Havana Club Romania
pioneer ;"
Acidul gastric sau sucul gastric este un lichid produs de stomac si contribuie in mod esential la procesul de digestie al proteinelor. Cu toate acestea, daca organismul secreta in exces ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Vremea instabila din ultima perioadă nu a facut ravagii doar in orasele mari ale Romaniei, dar si in mediul rural, apicultorii fiind printre cei mai afectati. In acest sens, Ministerul ...
Citește mai mult
MALTA TRAVEL
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR
corteva

Tag Archives: romania

Cormoranii s-ar putea să fie omorâți

nufarm.ro

Tara noastra a inaintat o propunere Comisiei Europeane pentru scaderea efectivelor de cormorani, a caror populatie a ajuns in acest moment la 100.000, afirma ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, in cadrul unui interviu la TVR 1.

„Am cerut derogare pentru că România a fost singura ţară (care nu a cerut n.r.), 22 de ţări au cerut derogare cel puţin o dată, altele de două sau de trei ori, să reducă (efectivele de cormorani n.r.). Suntem în aşteptarea acestui răspuns. Avem în prezent peste 100.000 de exemplare, dar reglăm lucrurile. Văd tot felul de evaluări şi un profesor care conduce un ONG spune că 9.542 de cormorani sunt (în România n.r.). De ce nu 9.542,5? Poate a murit unul ieri…”, a spus seful MADR.

Acesta a sustinut că numărul cormoranilor nu ar trebui să treaca de pragul de cateva mii:

„Aici lucrurile sunt foarte clare. Nu poţi să laşi pescarul fără apărare pentru că l-ai pus în situaţia de a-şi părăsi activitatea. Avem soluţii, dar şi dorinţa de a face bine Ţării Româneşti, pentru că este vorba de un impact de 500.000 oameni. Sunt 100.000 de pescari în România, cei care vorbesc despre această situaţie”, a mai zis liderul ministerului.

Daea le-a transmis celor care l-au vorbit de rau cand a comentat despre cormorani, şi care ocupa acuma un post de europarlamentar, să caute o rezoluţie din 2008 a Parlamentului European în care se cerea Comisiei Europene să actioneze asupra problemei, „pentru a opri dezastrul pe care îl fac aceste păsări ihtiofage în Europa”.

„Aş vrea să le spun să caute rezoluţia din 2008 a Parlamentului European, care, cu 23 de voturi pentru, trei împotrivă şi cu o abţinere, atrăgea atenţia Comisiei Europene să intervină cu măsuri pentru a opri dezastrul pe care îl fac aceste păsări ihtiofage în Europa. Ei au spus aşa: 300.000 de tone de peşte reprezintă paguba pe care o înregistrează ca urmare a existenţei a aproximativ două milioane de exemplare în Europa. Ei nu au prădători, nu au duşmani. Această cantitate de peşte este echivalentă cu producţia din acvacultură a Franţei, Germaniei, Ungariei şi Cehiei la un loc. În România sunt 30.000 de tone de peşte pe care cormoranii le mănâncă”, a atras atentia asupra problemei Daea.

Una dintre problemele majore cu privire la acvacultura romana sunt cormoranii, iar multi dintre fermierii care activeaza in acest domeniu renunta la el si isi deschid o noua afacere pe o alta nișă, tocmai din cauza prejudiciilor produse de aceste pasari.

Declaratiile din ultimul interviu vin ca o adaugire la altii afirmatii, facute in Parlamentul European, in care spunea: „cormoranii în România fac baie în piscine”; sensul a fost insa denaturat de presa. Seful MADR incerca sa evidentieze problema grava a cormoranilor, care distrug afacerile fermierilor piscicoli. Specia fiind protejata printr-o directivă europeană, Comisia Europeana ar trebui sa permita o derogare de la aceasta lege, pentru ca Romania sa poata reduca efectivele acestor pasari si sa elimine problema.

