Tatiana Niculescu Bran – Regina Maria.
Ultima dorinta
„Cum anul acesta se implinesc 140 de ani de la nasterea reginei Maria, mi-am spus ca o carte despre povestea inimii ei ar fi cea mai potrivita declaratie a admiratiei si iubirii mele fata de aceasta desavarsita romanca englezoaica, mare regina si cuceritoare scriitoare.De ce a cerut regina ca inima sa-i fie inmormantata in alt loc decat trupul? Care sunt simbolurile si intelesurile ultimei ei dorinte? Cum se vor fi petrecut toate acestea? Cartea de fata nu epuizeaza nici pe departe istoricul si semnificatiile ritualului funerar privitor la inhumarea inimii, nici universul cultural si religios careia Maria ii apartine si nici sofisticata ei heraldica sufleteasca. Este doar o readucere in actualitate a modului ei de a privi oamenii si lumea, cu incredere, curaj si cu o pofta de viata inegalabile. Daca epoca noastra mai are nevoie de modele – si eu cred ca are, acum mai mult ca oricand – atunci nu exista, in istoria Romaniei, un model mai puternic si mai pasionant decat cel al reginei Maria.“ (Tatiana
Niculescu Bran)
Lucian Boia – Mihai Eminescu, romanul absolut
Facerea si desfacerea unui mit
Istoria nenumaratelor distorsionari pe care le-a produs in ultimul secol si jumatate cultul „poetului national“ merita astazi parcursa. Volumul de 
fata o prezinta cu detasare, acuitate critica si finete a observatiei. Oare vom reusi candva sa-l vedem (si sa-l citim) pe Eminescu eliberati de mitologia creata, de un secol si ceva, in jurul imaginii lui? in orice caz, istoria exagerarilor pe marginea numelui sau e plina de invataminte.
fata o prezinta cu detasare, acuitate critica si finete a observatiei. Oare vom reusi candva sa-l vedem (si sa-l citim) pe Eminescu eliberati de mitologia creata, de un secol si ceva, in jurul imaginii lui? in orice caz, istoria exagerarilor pe marginea numelui sau e plina de invataminte.Pentru intelectualul roman din vremurile moderne, n-a existat de altfel piatra de incercare mai mare decat „Eminescu“ – un nume in fata caruia nu oricine si-a pastrat luciditatea si discernamantul. La inceput victima a detractorilor din epoca, el a cazut curand prada zelului glorificatorilor, care l-au sechestrat in irealitatea omagiului lor. Si cine, astazi, in afara de Lucian Boia, ne poate ghida mai bine pe acest teritoriu minat de fantasme, pentru a reveni pe taramul istoriei reale?
Sabina Fati – Singura pe Drumul Matasii
80 de zile, 15 000 km, 2 500 de ani de istorie
„Priviti cu atentie mai intai harta prietenoasa a acestei calatorii. Abia apoi parcurgeti, impreuna cu autoarea, o experienta pe cat de palpitanta, pe 
atat de excitanta pentru minte si pentru nepretuita endorfina a libertatii. Trei fire sunt de urmarit si, la nevoie, puteti alege intre ele. Unul e cel al notelor de calatorie la cald si la persoana intai acut, ca sa zic asa. Sunt marcate in italice. Sa nu ratati zigzagul fin al nelinistilor Sabinei Fati, lasat la vedere cu parcimonie. Al doilea este sirul de excursuri istorice despre fiecare dintre cele zece tari, care, nu va temeti, revine intotdeauna la zi, exact in punctul de intersectie cu prezentul. Al treilea insira pe ata vreo suta de «personaje» episodice, oameni cu care Sabina Fati a stat, intr-un fel sau altul, fata in fata. O sa va urmareasca in grup, ca o armata de teracota care s-ar fi decis brusc s-o ia inapoi, tacut, catre Apus. Adica spre noi.“(Tania Radu)
