUJ-NAPOCA a primit FINANȚARE de la UE pentru diferite proiecte
Cluj-Napoca a fost ales drept unul dintre cele 22 de orașe care urmeaza sa primeasca o finanțare totală de 92 milioane de euro, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), pentru solutii noi care reusesc sa depaseasca provocările urbane, precum calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.
„Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a spus comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.
In total sunt 22 de orase care vor primi aceasta finantare, realizata in urma cele de-a treia cereri de proiecte referitoare la acțiunile urbane inovatoare pentru domeniile:
- Adaptarea la schimbările climatice: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța)
- Calitatea aerului: metropola Aix-Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia)
- Locuințe: Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța)
- Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale: Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia).
Unul dintre proiecte propune reducerea riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, aceasta fiind o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie care functioneaza pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată pentru valurile de căldură în Paris, locuințe sociale eficiente energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare SUNT aici.
Comisia Europeană a introdus, totodata, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte pentru acțiunile urbane inovatoare. 100 milioane de euro vor fi utilizati pentru orașele castigoare pentru a finanța proiecte inovatoare de protejare și scadea vulnerabilitatea spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea.
De asemeni, vor primi subventii si proiectele digitale, de mediu și de incluziune.
Ele trebuiesc predatep ana in luna ianuarie 2019.
Castigatorii vor fi declarati in vara anului 2019.
Milioane de euro au intrat în conturile fermierilor săptămâna aceasta
Cererile de finantare care pot fi trasnmise prin intermediul mediului online de catre tinerii fermieri pot fi facute pentru o groaza de subcategorii agricole, majoritatea dintre ele fiind prevazute pentru sectorul vegetal.
Astfel stand treaba, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a anuntat ca a inregistrat un total de 14.200 de solicitari de finantare (numarul nu este exact), pentru instalarea tinerilor fermieri in mediul rural, prevazut pentru intervalul 2015 – 2018.
Valoarea subventiilor de la Uniunea Europeana cerute prin intermediul submasurii 6.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) depaseste 582 de milioane de euro. Pana acum, agentia a reusit sa stabileasca 11.000 de contracte de finantare cu solicitantii, toate atingand o valoare de cam 421 milioane de euro, incluzand si proiectele preluate prin procedura de tranzitie din programarea 2007 – 2013.
„Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca sefi ai unei exploatatii agricole reprezinta una dintre cele mai accesate linii de finantare din intregul Program. Ma bucur foarte mult ca tinerii au solicitat finantare pentru a demara o investitie in mediul rural deoarece fara reinnoirea generatiilor de agricultori nu vom putea realiza o dezvoltarea durabila a agriculturii si a zonei rurale din tara noastra.
Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispozitie un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a platit mai mult de 338 de milioane de euro, pana in prezent, suma insuficienta raportata la nevoia de finantare a tinerilor fermieri – AFIR a primit solicitari conforme de 582 de milioane de euro. Vom acorda o atentie sporita acestei categorii de beneficiari si dupa 2020 prin Planul National Strategic” a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.
Horticultura 70
USAM
La Aniversară:
La mijlocul lunii octombrie 2018, la București, un oraș din România (nu știu dacă îl știți sau măcar ați auzit de el) 🙂 , dar mirific, a prins viață/adică a avut loc, (pre)cum zic comunicatele de presă, sărbătorirea a 70 de ani de excelență în educație și cercetare în domeniul horticulturii din cadrul Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Bucureşti.
Este un un moment de mare bucurie pentru cadrele didactice, absolvenții și studenții facultății: asta spune Dorel Hoza, decanul de la Horti(cum o alintă, cu tandrețe, deopotrivă studenți, profesori etc). Cu această ocazie vom aniversa şi 20 de ani de învăţământ peisagistic la Bucureşti, fiind prima facultate care a înfiinţat această specializare în Romania.
Aniversarea celor 125 de ani de cercetare, învăţământ şi producţie vitivinicolă şi pomicolă la Staţiunile didactice şi de cercetare de la Pietroasa şi Istriţa reprezintă un moment de mândrie pentru întreaga comunitate ştiinţifică şi de producţie ce şi-a adus contribuţia la dezvoltarea celor două unităţi.
Și ele se prezintă LA ANIVERSARĂ.
Consiliul Facultății de Horticultură are prilejul ideal să invite să participați la manifestările prilejuite de aceste aniversări.
TOAMNA HORTICOLĂ ROMÂNEASCĂ
Toamna horticolă este o continuare a târgului de primavară Hortus Florshow, la ediția din toamnă fiind prezenți și producători de legume și fructe.