„Unii fermieri piscicoli au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze, să cultive terenurile pur şi simplu ca pe terenuri arabile, secând bălţile respective, pentru că nu mai puteau face faţă. Este o îngrijorare la nivelul fermierilor români şi nu numai, ci şi a celor din alte ţări în ceea ce priveşte activitatea din acvacultură. Ei nu-şi mai pot dezvolta afacerea, nu mai pot accesa fonduri de la UE, pentru că activitatea de pescuit este paralizată de numărul mare de cormorani, care, având protecţie, afectează populaţia de peşti. Ei nu se mai sperie de nimic, toate mijloacele care au fost folosite de fermierii piscicoli s-au dovedit ineficiente. Ei nu se mai sperie de om, intră în masa apei şi mănâncă peştele şi dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol şi împrospătarea resursei.

Eu într-adevăr am avut o discuţie cu comisarul Vela (comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, n.r.) în România despre cormorani, i-am spus-o şi lui aşa şi repet: cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii”, a afirmat Petre Daea, în 24 ianuarie 2019.

O investigație ONG arată ca Inventarul Forestier este o minciună: defrișări masive sunt ascunse!

nufarm.ro

O organizatie nonguvernamentala din Cluj (ONG) a reusit sa afle, in urma unei investigatii, ca Inventarul Forestier National (IFN) prevede informatii incorecte sau neclare INTENTIONAT pentru a se trece cu vederea asupra taierilor in masa de lemn din Romania.

IFN prevede informatii inexacte furnizate publicitatii cu privire la Inventarul anual si dau nastere intrebarii: care sunt cifrele exacte si cat de monstruoase sunt?
IFN prevede date referitoare la starea padurilor, ritmul lor de crestere si despre volumele de lemn care se gasesc in paduri. Acest instrument are “datoria” de a ne arata situatia reale si “live” a padurilor si sa realizeze o „estimare precisa a cantitatii de lemn recoltat din terenurile cu vegetatie forestiera”.
Investigatia a fost pornita de un ONG, Declic, care a concluzionat ca datele din Inventarul Forestier are multe lacune:
„Am incercat, pe cat permit datele publicate pe site-ul Inventarului, sa ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra padurilor. Ne-am concentrat pe padurile de rasinoase si am analizat volumele de lemn scos din paduri intre 2012 si 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se gasea in paduri in 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit sa existe in prezent, daca nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru inceput am calculat cat lemn am fi avut in padure la sfarsitul lui 2018 daca nu s-ar fi taiat deloc intre 2012 si 2018 si copacii ar fi crescut nestingheriti. Am folosit pentru asta estimarile de crestere a padurilor luate din datele Inventarului Forestier”, declara Radu Cernuta, cel care a realizat investigatia.
Dar surprizele nu se opresc aici! Cele mai extraordinare cifre sunt cele referitoare la padurile de rasinoase din Tara Romaneasca. Conform IFN, in Tara Romaneasca toti arborii au crescut in ultimii ani neconditionati de factori externi umani si nu a avut loc nici o singura desprindere din pamant a acestora, ba chiar exista o crestere a numarului lor, mai mult decat s-ar fi putut dezvolta in mod normal/natural. In 2012 s-au inventariat 93 milioane m3 de lemn. Daca pentru 6 ani nu ar fi existat exploatari continue, in 2018 ar fi trebuit sa fie 107,4 milioane m3. Cu toate acestea, numarul furnizat de institutia de stat este 107,6 milioane m3. Asta inseamna ca inventarul arata 200 000 de m3 peste cat ar putea creste padurea.
”Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a linisti publicul si a permite exploatatorilor forestieri sa taie si mai mult lemn. Altfel, nu intelegem cum au reusit autoritatile sa produca acest miracol si sa inregistreze cresteri cu peste 200.000 de metri cubi fata de potentialul natural de crestere a padurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur si simplu defectuoasa”, a adaugat la declaratia colegului Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Sa nu uitam ca presa nationala a mentionat des ca in Muntenia au existat exploatari in MASA de rasinoase. Notorii sunt, de pilda, Vidraru sau valea Topologului. In sudul Romaniei, suprafata acoperita cu rasinoase a fost scazuta la 7 mii ha. Totodata, in timpul inventarierii, judetul Arges a ocupat nr. 1 in categoria defrisarilor ilegale. Numai in 2015 au avut loc 3087 cazuri. In IFN nu se precizeaza, insa, nimic.

