Category Archives: AGRICULTURA
Despăgubiri pentru secetă, inundații și temperaturi excesive
O nouă lege cu privire la stabilirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile a trecut de Camera Deputaților.
Legea a fost inițiată de parlamentari PSD și prevede stabilirea cadrului legal pentru o nouă schemă de ajutor de stat pentru oferirea unor despăgubiri producătorilor agricoli care au culturi afectate de secetă gravă, inundaţii şi temperaturi excesiv de scăzute sub limita biologică de rezistenţă a plantelor.
- Beneficiari și criterii de eligibilitate
Cei care pot aplica la această schemă sunt producătorii agricoli care îşi desfăşoară activitatea în producţia agricolă primară, respectiv producători agricoli persoane fizice și juridice. Mai întâi, aceștia trebuie să aibă la îndemână un proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor încheiat de către o comisie formată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi în care să fie precizate cultura şi suprafaţa afectată şi gradul de afectare.
Despăgubirile se vor oferi doar pentru daune ce trec de 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului.
- Cum se va oferi
Cei care aplică la acest program trebuie să transmită la DAJ o cerere de acordare a ajutorului financiar, împreună cu documente (copie act de identitate, extras din registrul Unic APIA/ANSVSA/UAT/atestat de producător).
DAJ-urile verifică, stabilesc valoarea ajutorului financiar şi beneficiarii, întocmesc şi transmit la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţii centralizatoare lunare. Ministerul Agriculturii transmite Ministerului Finanţelor Publice cereri de deschidere a creditelor bugetare însoţite de situaţii centralizatoare a ajutorului financiar. După aprobarea cererilor de către Ministerul Finanţelor, din bugetul Ministerului Agriculturii se alimentează contul DAJ, care va transmite mai departe despăgubirile în conturile beneficiarilor schemei.
Schema se va tranmiste an de an Comisiei Europene. Dacă, înaintea emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană cere schimbări privind schema, prevederile prezentei legi pot fi modificate în mod corespunzător. Dacă Comisia nu emite nici o decizie de aprobare a schemei, ajutorul financiar plătit beneficiarilor va rămâne definitiv suportat de la bugetul de stat.
Camera Deputaţilor este for decizional. Proiectul va fi transmis către Secretarul general pentru a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR).
Obiective de Durabilitate pentru 2030 pt. creșterea rezilienței sectorului agricol
Corteva Agriscience anunță Obiectivele de Durabilitate pentru 2030, în vederea creșterii rezilienței sectorului agricol
Obiectivele vizează creșterea sustenabilității exploatațiilor, terenului agricol, comunităților și operațiunilor proprii ale companiei
Wilmington, Delaware, 1 iunie 2020. Astăzi, Corteva Agriscience a făcut publice angajamentele pe care și le-a asumat pentru următorii zece ani în vederea creșterii sustenabilității sistemului alimentar mondial. Obiectivele se referă atât operațiunile proprii, cât și la o serie de inițiative vizând agricultorii și productivitatea fermelor acestora, îmbunatățirea calitații solului, grija față de mediu, gestionarea resurselor de apă, biodiversitatea, siguranța la locul de muncă, transparența lanțului de aprovizionare.
“Acum este mai important ca oricând să ne îndeplinim misiunea de a contribui la îmbunătățirea performențelor sectorului agricol la nivel global, punând accent pe durabilitate” a declarat James C. Collins Jr., președintele executiv al Corteva Agriscience. “Credem că este momentul potrivit să ne angajăm în protejarea și conservarea sursei hranei noastre, în a ajuta comunitățile să înflorească. Vrem să-i sprijinim pe aceia care ne hrănesc pe noi toți.”
Obiectivele asumate, croite pe măsura mărimii și misiunii companiei, reflectă faptul că aceasta este sută la sută dedicată agriculturii și are în centru dezvoltarea relațiilor pe termen lung atât cu fermierii, cât si cu toti ceilalti parteneri de-a lungul lanțului, după cum explică Anne Alonzo, vicepreședinte pentru afaceri externe și sustenabilitate.