20 de ani de peisagistică.
Conferința AsoP România 2018 “PEISAGISTICA – EDUCAȚIE ȘI PROFESIE” este organizată în perioada 1-2 martie 2018 în Cluj-Napoca de Asociația Peisagiștilor din România – AsoP alături de filialele sale teritoriale: Nord-Vest, Vest și București-Ilfov în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Facultatea de Horticultură și Societatea de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania (SHST).
De 125 ani de Istrița și Pietroasa.
Încă din iunie, la Istrița, au început sărbătorile/și asta pentru că, în județul Buzău, a avut loc Sărbatoarea Cireșului.
Asta pentru că și cireșii merită/și trebuie sărbătoriți, nu-i așa?
Statiunea Istrita, situată în localitatea cu același nume din judetul Buzau si aparținând administrativ de USAMV București, este considerată “bătrâna doamnă” a pomiculturii românești. BĂTRÂNA DOAMNĂ este numită și echipa de fotbal JUVENTUS sau U.T. Arad. Asta vrea să spună că are o tradiție de peste 125 de ani (nu Juventus, ci stațiunea dela Istrița!:) în gestionarea elementelor de noutate privind patrimoniul genetic și tehnologic românesc, dar si strain.
O prezenta aparte a fost aceea a studentilor de la USAMV Bucuresti care iau parte frecvent la o lectie de plină natură, luând – în același timp – cunoștință despre căile de urmat într-o eventuală afacere bazată pe producția de cireșe.
Participantii au vizitat campurile experimentale, așa cum se obișnuiește la fiecare vzită. A fost/și este, de obicei, prezentat materialul genetic – și variantele tehnologice, pepiniera cu toate speciile produse, oferite, de altfel, spre vânzare de către stațiune și au beneficiat de expuneri și demonstrații practice, despre tăieri in coroană, tratamente fitosanitare, recoltare etc.
DACĂ TE FACI MARE, TE DAU LA ȘCOALA DE POMI! 🙂
E bine de știut că Pepiniera Istrița produce o gamă largă de pomi altoiți sub formă de vargă și cu ramuri anticipate, la speciile măr, păr, gutui, prun, cais, piersic, migdal, cireș și visin. Pomii se produc in școala de pomi în ciclu de doi ani.
Patrimoniul pomicol al Istrița este într-o dinamică permanentă. Principalele specii plantate pentru producția de fructe sunt prunul, murul și ciresul. Se află în plină desfășurare un program de realizare a unor plantatii pomicole cu densitate mare, iar pe terenul arabil și în asolamentul pepinierei pomicole sunt cultivate loturi semincere. Este vorba mai cu seamă despre cereale și plante tehnice.
125 DE ANI DE PIETROASA
Anul acesta, Stațiunea de Cercetare de la Pietroasa împlinește 125 de ani de existență. Da, ați citit bine, 125 de ani de când a început întreaga epopee. Da, Cercetarea viticolă s-a așezat, de mai bine de un secol, la Pietroasa. Putem să spunem că-i merge bine acolo. Ba chiar foarte bine.
Și ea este sub tutela fastă a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București.
Centrul viticol Pietroasa face parte din podgoria Dealu Mare, cea mai mare podgorie din Muntenia, care cuprinde o suprafață de aproximativ 70 km lungime, între Valea Teleajenului și Valea Buzăului.
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa — Buzău se așterne pe două sate
Acest centru viticol se întinde de-a lungul a două sate, Pietroasele și Șarânga, pe dealul Istrița. Se distinge de restul podgoriei Dealu Mare, prin condițiile de climă și de sol deosebite/dar – de asemenea – și prin calitatea vinurilor produse aici.
Terenul este așezat în pantă, cu o expoziție predominant sudică, altitudinea sa variind de la 130 m la baza pantei până la 350 m la limita superioară, după cum ne șoptesc la ureche și datele prezente de siteuri ( și aici ne referim inclusiv la site-ului oficial al stațiunii, www.pietroasaveche.ro).
Însușirile fizico-chimice ale solurilor sunt favorabile culturii viței-de-vie, cele din partea superioară a versantului, scheletice, bogate în calcar, fiind recomandate pentru cultura soiurilor destinate producerii de vinuri dulci și aromate. Cele de la baza versantului, mai bogate, fiind indicate pentru cultura soiurilor de masă. Că nu e om întreg ăla care n-a gustat, măcar pentru o singură dată, minunăția care se numește TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ de Pietroasa.
Cât despre solurile de pe versanții cu pante mari, ele (acestea) sunt valorificate prin cultura migdalului și a nucului.