Sectorul zootehnic = dezvoltare proastă

nufarm.ro

Alexandru Stănescu, deputat PSD pe Olt, a opiniat ca, in lipsa unor reglementari juridice, tara noastra isi va creste dependența de importuri în regiunea alimentară. In acelasi timp, spune ca sectorul zootehnic are nevoie de un cadru legal mai bun, pentru ca Romania sa aiba o sansa sa concureze cu tarile dezvoltate din Vest.

Președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, a spus, in urma unui interviu dat lui financialintelligence.ro, că securitatea alimentară a Romaniei ar putea avea probleme din cauza consumului din ce in ce mai mic al produselor de producție autohtonă. Deputatul PSD a mai anuntat ca directia in care se indreapta tara noastra va crea o problema din ce in ce mai adanca in sectorul zootehnic, in principal va mari diferenta dintre Vest si Est:

Lipsa zootehnizării agriculturii a fost unul din principalii factori care a condus la înregistrarea deficitului în comerțul cu produse agroalimentare. Securitatea alimentară a țării este afectată, dar nu prin lipsa alimentelor, ci din cauza creșterii importurilor și scăderea nivelului de consum din producția autohtonă”, a declarat Stănescu.

Cauza principala este lipsa unui plan strategic in aceasta zona, realizat cum trebuie:

Evoluția oscilantă a zootehniei a condus la scăderea drastică a efectivelor de animale și a randamentului obținut. Am lucrat la un pachet de legi care să asigure zootehnizarea agriculturii pentru a folosi producția agricolă din România în creșterea animalelor și nu în exportul acestora”, spune parlamentarul.

De asemenea, un alt factor este si lipsa unei burse de cereale, iar astfel producătorii cu venituri mari sunt obligati sa-si comercializeze produsele la un preț mai mic fata de cel practicat normal.

Înfiinţarea bursei de cereale reprezintă o urgenţă a României pentru a elimina haosul pieţei de cereale şi înlăturarea samsarilor. În acest moment, preţul la cereale se stabileşte aleatoriu şi speculativ şi de obicei fermierul pierde, fiind forţat de reluarea producţiei să vândă produsul muncii la o valoare mult mai mică decât cea reală”, a mai adaugat.

Agricultura trebuie sa ramana unul dintre cele mai importante industrii de dezvoltare din economie:

Trebuie să aşezăm agricultura în cadrul marilor interese de stat, pentru că riscurile majore privind siguranţa naţională vin din sfera economicului şi în special al agriculturii. Punerea în valoare a potenţialului de care dispune agricultura, creşterea performanţelor, sporirea randamentelor şi a conversiei factorilor de producţie trebuie să constituie obiective prioritare pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei. De altfel, fără realizarea acestor obiective, agricultura ţării noastre nu poate intra în competiţie cu ţările dezvoltate din Uniunea Europeană”.

O bună parte dintre români se ocupă cu agricultura

nufarm.ro

Cum Romania a fost si va fi intotdeauna o tara preponderent bazata pe agricultura, economic vorbind, noile informatii furnizate de Eurostat despre numarul romanilor implicati in acest sector nu ne spun – relativ – nimic nou. Conform institutiei, in jur de un sfert din totalul populatiei este implicata in agricultura.