“Pentru Corteva, problema sustenabilitatii nu este deloc ceva nou. Anunțul de astăzi constituie doar asumarea publică a celor 14 obiective specifice si măsurabile care să-i ajute pe fermieri să practice o agricultură durabilă, sa protejeze pamântul și resursele naturale, să îmbunatățească viața comunităților și să crească profitabilitatea noastră operațională”
Angajamentele pe care Corteva și le-a luat pentru următorii 10 ani vor oferi instrumentele și pregătirea necesare pentru a reduce variabilitatea randamentelor culturilor, a optimiza utilizarea input-urilor și a spori capacitatea de a face față schimbărilor climatice. Grija față de calitatea solului, gestionarea corectă a apei si biodiversitatea sunt parte a viziunii companiei. Între obiectivele Corteva mai sunt incluse dezvoltarea și protejarea resurselor umane proprii, dar și ale celor din sistemul agro-alimentar și din comunitatea agricolă în sens larg. Compania promite să pună inovarea durabilă în centrul preocupărilor sale, să elaboreze o strategie pemtru diminuarea efectelor schimbărilor climatice, să folosească ambalaje nepoluante și să-și intensifice efortul de creștere a sustenabilității activității de producție.
Incepând cu 2021, Corteva va raporta anual progresul făcut în toate direcțiile menționate printr-un raport de durabilitate. Mai multe informații despre obiectivele de sustenabilitate pentru anul 2030 sunt disponibile la linkul sustainability.corteva.com.
Iată care sunt obiectivele specifice pentru 2030:
În beneficiul fermierilor:
- Punerea la dispoziție unui număr total de 25 de milioane de agricultori a unor cursuri de instruire cu privire la sănătatea solului, gestionarea utilizării îngrășămintelor și a apei și bunele practici în vederea creșterii productivității.
- Sprijin acordat unui număr total de 500 de milioane de mici fermieri, până în 2030, pentru a-și spori productivitatea, veniturile și a adopta practici agricole durabile.
- Proiectarea, validarea și evaluarea sistemelor de cultivare care să permită fermierilor creșterea durabilă a productivității culturilor agricole cu 20% față de anul de referință 2020, în paralel cu reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pentru resursele de teren arabil:
- Îmbunătățirea sănătății solului pe 30 de milioane de hectare de teren agricol, la nivel mondial, până în 2030.
- Sprijinirea introducerii progresului tehnic în administrarea resuselor de apă utilizate în producția agricolă a lumii; contribuții la îmbunătățirea eficienței utilizării îngrășămintelor azotoase pe terenurile agricole la nivel global până în 2030; reducerea, până în 2030 față de nivelul de referință din 2020, a consumului de apă pe 2,5 milioane de hectare destinate multiplicării de sămânță sau care sunt afectate de secetă, simultan cu creșterea producției pe aceste suprafețe.
- Creșterea biodiversității pe mai mult de 10 milioane de hectare de pășuni și ecosisteme naturale la nivel global până în 2030, prin practici de gestionare durabilă și conservare a habitatelor.
În beneficiul comunităților:
- Protejarea siguranței oamenilor în sediile și fabricile companiei Corteva peste tot în lume și, în general, a celor care lucrează în agricultură.
- Intensificarea, până în 2030, a eforturilor de implicare a femeilor, a tinerilor, de antrenare a comunităților unde locuiesc și lucrează angajații și clienții Corteva Agriscience,
- Voluntariat în sprijinul comunităților din întreaga lume, totalizând un milion de ore-angajat, efectuat până în 2030.
- Creșterea transparenței lanțului de aprovizionare, de la fermă la consumator, folosind instrumentele digitale ce permit fermierilor să creeze valoare suplimentară prin oferirea de informații legate de piețele agricole, de sistemele alimentare și de comunități.
Pentru operațiunile companiei:
- Crearea, până în 2025, a condițiilor ca orice produs nou să îndeplinească criteriile de sustenabilitate.
- Stabilirea unei strategii climatice pentru diminuarea emisiilor de ordin 1, 2 și 3, care să includă obiective de reducere adecvate, până la 1 iunie 2021
- Până în 2030 se va asigura folosirea exclusivă a ambalajelor reciclabile sau reutilizabile.