atat de excitanta pentru minte si pentru nepretuita endorfina a libertatii. Trei fire sunt de urmarit si, la nevoie, puteti alege intre ele. Unul e cel al notelor de calatorie la cald si la persoana intai acut, ca sa zic asa. Sunt marcate in italice. Sa nu ratati zigzagul fin al nelinistilor Sabinei Fati, lasat la vedere cu parcimonie. Al doilea este sirul de excursuri istorice despre fiecare dintre cele zece tari, care, nu va temeti, revine intotdeauna la zi, exact in punctul de intersectie cu prezentul. Al treilea insira pe ata vreo suta de «personaje» episodice, oameni cu care Sabina Fati a stat, intr-un fel sau altul, fata in fata. O sa va urmareasca in grup, ca o armata de teracota care s-ar fi decis brusc s-o ia inapoi, tacut, catre Apus. Adica spre noi.“(Tania Radu)Elizabeth Gilbert – Lectii de magie
Cum sa-ti cultivi creativitatea
Nimeni nu cunoaste mai bine drumurile sinuoase ale creativitatii decat Elizabeth Gilbert, intruchiparea perfecta a propriei teorii: ca sa creezi, fie in 
arta,
arta, fie in viata personala, nu trebuie decat sa indraznesti sa te lasi inspirat, si apoi sa perseverezi pe calea pe care ti-o deschide inspiratia. Astfel se produce Marea Magie. Astfel se preschimba banalul cotidian intr-un taram al bucuriei si al imprevizibilului.
Dupa ce conferintele sale motivationale TED s-au bucurat de mare succes, autoarea bestsellerului Mananca, roaga-te, iubeste s-a simtit inspirata sa scrie un ghid de creativitate pentru numerosii ei cititori, si nu numai. Cu stilul ei spumos, plin de umor, dar si cu seriozitatea cuiva care s-a daruit cu totul muncii creative, Elizabeth Gilbert ne adreseaza un indemn esential: sa scoatem la iveala comorile ascunse in noi si sa alegem cea mai buna dintre vietile pe care le putem trai. Cheia unei vieti fericite este sa ne lasam condusi de curiozitate, nu de frica.
Alain Finkielkraut – Infrangerea gandirii
Subiect la ordinea zilei, criza culturii contemporane se afla azi pe toate buzele. Autori celebri ii dedica stralucitoare analize incununate de sumbre 
previziuni. infrangerea gandirii este in acest concert o incercare de diagnostic. Originea crizei trebuie cautata, potrivit autorului, in cateva directii: abandonarea ideii de universalitate a culturii si adoptarea cu orice pret a unei perspective „locale“, relativizarea valorilor care definesc o cultura, largirea fara masura a insusi conceptului de cultura care adaposteste azi de-a valma aproape totul – marile creatii ale spiritului ca si gesturile cotidiene, banale produse de consum ca si rafinate opere de arta. Cuprinsa deopotriva de intoleranta si infantilism, cultura pare deci sa fi uitat astazi de indoiala, de ironie, de ratiune – intr-un cuvant, de gandire.
previziuni. infrangerea gandirii este in acest concert o incercare de diagnostic. Originea crizei trebuie cautata, potrivit autorului, in cateva directii: abandonarea ideii de universalitate a culturii si adoptarea cu orice pret a unei perspective „locale“, relativizarea valorilor care definesc o cultura, largirea fara masura a insusi conceptului de cultura care adaposteste azi de-a valma aproape totul – marile creatii ale spiritului ca si gesturile cotidiene, banale produse de consum ca si rafinate opere de arta. Cuprinsa deopotriva de intoleranta si infantilism, cultura pare deci sa fi uitat astazi de indoiala, de ironie, de ratiune – intr-un cuvant, de gandire.George Steiner – Gramaticile creatiei
In clipa in care penita unui scriitor genial atinge hartia sau cand varful pensulei unui mare pictor, inmuiat in culoare, se plimba pe panza de pe 
sevalet, intregul univers tresare. Isi „aminteste“ de marea creatie, de izbucnirea in spatiu si timp a tuturor lumilor, de inceputul inceputurilor. Caci darul oamenilor de a crea ramane, in fond, un mister la fel de mare ca facerea lumii. Cartea lui George Steiner „silabiseste“ acest mister, ii descrie „gramatica“ si il ridica pe cititor, in fiecare dintre paginile ei, la acele inaltimi celest-culturale de unde poate privi, asa-zicand, peste umarul marilor creatori, catre opera lor.