Dintr-un punct de vedere strict meteorologic, în această zonă se înregistrează un regim mai sărac de precipitații/ dar și o valoare mai ridicată a temperaturilor din perioada de vegetație a acestei minunate liane care este vița-de-vie.
Asta se întâmplă, în special, în perioada de maturare a strugurilor, după cum scrie un autor de referință, M. Macici într-una dintre cărțile sale.
Dar, despre vin s-ar scrie (dacă nu cumva s-au și fost scris deja) epopei/și tomuri întregi…
Ungurii profită de criza pestei porcine din România
Desi virusul pestei porcine este in plina dezvoltare si focarele de infectie au tot crescut, carnea de porc este, in continuare, cumparata. Cu toate acestea, nu este carnea aceea la care v-ati astepta, ci aceea din rasa Mangaliţa. În Maramureş este una dintre cele mai importante fabrici din Romania si pare sa lucreze non-stop, tocmai pentru a asigura cererea crescanda a romanilor, mai ales ca se apropie sarbatorile…
In aceasta fabrica de porci Mangaliţa sunt realizate produse tradiţionale din carne de mangaliţă, iar cei care produc sunt romani si sunt unii dintre cei mai insemnati de pe piata locala.
De pilda, foarte cunoscutii carnati de acest gen au un elemnt secret: tipul de lemn utilizat pentru afumare, precum şi combinatia de condimente pe care o facem. Cu toate ca mai e mai mult de o luna pana la Craciun, romanii deja au inceput sa-si faca proviziile de iarna!
Insa nu doar cârnaţii de porc de casă sunt preferatii nostri, aparent.
În tara noastra, mare parte din fermieri nu au mai continuat, dupa Revolutie, domeniul cresterii porcilor din rasa Mangaliţa. Cu toate acestea, caderea unei piete, inseamna un castig pentru o alta piata, respectiv cea a ungurilor, care, in timp, au devenit unii dintre cei mai importanti exportatori europeni de jambon de Mangaliţă. Carnea ei este de o culoare mai închisă in comparatie cu porcul obisnuit, fiind mai ales preferata datorita infatisarii marmorate, din cauza grasimii intramusculare, a frăgezimii şi suculenţii ei. In principal, gustul vine de la nivelul scazut de colesterol, ceea ce duce, deseori, cu gandul la carnea de mistret.
Virusul PPA produce panică și în Botoșani!
Virsului pestei porcine a ajuns si in județul Botoșani, iar acum, au fost anuntata gasirea a 30 de porci pe câmp, în pădure sau pe cursurile de apă, posibil morti in urma dezvoltarii focarelor de pestă porcină.
Reprezentanţii DSVSA Botoşani recomanda ca locuitorii care se stiu cu probleme sa anunte de urgenta medicului veterinar, deoarece suinele pot fi diagnosticate si cu alte boli, nu numai cu virusul PPA, ceea ce numai un specialist ar putea spune sigur.
Directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani, Minodora Vasiliu, a spus ca, la inceputul lui 2018 au fost gasiti 30 de porci morţi, la iesirea din localităţile din judeţ:
“Au fost aruncaţi porci. Aşa fac oamenii în ziua de azi, aruncă porci. Sfatul meu este să nu le mai fie frică, să facă un dialog permanent cu Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană, pentru a putea lupta împreună împotriva virusului pestei porcine, să anunţe medicul veterinar despre orice îmbolnăvire sau mortalitate, că nu orice îmbolnăvire sau mortalitate înseamnă patologie pestă porcină africană, ceea ce s-a şi dovedit la toate mortalităţile pe care le-am găsit, pe care le-am adus, inclusiv porc sălbatic”, a declarat acesta.
Directorul crede insa ca porcii nu au murit in urma pestei porcine. Cu toate acestea, oamenii deja au aruncat leşurile, deoarece cauza mortii este inca necunoscuta, iar pentru ca autoritatile sa nu le omoare suinele, au decis sa scape de ele cat mai rapid.
Primul tractor agricol românesc
Producătorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM Reghin, administrata de familia Oltean, a introdus de curand cel dintai tractor fabricat in mod integral in Romania, sub numele de brand IRUM.
Tractorul de care vorbim a fost realizat in mod integral de echipa de ingineri a Centrului de Cercetare și Dezvoltare creat de IRUM, in interiorul fabricii, fabricarea facandu-se pe platfoma industrială din Reghin.