- Operarea mai durabilă a fiecărei unități de producție a companiei, prin reducerea deșeurilor, conservarea apei și îmbunătățirea biodiversității.
Cum se acordă ultimele subvenții de la UE
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a transmis în urmă cu câteva zile că au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, numeroase legi adoptate de către Comisia Europeană pentru a gestiona mai eficient anumite activități agricole specifice în perioada crizei de COVID-19. Vizează statele membre.
Unele dintre acestea se referă la acordarea de ajutoare financiare pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, respectiv:
- Depozitare privată carne de bovină (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitare privată carne de capră și de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului);
- Depozitare privată a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);
- Depozitarea privată a brânzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).
Regulamentele specifice stabilesc:
- tipurile de produse eligibile,
- perioadele de depozitare,
- garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)
- cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.
Se pot depune proiectele începând din 07.05.2020.
Pentru produsele carne de bovină, de oaie și de capră s-a specificat că cererile se pot transmite până pe 30.06.2020.
Formularul cererii de ajutor poate figăsit pe site-ul oficial APIA: www.apia.org.ro sau va fi transmis de funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei cereri transmise prin e-mail la: zootehnie.apia@apia.org.ro .
Ulterior scrierii cererii, se pregătesc documentele necesare cererii și documentele privind constituirea garanţiei pentru a fi scanate/fotografiate şi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro, alături de dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poştă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti. Documentele semnate electronic se transmit prin aceeași adresă de e-mail.
Procedura de depozitare privată a produselor agroalimentare au loc conform dispozițiilor din regulamentele sus-specificate. Condițiile generale de derulare a măsurilor de depozitare privată sunt stabilite însă prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.
Pentru produsele cu termen de depozitare ulterior aprobării cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, se pot constata produsele și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere LA CEL MULT 28 zile de la notificarea privind aprobarea.
În cazul în care în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția specifică se păstrează în totalitate iar ajutorul nu se mai dă!
Istoria porumbului
Porumbul este cultivat în variate condiții de climă și sol, întâlnindu-se în emisfera nordică, în Canada și Rusia, până la 58ᵒ latitudine, iar în emisfera sudică, în Noua Zeelandă, pană la 42-43°.
Prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri şi în condiţii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reușit să fie a 2-a cea mai cultivată plantă pe planeta (194 milioane ha), dupa grâu (214 milioane ha), dar cu siguranță pe locul 1 ca și producție totală (1.148 milioane t).
- Teosinte (Zea Mays parvaglumis/mexicana)
este o specie erbacee ce face parte din genul Zea care se întâlnește în flora spontană din Mexic, Guatemala, Honduras și Nicaragua.
- Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis)
este considerat strămoșul porumbului, iar acum 9000 de ani oamenii au început să “amelioreze” această “buruiană” rezultând astăzi “minunea” denumită porumb. Astfel, în America de Sud porumbul a fost cultivat de populațiile indiene din cele mai vechi timpuri, fiind planta cu cea mai mare importanță economică pentru aceștia.
Pe teritoriul țării noastre, porumbul este amintit pentru prima dată pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. În Muntenia este menţionată cultivarea lui în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova, sub domnia lui Duca-Vodă (1693-1695). În Transilvania a început să fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea.
David Hula
Charles City, Virginia
Yield: 454.9837 bu.
No-Till/Strip-Till Irrigated
Pioneer P2088YHR
(Progressive Farmer image by Jim Patrico)
Ameliorarea porumbului s-a făcut inițial empiric, oamenii selecționând știuleții cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.
Selecţia în masă este o metodă de ameliorare sistematică care datează de la jumătatea secolului al-XIX-lea, când REID, în SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi Hopkins în 1896 a folosit pentru prima data selecția individuală.
Ca metodă de ameliorare, hibridarea a început prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, MORROW şi GARDNER au elaborat procedeul de producere a seminţelor hibride F1, dar hibrizii au avut o răspândire redusă.