Cam un sfert (24%) din populatia Romaniei muncea in agricultura in 2017, oferind tarisoarei noastre primul loc in Uniunea Europeana, unde media populatiei ocupata in agricultura era de 4,5%, dupa cum dovedesc datele Eurostat.
Printre statele membre, cea mai mare pondere a populatiei munceste care in agricultura este raportata in 2017 in Romania (24% din totalul angajatilor), Bulgaria (19%), Grecia (11%) si Polonia (10%), pe cand in domeniul industrial cel mai ridicat procent era in Cehia (36%), Slovacia si Polonia (ambele cu 31%) si Romania (30%).
In intervalul 2000-2017, numarul de angajati in agricultura a fost redus de la 8% la 4,5%, pe cand in industrie de la 26% la 22%, crescand insa nisa serviciilor, in care se raportau 74% din totalul angajatilor din UE in 2017, fata de 66% in 2000. Cu referire la valoarea adaugata, serviciile creiau anul precedent 73% din valoarea adaugata totala, industria 25% si agricultura 2%.
Serviciile sunt mai mult de 80% din forta de munca totala in opt tari: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franta, Danemarca, Cipru si Luxemburg.

Comerțul internațional cu cereale a crescut în acest an, pentru România

nufarm.ro

Tara noastra a raportat in luna ianuarie 2019 un excedent de 135,2 milioane euro în comerţul internaţional cu cereale, pe fondul unor exporturi care au insumat o valoare de 170,4 milioane euro, iar importurile 35,2 milioane euro, dupa cum ne arata ultimele informatii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).


Exporturile de cereale s-au majorat in ianurie 2019 cu 7,7%, pe cand importurile au raportat o crestere cu 102%.

Informatiile INS arata ca exporturile de porumb au ajuns la o valoare intregita de 86,326 milioane euro, iar cele de grâu şi meslin 77,732 milioane euro.

Din valoarea intreaga a exporturilor de cereale, 42,2% a plecat catre tari din lumea comunitara europeana, respectiv UE. Exporturile au fost, cu privire la acesta spect, de 71,9 milioane lei, printre primele fiind Germania (12,2 milioane euro), Ungaria (9,5 milioane euro) şi Italia (8,2 milioane euro).

Referitor la importuri, 96% (33,8 milioane euro) au venit din tarile UE, mai ales din Ungaria (importuri de cereale de 13,6 milioane euro), Bulgaria (13,6 milioane euro) şi Franţa (5,1 milioane euro).

Dupa cum arata institutul, tara noastra s-a pozitionat anul trecut pe primul loc printre statele membre ale Uniunii Europene cu privire la suprafaţa cultivată şi producţia produsa din porumb boabe.

La grâu, am castigat locul 4 la suprafaţa cultivată, fiind devansati de Franţa, Germania, Polonia, respectiv la producţia realizată, de Franţa, Germania şi Marea Britanie.

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a raport o scadere cu 0,3% anul precedent, in comparatie cu 2017, pe cand producţia s-a majorat cu 14,9%, fiind ajutati, in special, de creşterea randamentelor la hectar (producţia medie la hectar).

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în cursul anului trecut, a avut o valoare de 45,8% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 40,8%, pe fondul cresterii cu 28,1% a producţiei la porumb boabe.

Câte fonduri europene a absorbit România prin PNDR până acum

nufarm.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a postat de curand stadiul implementării PNDR 2014-2020, la momentul 22 februarie 2019:

  •      Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro;
  •      Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro;
  •      Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.

In plus, prin intermediul procedurii de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, pentru finalizarea lor, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.

Cifre importante referitoare la absorbția fondurilor europene prin PNDR:

  • 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;
  • 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;
  • mai mult de 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).

Dupa cum arata situatia financiara la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care arata plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România se afla la un nivel mediu, mai exact pe locul 11 din 28 de state membre.

Comisia a transmis in total către un stat membru (România are aici locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.

Submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au avut ca scop promovarea cooperarii între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. Totodata, aceste vor sa si colaboreze partenerial, ceea ce inseamna nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.

Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a sunt un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.

Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.