“Știința și expertiza de a construi utilaje agricole performante vine cu obligația de a oferi produse care să răspundă unor necesități agricole. Anul Centenarului, este un bun moment să oferim o soluție integral românească, într-o categorie de piață unde nu mai avem soluții de mai bine de 15 ani, iar toamna acestui an, a fost un bun prilej să lansăm primul tractor agricol 100% românesc marca IRUM’, a spus unul dintre cei mai notorii fabricatori de utilaje agricole și forestiere din tara si administratorul companiei.
Acesta este prevazut cu un motor Diesel de stagiul IV, avand o capacitate de 3.4 l dezvoltând 102 CP și un cuplu maxim de 430 Nm. Se vinde pe piata europeana si romaneasca.
‘Eu cred cu tărie în viiitorul agriculturii românești, însă, pentru a avea ferme rentabile trebuie să oferim producătorilor agricoli soluții, tehnologii și utilaje moderne. Noul nostru tractor agricol, corespunde exigențelor unei agiculturi moderne și va putea concura cu succes pe orice piață europeană. Însă preocuparea noastră este, în primul rând, să dezvoltăm un parteneriat pe termen lung și reciproc avantajos cu fermierii români, pentru că ei sunt cei care au investit și până acum încredere în produsele și serviciile noastre. Vreau să mulțumesc în mod special echipei de ingineri care a lucrat la acest proiect, tuturor celor implicați în producție, precum și clienților care ne-au onorat cu încrederea și loialitatea lor’, a anuntat Mircea Oltean, CEO-ul companiei IRUM.
150 de milioane de euro pentru fermierii români și antreprenorii rurali
Mai mult de 1.300 de fermieri români și antreprenori vor primi credite bancare in valoare de 150 milioane de euro, 87 milioane de euro din acestea venind de la Uniunea Europeana, prin 4 bănci din Romania, alese special de Fondul European de Investiții (FEI), acesta fiind cel dintai acord de finanțare în domeniul agricol de la noi din tara.
Cele 4 banci care au fost alese pentru acest proiect sunt: Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, dupa cum a anuntat FEI.
„Accesul la creditare este esențial pentru ca agricultorii să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural vor profita din plin de această finanțare”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, in delegatia sa in Capitala.
FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut si anul trecut un acord de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar sus-mentionatele institutii de credit vor fi cele dintai care vor pastra si trimite finanțare antreprenorilor locali.
Acordul se refera la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), a careis sursa de buget il reprezinta Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Acesta respecta politica agricola a Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și a Guvernului României, acesta sustinand costurile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.
Scrapia s-a împrăștiat în toată țara
Autoritățile sanitare veterinare nu au anuntat nici pana acum nimic despre bolile care au inceput sa infecteze fermele de ovine din Romania. Scrapia este doar un alt sinonim pentru pesta porcina africana, cu diferenta ca ea afecteaza numai ovinele. Mai pe scurt, daca o oaie este infectata de acest virus, sansele de raspandire la altele este foarte mare. Nu se cunosc remedii, vaccinuri, de aceea, daca o turma de oi a fost depistata cu scrapie, trebuie sacrificata toata de indata.
De asemenea, unii dintre fermieri nu stiu ca achizitioneaza berbeci contaminați cu scrapie sau cu imunitate scazuta impotriva afectiunii si le duc la ferme, de unde contamineaza celalate animale. Asta a fost, de pilda, imprejurarea in județul Mureș, un fermier ne povesteste exact ce s-a intamplat dupa aceea si pierderi imense pot avea fermierii, in urma contaminarii:
Astazi, in mod oficial, exista contaminare în județul Bihor, comuna Paleu, satul Uileacul de Munte, una dintre fermele din aceste regiuni vor fi sacrificate, 2.000 de capete de ovine in total.
“Mi-au spus că-mi iau animalele și le duc. Îmi lichidează toată ferma. Avem multe oi, aproape 2.000. Așa mi-au spus că-mi dau despăgubiri. A fost comisie mare aici, la mine. Eu am animale grozave, nu orice animale. Din rasa Țurcană, oi mari, bâle, oacheșe. De o viață am rasa asta. În urmă cu două luni au descoperit scrapia în ferma mea. Tot am avut cazuri, ba o oaie, ba două și nu le-am dus. După un timp am zis: măi, ce-i cu astea?! Și m-am dus cu un cap de oaie la DSV (Direcția Sanitară Veterinară n.r.). Ce are, domle? Și după aia mi s-a comunicat ce au. Mi-a venit ca un trăznet. Au trimis la București și, iarăși, tot așa. Mi s-a comunicat că a venit rezultatul de la București că e scrapie. Comisia a fost de multe ori la mine în fermă.
