Havana Club Romania
corteva
CUM sunt cazările în insula Ammouliani, aproape de locul sfânt al Muntelui Athos? Minunate, la fel ca în toată Grecia. Vă prezentăm, acum, câteva, care să le țineți minte pentru ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Ministerul Agriculturii anunță noi schimbări privind modul de acordare al subvențiile pe care le încasează crescătorii de animale din speciile bovine și ovine, cu rase valoroase. În urmă cu o ...
Citește mai mult
MALTA TRAVEL
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

SCZ rămâne (până la urmă) la pragul maximal de 250 de capete

Dacă ți-a plăcut, dă-ne un like sau share!

ATENȚIE, FERMIERI! UN MESAJ IMPORTANT DE LA MADR VĂ PRIVEȘTE. Plafonul de 250 de capete la subventia APIA din cadrul programului de sprijin cuplat la vaca de lapte se va menține pentru 2021 și 2022, în intervalul de tranziție până la adoptarea noii Politici Agricole Comune (PAC). După ce s-au exprimat în fața sefului MADR numeroase plângeri privind decizia inițială de eliminare a pragului de 250 de capete pentru plata subvențiilor APIA la bovine.

“În urma analizei memoriilor fundamentate primite de la mai multe asociații crescătorilor de bovine pentru lapte, am decis păstrarea plafonului maxim de 250 de capete pentru acordarea Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ)” a transmis la 12 noaptea ministrul Adrian Oros (azi).

  • Care a fost discuția?

Plângerile au venit mai ales din partea micilor și mijlociilor fermieri care i-au transmis ministrului că decizia de eliminarea a pragului ar însemna distrugerea valorii subvențiilor pe cap de animal, deoarece majoritatea nu primesc decât acest ajutor cuplat și nu încasează și AJutorul Național Tranzitoriu, întrucât data de referință s-a păstrat tot la 31 ianuarie 2013.

Europarlamentarul Daniel Buda s-a plâns și el, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, demonstrând că scoaterea plafonului maximal de 250 de capete pentru plata SCZ bovine lapte poate prăbuși fermele mici și mijlocii care nu primesc bani din finanțările pe fonduri de proiecte, precum fermele mai mari.

A mai existat și un memoriu transmis de câteva cooperative apropiate lui Oros, de la Cluj, semnat și de Federația Crescătorilor de Bovine din România, dar și de câteva alte firme importante. Aceștia arătau că cea mai gravă consecință ar fi afectarea a 160 de mii de exploatații mici și mijlocii, dar totul s-ar fi făcut în beneficiul a 122 de exploatații de mari dimensiuni (deci ar fi fost, de fapt, interese oculte la mijloc).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*