Probleme în importurile și exporturile de carne pentru România. Deficitul este imens!

nufarm.ro

România a importat carne și preparate din carne pentru un total de 848,6 milioane euro în primele 11 luni din anul trecut, desi valoarea exporturilor s-a situat la nici macar jumatate din aceasta, respectiv 387,2 milioane euro, dupa cum arata ultimele informatii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Valoarea exporturilor s-a majorat cu 1,7%, in acelasi interv, pe cand, la importuri, majorare este disproportionata, respectiv cu 7,1%, in raport cu acelasi interval ianuarie-noiembrie 2017.

De asemenea, in primele 11 luni din 2018, exporturile FOB au inregistrat un total de 63,128 miliarde euro, adica o majorare cu 8,6% in raport cu intervalul similar al lui 2017, iar importurile CIF s-au situat la 76,545 miliarde euro (un adaos de 10,1%).

Prin urmare, in contextul in care am prezentat deja situatia, deficitul României în comerțul internațional cu carne și preparate din carne prezinta o valoare de 461,4 milioane euro. 

Afacerile producătorului de iaurt Olympus merg cum nu se poate mai bine!

nufarm.ro

Producătorul de lactate Olympus România si-a depasit inca o data limitele si a reusit sa treaca, in 2018, de pragul de afaceri de 100 de milioane de euro. Desigur ca trebuie sa existe si un context al acestei cresteri, motivul principal pentru care a reusit compania sa obtina un asa record, fiind, asa cum mentioneaza si patronul, noile produse și investiții în producție. 

“În ultimii ani, am investit foarte mult în producție și în extinderea portofoliului, lucru care s-a reflectat, ulterior, și în profitabilitate. Astfel, estimările de la începutul lui 2018 ni s-au confirmat și am depășit cifra de afaceri de 100 de milioane de euro. Indicatorii au fost legați de creșterea volumului pentru produsele cu valoare adăugată, creșterea nivelului de trai, dar și de o strategie de comunicare integrată și concentrată pe nevoile brandului.

Bineînțeles că ne dorim să menținem trendul ascendent și în 2019, cu atât mai mult cu cât 2018 a fost un an bun în termeni de profitabilitate. Obiectivul nostru principal este să investim în continuare în tehnologie, pentru a asigura standardele ridicate de calitate a produselor”, a declarat pentru magazinulprogresiv.ro, Athanasios Giannousis, Director Comercial Olympus România.

In 2018, firma care are o unitate de producție în Hălchiu, județul Brașov, a pompat in afacere 30 de milioane de euro pentru lansarea unor noi linii de producție pentru iaurtul grecesc Stragghisto (20 de milioane de euro) și a gamei Fresh Cheese (10 milioane de euro).

“Astfel, în contextul în care și vânzările de pe piețele internaționale influențează cifra de afaceri a companiei, estimăm că și în 2019 ne vom menține pe acest trend ascendent. Vom continua și anul acesta să inovăm prin penetrarea unor categorii noi de produse, cu obiectivul de a aborda o strategie de comunicare integrată, pe toate canalele”, a adăugat Directorul Comercial al Olympus România.

In momentul de fata, aproape jumatate din totalul productiei companiei se duce catre piețele externe, principalele vanzari avand loc in Germania, Austria, Italia, Marea Britanie, Suedia si Bulgaria. Fabrica de la Halchiu, judetul Brasov, are (in total) un teren de 35.000 mp de care dispune complet,avand o capacitate totală de colectare a laptelui de 75 de tone la fiecare 60 de minute. In aceata fabrica sunt realizate iaurturile, laptele proaspăt și UHT, brânză, precum şi smântână.