Cea mai eficientă metodă de ameliorare a porumbului este cea prin consangnivizare, pentru crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaborată de către SHULL în 1908-1909. Această metodă se foloseşte şi în prezent.
Linia consangvinizată este fundamentul producerii de sămânţă hibridă de porumb. Ea stă la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.
David Hula, fermierul american din Virginia care deține 4 recorduri mondiale la producția de porumb, s-a “încăpățânat” să doboare pentru a 3-a oară acest record în 2019, ajungând la o producție de 616,20 bu/acr (aprox 38 t/ha).
Este omul care a demonstrat cercetătorilor care susțineau, doar cu un sezon mai devreme, că potențialul maxim al porumbului este limitat de plafonul de 600 de bu/acr, că se înșală. Planta de porumb în acest moment are potențial nelimitat și nimeni nu mai poate susține că știe acest lucru. Dimpotrivă, David Hula “visează” la 800 bu/acr (aprox 50 t/ha). Acesta menționează că toți factorii sunt importanți și anume tehnologia aplicată, factorii climatici, dar cel mai important este – sămânța folosită.
David a doborât recordul mondial de 3 ori consecutiv, cu același hibrid din portofoliu Pioneer® – P1197. Dar ce nu cunoaște publicul din România este că linia mamă a acestui hibrid campion se regăsește și în rândul hibrizilor locali, și anume P0937 sau P0900. Practic, potențialul fantastic de producție al celor 2 hibrizi este moștenit în acest fel.
Alte tratamente eficiente pentru vița de vie
- Tratament 2 viță de vie – lăstar 20-25 cm, răsfirarea inflorescențelor:
- Curzate® F 2,5 l/ha + Systhane™ Forte 0,1 l/ha
- “Paza bună, trece primejdia…”
Propunerea se bazează pe studiul riguros al substanțelor active din componența celor două produse: miclobutanil (Systhane™ Forte) și cymoxanil, folpet (Curzate® F) al căror mod de acțiune este perfect corelat cu faza de vegetație a viței de vie din acest moment și în special cu simptomele prezente deja pe frunze.
Creșterea accelerată a plantelor, temperaturile ridicate și precipitațiile căzute în ultimele zile, fac previzibilă apariția primelor pete undelemnii, simptomele manei (Plasmopara viticola) și a primelor semne lăsate de putregaiul negru (Guignardia spp.), în special în zonele unde în anul 2019, acest patogen, mai puțin cunoscut, a dus la pierderi considerabile de recoltă.
poze 05.05.2020, plantații DJ, VN
poze 05.05.2020, plantații DJ, VN
MAI SUS – pete undelemnii
poze 05.05.2020, plantație MH
poze 05.05.2020, plantație MH
MAI SUS – necroza, putregai negru
În aceste condiții, recomandăm:
- Curzate® F (cymoxanil și folpet) în doză de 2,5 l/ha:
- cymoxanil este sistemic local, actionează rapid, afectează o serie de funcții vitale ale patogenilor, combate toate biotipurile de mană și induce reacția de autoapărare a plantelor împotriva manei;
- folpet asigură protecție imediată prin contact, fungicid multi-side, previne reinfectarea țesuturilor prin inhibarea germinației sporilor.
Conform literaturii de specialitate, folpetul acționează și împotriva putregaiului negru (Guignardia spp.), putregaiului cenușiu (Botrytis spp.) și antracnozei (Elsinoe spp).
- Systhane™ Forte (miclobutanil) 0,1 l/ha:
- miclobutanil, substanța activă sistemică din grupa triazolilor, omologată împotriva făinării (Uncinula necator), pătrunde rapid în țesuturi și se translocă acropetal prin xylem, stopând creșterea miceliului și procesul de sporulare.
De asemenea, este bine de știut că spectrul de combatere al substanței active miclobutanil include bolile: putregai negru (Guignardia spp) și antracnoză (Elsinoe spp).
Spor în toate și nu utați că “Paza bună, trece primejdia!”.
Muncitori români din Olanda infectați cu COVID-19
MAE a transmis printr-un comunicat de presă că 28 de cetățeni români care lucrau într-un abator din Olanda au fost contaminați cu COVID – 19. În acest moment se află în izolare, iar starea lor de sănătate nu ridică deocamdată probleme.