Și acum, de câteva zile, au venit cu două jeep-uri pline, două Duster. Nu-i cunosc pe toți, pe unul, doi că fac parte din DSV Bihor. Dar de aproape nu cunosc pe nimeni. Cu greu mă despart de oi, că le am de o viață. Îmi vine să mor! Eu nu pot să trăiesc fără oi, că într-un an îmi trage clopotul. Io am început de la un miel și ăla l-am cumpărat. Mă ocup de oi de când am plecat pe picioare.
Părinții mei or fost săraci. Le-am făcut cu bâta, am fost slugă mult, mult. Nu știu cum a ajuns boala asta că nu am avut…Nu am cumpărat niciun cap. Nici berbeci! Deloc! Am trecut, în primăvară, că noi avem două domicilii, pe lângă turma unuia care a avut boala asta și io numai acolo mă țin cu capul, că de acolo am luat boala asta. Avem și casă pe frontiera cu Ungaria de peste 40 de ani și am și acolo saivan, dar locul de vară e aici, că în câmpie sunt pășunile strâmte și nu putem trăi.” spune crescătorul de ovine Miron Hulea, pentru AGROINFO.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a inceput un program de supraveghere activă a scrapiei la ovine. Problema e ca nu se stie deocamdata cati bani au fost alocati pentru acest program, modalitatile in care se desfasoara si supravegheaza etc. ANSVSA arata o harta cu Romania, conform careia scrapia s-a extins aproape in toata tara. Gri inseamna regiuni cu risc de scrapie, iar verde, sigur (cel putin neoficial).
Usturoiul de Ramnicelu “ar putea ajunge în import”
Usturoiul de Ramnicelu, numit alternativ si usturoiul romanesc, si-a dobandit o popularitate foarte mare, datorita proprietatilor lor gustative si medicinale si tocmai de aceea, anul acesta, oamenii de stiinta ai Statiunii de cercetari legumicole din Buzau “i-au oferit o noua oportunitate” si l-au omologat, pentru a incepe sa fie fabricat in serie.
“Celebrul soi de usturoi romanesc de Ramnicelu a trecut anul acesta toate testele, anul viitor va fi in anul doi de testare si va fi trimis la omologare in vederea recunoasterii sale oficiale ca planta de cultura”, a declarat initiatorul acestui proiect, cercetatorul Costel Vanatoru.
Activitatile desfasurate de oamenii de stiinta au mai multe semnificatii, respectiv:
“Pe de o parte, prin inscrierea in Catalogul oficial al plantelor de cultura din Romania, producatorii vor beneficia in premiera de subventii agricole, iar, pe de alta parte, odata cu relansarea in productia de serie, de la 20-30 de hectare cultivate in prezent se poate ajunge la cateva sute de hectare, importurile de produse similare, de regula de proasta calitate, vor fi limitate”, a spus cercetatorul.
Membru corespondent al Academiei de stiinte agricole si silvice, profesorul Costel Vanatoru opiniaza ca acesta“poate ajunge cu usurinta la export”.
“Gratie unui cultivator din Ramnicelu, acest soi romanesc de usturoi a fost solicitat de un cunoscut supermarket si, totodata, statiunea de la Buzau va putea oferi de anul viitor orice cantitate de samanta certificata, pentru ca acest soi de exceptie va fi bine primit si pe mesele consumatorilor din alte tari”, a mentionat Vanatoru.
Crescătorii de animale pot veni să-și ridice banii de la APIA
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuntat ca, din data de 25.10.2018, Centrele judeţene APIA vor incepe platile pentru ajutorul de stat în zona creșterii animalelor, pentru serviciile prestate în luna august 2018, se arata intr-un comunicat al institutiei.
Suma totală care a fost permisa pentru plata este de 1.051.844,02 lei și are ca sursa bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 26 de beneficiari, care au cerut sus-mentionatul sprijin financiar, potrivit Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost impusa o schemă de ajutor de stat în zona creșterii animalelor, pentru intervalul 2015-2020, a cărei valoare maximă totală ajunge la 759,25 milioane de lei.
Intensitatea ajutorului de stat pentru prestarea serviciilor este:
- a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;
- b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.
Banii pot fi ridicati de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, listati intr-un tabel cu fermierii, membrii în asociație, care primesc aceste servicii și cărora li se permite sprijinul financiar cu scopul acoperirii cheltuielilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.
Totodata, APIA a inceput plățile și pentru renta viageră agricolă care se ridica la 35.669.054,35 lei pentru un număr de 31.877 de solicitanti ce au ales ca platat sa fie realizata prin mandat poștal.