Grupul Olympus se afla pe piata noastra inca din 1999. De atunci si pana acum, grupul Olympus a investit (in total), in tara noastra, in jur de 130 de milioane de euro. Compania are un istoric impresionat, la conducerea ei aflandu-se cea de-a treia generaţie a familiei, de producători de lactate. Afacerea are sediul în Trikala, Grecia, și vinde in 43 de ţări din toată lumea. La acest moment, Olympus are in total 5 unități de producție în 3 state membre UE (Grecia, România și Bulgaria), fiecare realizand o gamă completă de lactate și sucuri naturale.

Reacția României la tăierea subvențiilor pentru marii fermieri de UE

nufarm.ro

Premierul Viorica Dăncilă a declarat in urma cu 3 zile comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, că România este impotriva plafonarii subvențiilor pentru marii fermieri, decizie care inca se afla in faza latenta de propunere, de Comisia Europeană pentru viitorul buget UE (2021-2027).

”Plafonarea va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră”, a mentionat Dăncilă comisarului Hogan, se arata intr-un comunicat al Guvernului.

Initiativa Comisiei Europene de a plafona subvenţiile pentru marii fermieri la nivelul de cel mult 100 de mii de euro pe fermă ar reprezenta pentru proprietarii exploataţiilor agricole mari din tara noastra pierderi importante care se ridica la 400 de milioane de euro, conform unui studiu G4Media.ro. Efectul principal va fi caderea fermelor mari, din cauza accesului restrictionat la finanţare şi, ca atare, îşi vor scadea banii investiti. O solutie ar fi creşterea subvenţiilor de Agromediu şi prin oferirea unor avantaje pentru angajarea oamenilor din mediul rural.

De asemenea, amintim ca, in urma cu o luna, Comisia Europeană a decis plafonarea subvențiilor pentru marii latifundiari care primesc plăți directe în agricultură, lucru care a starnit instant un protest al statelor care beneficiaza in mod special de astfel de sume (inclusiv noi). In acest context, avem, o data, initiativa Comisiei de a stabili un nivel maxim al subvențiilor până la 100 de mii de euro pe fermă. A doua oara, initiativa Bruxelles-ului este de a creste subventiile pentru fermele mici și sfatuieste statele sa utilizeze minimum 2% din sumele de la UE.

Protestatarii principali sunt miniștrii agriculturii din Franța, Spania, Portugalia, Irlanda, Finlanda și Grecia, care au declarat ca nu vor o asemenea masura. Normal ca, printre acestea, se afla si Romania, un stat care se bazeaza mult pe agricultura.

Produsele bio vor avea aceleași standarde de calitate peste tot în UE

nufarm.ro

Consiliul European intentioneaza sa aduca la acelasi nivel de calitate in toata uniunea produsele bio, printr-un Regulament, adoptat de curand, privind producția ecologică, care va conduce, incepand cu 1 ianuarie 2021, modificari semnificative în agricultura bio. Prin urmare, consumatorii europeni vor avea posibilitatea de a achizitiona produse bio la acelasi prag de calitate garantată, fara a conta de unde vine produsul.

In concret, normele de producție se vor adoptate de catre toate statele membre UE si obliga toti producatorii sa-si creasca plantele să în pământ, iar in cazul celor procesate sa nu se mai utilizeze ingrediente obișnuite, decât în anumite cazuri expres prevazute.

De asemenea, o schimbare majora va viza si fermierii care nu apartin spatiului UE si care exportă în statele membre, ei fiind obligati acum sa respecte mai mult de 60 de standarde diferite, facandu-l compatibil cu normele UE în vigoare.

Cei care nu vor urma aceasta regula nu vor avea dreptul de a utiliza logoul bio pe eticheta produselor lor.

Regulamentul se va aplica abia peste 3 ani de la data de 1 ianuarie, precum am specificat si la inceptului articolului, când Uniunea Europeană va fi nevoita sa stabileasca si limita reziduurilor de pesticide. Deocamdata, mare parte din statele membre, inclusiv România, aplica nivelul de 1 miligram pe kilogram. Piața produselor bio este evaluata la 27 de miliarde de euro.