De asemenea, aceștia nu au luat legătura cu ambasada României la Haga pentru asistență consulară.
„Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Haga, s-a autosesizat prompt ca urmare a informațiilor apărute în cursul zilei de ieri în mass-media locală, referitoare la testarea pozitivă pentru infecția cu COVID-19 a mai multor persoane din provincia olandeză Gelderland, lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii, printre care se regăsesc și 28 de cetățeni români. Conform datelor preliminare, obținute de la angajator, cei 28 de cetățeni români confirmați pozitiv pentru infecția cu COVID-19 au fost plasați în carantină. Starea de sănătate a acestora este bună, toți fiind asimptomatici.
Reprezentații misiunii diplomatice au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale competente și angajatorul lucrătorilor în vederea obținerii de informații suplimentare cu privire la identitatea și starea de sănătate a persoanelor infectate.
De asemenea, MAE precizează că Serviciul de Sănătate Publică olandez monitorizează constant situația acestora, fiind vizitați zilnic de către medici. Reprezentanții angajatorului au menționat că cetățenilor români le sunt asigurate toate condițiile de cazare și masă, inclusiv plata concediului medical pe întreaga perioadă cât aceștia se vor afla în carantină. MAE menționează că locația în care cetățenii români sunt cazați este folosită de regulă pentru petrecerea vacanțelor.
Până în prezent, la Ambasada României la Haga nu au fost primite solicitări de asistență consulară din partea cetățenilor români în cauză sau din partea membrilor de familie ai acestora. Totodată, misiunea diplomatică a solicitat angajatorului facilitarea dialogului direct cu cetățenii români afectați.Ambasada României la Haga menține legătura atât cu autoritățile locale, cât și cu angajatorul cetățenilor români, fiind pregătită să acorde asistența consulară necesară, în limita competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ciobanii solicită ajutor financiar de la stat
Secetă în toată România! Prăpăd în sectorul agricol. Fermierii și ciobanii o duc rău. Din acest motiv, aceștia au solicitat ministrului Agriculturii, Adrian Oros ajutor financiar. Printr-o scrisoare deschisă, Asociația Profesională a Ciobanilor solicită 1.000 de lei pentru 1 UVM – adică pentru fiecare 6,7 oi/capre care la 31.03.2020 au vârsta de 1 an. Ei susțin că desfacerea produselor din stâne, miel/ied pentru carne, lapte de oaie sau capră, brânzeturi, lâna se vând la prețuri nerentabile și cererea este, de asemenea, mult mai mică decât înainte de coronavirus.
”În numele crescătorilor de oi și capre din România vă cerem un ajutor de 1.000 de lei pentru 1 UVM – respectiv pentru fiecare 6,7 oi/capre care la 31.03.2020 au împlinit vârsta de 1 an”, se spune într-o scrisoare deschisă de către oieri ministrului Adrian Oros.
Scopurile lor sunt:
- achiziționarea de furaje, pentru că seceta nu dă posibilitatea ciobanilor de a hrăni corespunzător animalele;
- oferă sume de bani pentru asigurarea tratamentelor pentru turmele lor;
- pentru a tunde efectivul de animale și pentru a plăti tunzătorii;
- pentru achiziționarea de crotalii și de a plăti serviciile sanitar-veterinare;
- pentru a asigura traiul.
”În acest moment desfacerea produselor noastre, miel/ied pentru carne, lapte de oaie sau capră, brânzeturi, lâna se valorifică la prețuri sub costurile pe care le-am avut și cantitățile cerute de consumatori sunt mult diminuate. Statul Român nu ne-a protejat cu nimic producția fermierilor mici și mijlocii, pe piață intră foarte multe produse cu preț foarte mic deoarece alte state europene au grijă de producția primară a fermierilor lor, subvenționând-o!