sevalet, intregul univers tresare. Isi „aminteste“ de marea creatie, de izbucnirea in spatiu si timp a tuturor lumilor, de inceputul inceputurilor. Caci darul oamenilor de a crea ramane, in fond, un mister la fel de mare ca facerea lumii. Cartea lui George Steiner „silabiseste“ acest mister, ii descrie „gramatica“ si il ridica pe cititor, in fiecare dintre paginile ei, la acele inaltimi celest-culturale de unde poate privi, asa-zicand, peste umarul marilor creatori, catre opera lor.Bertrand Russell – Eseuri sceptice
„Exista in lumea gandirii «mari primejdioase» pe care nu pot naviga decat cei dispusi sa-si infrunte propria neputinta fizica. si mai 
presus de orice, exista eliberarea de tirania Fricii, tiranie care le ascunde oamenilor lumina zilei si-i face in continuare nevolnici si cruzi. Nu s-a eliberat de frica cel ce nu cuteaza sa-si contemple lucid locul in lume; si nimeni nu poate atinge maretia de care este capabil inainte de a se fi incumetat sa-si inteleaga propria micime.“ (Bertrand Russell)
presus de orice, exista eliberarea de tirania Fricii, tiranie care le ascunde oamenilor lumina zilei si-i face in continuare nevolnici si cruzi. Nu s-a eliberat de frica cel ce nu cuteaza sa-si contemple lucid locul in lume; si nimeni nu poate atinge maretia de care este capabil inainte de a se fi incumetat sa-si inteleaga propria micime.“ (Bertrand Russell)
„Testamentul unui cruciat rationalist care se indoia de puterea ratiunii.“(John Gray)
Douglas R. Hofstadter – Gödel, Escher, Bach: Brilianta Ghirlanda Eterna
Volum distins cu Premiul Pulitzer
„In librarii, GEB poate fi intalnita pe rafturile celor mai diverse sectiuni, intre care nu doar matematica, stiinte generale, filozofie si stiinte cognitive 
(ceea ce are sens), dar si religie, ocultism sau Dumnezeu mai stie ce. De ce e atat de greu de inteles cu ce se ocupa aceasta carte? Cu siguranta nu e vorba doar de lungimea ei. Nu, lucrul acesta se datoreaza in parte faptului ca GEB exploreaza, si nu doar intr-un mod superficial, un ansamblu atat de eterogen de subiecte – fugi si canoane, logica si adevar, geometrie, recursivitate, structuri sintactice, natura sensului, budismul zen, paradoxuri, creier si minte, reductionism si holism, colonii de furnici, reprezentari mentale si concepte, traducere, computere si limbaje de programare, ADN, proteine, cod genetic, inteligenta artificiala, creativitate, constiinta si liber arbitru – uneori chiar si arta si muzica, dintre toate lucrurile! –, incat multora li se pare imposibil sa ii localizeze tema centrala.“ (Douglas R. Hofstadter)
(ceea ce are sens), dar si religie, ocultism sau Dumnezeu mai stie ce. De ce e atat de greu de inteles cu ce se ocupa aceasta carte? Cu siguranta nu e vorba doar de lungimea ei. Nu, lucrul acesta se datoreaza in parte faptului ca GEB exploreaza, si nu doar intr-un mod superficial, un ansamblu atat de eterogen de subiecte – fugi si canoane, logica si adevar, geometrie, recursivitate, structuri sintactice, natura sensului, budismul zen, paradoxuri, creier si minte, reductionism si holism, colonii de furnici, reprezentari mentale si concepte, traducere, computere si limbaje de programare, ADN, proteine, cod genetic, inteligenta artificiala, creativitate, constiinta si liber arbitru – uneori chiar si arta si muzica, dintre toate lucrurile! –, incat multora li se pare imposibil sa ii localizeze tema centrala.“ (Douglas R. Hofstadter)