România își propune să acceseze mai puține fonduri europene în 2018

nufarm.ro

România are in gand ca anul acesta sa acceseze 3,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru agricultură, mai putin decat in 2017, cand cifra a fost de  3,3 miliarde de euro. Problema poate si mai mare este mecanismul de primire a sumelor, care e incet rau si, deci, nu promoveaza o atitudine corespunzatoare – a anuntat, luni, ministrul de resort, Petre Daea:

„Şi noi, şi Comisia Europeană, şi cu atât mai mult oamenii de jos au realizat că o serie întreagă de proceduri sunt foarte grele. Unele dintre ele te aduc în pragul disperării şi a renunţării de a mai urma un asemenea drum. Suntem într-o înţelegere deplină cu Comisia Europeană, care a avut multe iniţiative privind uşurarea procedurilor. Şi noi avem la fel norme interne care, unele, au sfidat imaginaţia şi a trebuit să le corectăm pentru a putea intra în planul execuţiei cu o anumită viteză. S-a făcut şi mai trebuie făcut, inclusiv Comisia Europeană e conştientă de acest lucru. Nu este dată, prilej în care să nu discutăm despre modul concret în care să schimbăm ce trebuie, astfel încât să realizăm ce ne-am propus fiecare”, a spus ministrul.

De asemenea, la sfarsitul anului precedent, Daea mai mentiona si că fondurile europene pentru agricultură pe care le-a absorbit România în 2017 ajunge cam pe la 3,3 miliarde de euro, adica bine, dar nu destul, nici pe departe satisfacator:

„Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene este cel de-al doilea obiectiv pe care l-am realizat, după un grad de absorbţie de 99,9% pe FEGA. La FEADR, fondul care susţine PNDR, ne-am propus 1,550 miliarde de euro şi mai avem o cerere de restituire în valoare de 627 de milioane euro. Această sumă şi cu cele primite în ţară până la această dată aduce România la o sumă de 3,33 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură. Un rezultat bun, onorant, onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă în aşa fel încât să ne facem datoria”, a spus Daea, la conferinţa de bilanţ.

Tot conform sefului MADR, tara noastra a ocupat in 2017 de 3 ori primul loc la accesarea fondurilor europene.

România în TOP 3 la numărul de ovine în UE

nufarm.ro

Cu aproape 9,8 milioane de oi in anul 2017, Romania este in pozitia a 3 a din Uniunea Europeana, la capitolul efectivele de ovine, singura care este in fata ei fiind Marea Britanie, cu 24,5 milioane capete si Spania, cu 15,9 milioane ovine, conform ultimelor informatii oferite de Eurostat.

Dupa noi vine Grecia, cu 8,5 milioane de capete de ovine, Italia – 7,2 milioane, Franta – 6,8 milioane, Irlanda – 3,9 milioane de capete şi Portugalia, cu 2,02 milioane de capete.

Balatana comerciala cu produse agroalimentare arata ca tara noastra a avut de castigat mai mult de 315 milioane de euro de pe urma acestei felii din economie,cele dintai trei trimestre din 2017, din exporturile de animale vii in spatiul intra si extracomunitar. In plus, a inregistrat o majorare in jur de 15% in comparatie cu aceeasi perioada din 2016, moment in care veniturile au reprezentat aproape 275 de milioane de euro.

Mare parte din acestea provin din exporturile de animale vii din speciile ovine si caprine, aproape 146,8 milioane de euro pentru 67.137 tone si din cele de bovine – 145,71 milioane de euro (56.831 tone).

Carnea de ovine a avut un consum in anul 2016, in Romania, in medie, de 2,6 kg/locuitor, adica cu putin mai mult fata de anul precedent, care reprezenta 2,3 kg/locuitor, insa cu mult mai mare daca ne raportam la anul 2014 (0,7 kg/locuitor anual).

Cel mai mult se mananca miel, in perioada Pastelui, ba chiar nici nu este nevoie de export, intrucat productia autohtona este destula.