Având în vedere cele enumerate mai sus, vă cerem ca în cel mai scurt timp să ne răspundeți prin măsuri practice și nu prin promisiuni viitoare! Vă somăm ca măcar acum în aceste momente foarte dificile pentru noi care producem, să luați o poziție verticală și să ne faceți mândri că sunteți ministrul nostru!”, este mesajul transmis de oierii din Asociația Profesională a Ciobanilor și semnat de președintele Dan Petrescu, vicepreședintele Ionică Sterp și secretarul Dănulețiu Gheorghe.
Universitatea din Craiova oferă gratuit răsaduri fermierilor
Studenţii Universităţii din Craiova au realizat o seră la Staţiunea Didactică Banu Mărăcine pentru a adapta mai multe soiuri de plante la schimbările climatice şi de inova soiuri hibride. Ulterior ele sunt transmise, fără contraprestație din partea lor, producătorilor locali.
Universitatea din Craiova a anunțat că acest proiect se adresează către 50 de producători/agricultori înregistraţi la nivelul judeţului Dolj, care vor avea parte de produsele rezultate şi, totodată, de ajutor şi de sfaturi privind procesul de producţie a soiurilor noi.
“Activitatea este parte din proiectul antreprenorial social GRENA – din cadrul CRAF (Centrul de Resurse şi Angajament Ford), beneficiind de sprijinul financiar al Ford Motor Company Fund, având ca parteneri Primăria Municipiului Craiova şi Universitatea din Craiova. Caracterul inovator al proiectului GRENA îl reprezintă faptul că va reuşi să întrunească, în cadrul aceleiaşi unităţi structurale şi funcţionale, elemente de teorie şi practică, urmărind un întreg proces de producţie.
În acest sens, se vor lua în calcul următoarele elemente:
identificarea nevoilor existente pe piaţa de consum, locală şi regională; preconizarea impactului asupra consumatorilor, a tipurilor/soiurilor de produse noi, hibrizate;
studii teoretice şi practice de specialitate;
sprijin şi îndrumare oferită celor interesaţi să-şi dezvolte propria reţea de producţie; producţia vegetală, în sine; programe de educaţie pentru sănătate etc.”, se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Craiova.
Proiectul se numește GRENA și are un puternic impact social, obiectul ei fiind iniţierea şi dezvoltarea, la nivelul comunităţii agricole a judeţului Dolj, a unei reţele de mici producători de producţie vegetală. De aceea, se vor găsi și alege 10 mici producători din Dolj care au dorința de a dezvolta propriile culturi de producţie vegetală, primind fără alte costuri răsaduri, în funcţie de perioada anului şi de tipologia soiurilor produse în sera GRENA. Totodată, beneficiarii lor se vor obliga, în schimbul răsadurilor, să transmită tot fără costuri altor 10 producători răsaduri obţinute din producţia GRENA.
“Tot ceea ce se va genera din seră şi prin cultura răsadurilor GRENA va purta denumirea GRENA. Proiectul GRENA – GREEN NATURE FOR HEALTHY LIFE are ca principal scop recondiţionarea potenţialului agricol al judeţului Dolj (producţie vegetală), dat fiind că în ultimii ani s-a înregistrat la nivelul regiunii, o reducere semnificativă atât a randamentelor medii, cât şi a producţiilor totale în raport cu producţiile vegetale.
Toate activităţile organizate în cadrul GRENA sunt susţinute de studenţi şi absolvenţi ai Universităţii din Craiova, cu sprijinul consilierilor de proiect, în colaborare cu ingineri de profil din cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova”, mai adaugă Universitatea din Craiova.
FGCR, rol major în garantarea creditelor
Anul acesta am continuat GHIDUL FINANTĂRII CREDITELOR ÎN AGRICULTURĂ și, implicit, al garantării lor. Unul dintre cei prezenți în această secțiune este FGCR IFN, adică FONDUL DE GARANTARE AL CREDITELOR, mai pe scurt.
În 2020, pentru FGCR au fost rezervate 4 (patru) pagini.
Reamintim că FGCR este PARTENER TRADIȚIONAL al catalogului de AGRICULTORI, acest an – am numit 2020! – fiind al doisprezecelea în care colaborăm cu FGCR, pe parte de creditare și garantare financiară în agricultură.
