;"
Tag Archives: vinuri romanesti
Se anunță VINTEST 2018!
Domeniile Ostrov―TURISM VITICOL
DE TOAMNĂ, PRIN VIE ȘI CRAMĂ, TURISM VITICOL
LA OSTROV 🙂
Octombrie și noiembrie sunt lunile ideale pentru degustare. Sau așa ni se par. Cel puțin dintr-un sigur motiv. Vinul e reavăn. Adică nou. Dar și vechi. După gust. Și gusturile formate în timp. Și obiceiurile, sunt și noi/ dar și vechi. Nu mai e timp de vipie. Nu mai e nădușeala toridă a verii, nu te mai scalzi în sudori, ci doar în vin. Iar la Ostrov, să fim drepți/și cinstiți/și serioși/și exacți, e cel mai cel, pentru că, dacă se lasă cu frig de-ți intră răcoarea în oase peste tot la noi în țară, la Ostrov, cel mai sudic punct cu putință, mai este puțină căldură încât să nu-ți înghețe chiar sloi sângele de-ți curge prin vene.
Via își păstrează frumusețea, încă mai sunt zile frumoase – și toamnă cu rugina ca o peliculă adezivă la frunze – și încă mai poți să te plimbi prin vie. E timpul, neîndoios, pentru turismul viticol.
Aici, la Ostrov, numărul de ore de soare este mai mare ca oriunde în nordul țării.
SALA DE DEGUSTARE TE AȘTEAPTĂ. NE AȘTEAPTĂ 🙂
Sala de degustare, precum se vede de altfel și din poză, pregătită. Ne așteaptă. Taciturnă, deocamdată. Dar imediat se va porni muzica. O sârbă. O bătută. O geampara, ca la mama acasă, aici, în Dobrogea, unde e sediul&mama geamparalelor, toate sunt cântice românești, moștenite din buni-străbuni. Și fac casă bună cu vinul bun, de la Ostrov, pentru că – nu-i așa? – sunt din același areal. Au același terroir, sum se spune; și cum știe, altminteri, fiecare sommelier care se respectă.
E clar: și de ZIUA RECOLTEI, sau în preajma ei, că tot pe lângă 25 octombrie se nimerește/cade/se cam pritocește.
O ZI A RECOLTEI E O SĂRBĂTOARE ÎN FAPT DE TOAMNĂ 🙂
De ZIUA RECOLTEI, este chiar potrivit să ne luăm zborul la Domeniile Ostrov. Pentru că avem șansa, dublă, de a ne lăfăi atât în struguri cât și în fructe. Căci Ostrovul vestit este, știut lucru, și pentru livezile care sunt chiar în apropierea viilor. Aici putem spune, cu întemeiere, că este un paradis întreit:al viilor, livezilor și vinului, deopotrivă.
Tradiția face chiar ca, de mai bine de șase-șapte decenii, să se serbeze o zi a belșugului, la sfârșit de octombrie când aproape toți strugurii sunt în cramă, iar mustul în butii. Și în anii anteriori s-a ținut tradiția cu o adevărată sărbătoare a belșugului, la gura cramei, cu toate cele ale toamnei: mustul care încă mai fierbe, vinul care deja s-a făcut/ și strugurii, care sunt una dintre vedetele incontestabile ale anotimpului cu frunze arămii.
Vinuri, minunate, de la Sauvignon Blanc și până la Muscat, alături de Cabernet Sauvignon și Merlot. Și gamele care au căpătat deja patina unui renume: Naiada, Canaraua Fetii, Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Păcuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum și Vinăria Ostrov.
Crama Domeniile Ostrov: Nota 10 cu felicitări!
Felicitări colegilor din vieși cramă.
Că licoarea pe 2018 super calitate.
Spor la treaba, parcă așa ne/își urează somelierul de la DOMENIILE OSTROV, Dan Zotu. Lui-însuși și, totodată, tuturor camarazilor de butoi, cramă, pivniță, tezaur de vin, locaș(lăcaș?) al tinereții mele…!
Domeniile Anastasia-ADAM ȘI (CUVEE) EVA
ADAM ȘI (CUVEE) EVA
Bea Adam numai Cuvee Eva? 🙂
Produs într-un an de recoltă excepțional, Merlot este produsul nostru de suflet, odrasla răsfățată a podgoriei. Vinul este intens, moale și catifelat, completat de note subtile de vanilie, provenite de la lemnul de stejar. O ediție de aur pentru tradiția familiei. Astfel își caracterizează producătorul propriul vin, într-un puseu de justificată mândrie.
Înante de a formula judecățile următoare, să ne aruncăm privirea pe o fișă. Este o fișă de caracterizare a produsului care ne informează asupra principalelor trăsături pe care vinul le are.
FIȘĂ DE IDENTITATE
DOMENIILE ANASTASIA CUVEE EVA MERLOT
87,00 lei tax incl.
Vinul este intens, moale și catifelat (catifelare datorată îndeosebi Merlot-ului1), completat de note subtile de vanilie, provenite de la lemnul de stejar.
| Țara: | România |
| Producător: | Domeniile Anastasia |
| Regiune: | Muntenia |
| Clasificare: | DOC – CMD Dealu Mare |
| Volum: | 750ml |
| Culoare: | roșu |
| Soi strugure: | Merlot |
| Conținut zaharuri: | Sec |
| An: | 2013 |
| Volume Alcoolice: | 14 |
Vinuri… nascute din iubire !
Desi de dimensiuni nu foarte mari, crama Domeniile Anastasia a reusit sa impresioneze prin calitatea vinurilor sale, obtinand atat medalii la concursurile nationale si internationale, cat si simpatia publicului. Strategia programului de vinificatie este aceea de a produce vinuri de calitate, cu fidelitate fata de caracterul unic al acestei zone viticole. Capacitatea de prelucrare si stocaj a cramei este de 1000 hl, iar dotarea este facuta la standarde europene si reprezinta o combinatie intre modern si traditional, atat ca tehnici, cat si ca echipamente utilizate.
ALTE CONSIDERAȚIUNI:
Cea mai des pomenită aserțiune (și principală, în acest caz!) este că terroir-ul Domeniilor Anastasia se aseamănă celor existente în celebrele regiuni Bordeaux (din Franța) sau Toscana (din Italia). De altfel, zonele viticole Urlați și Valea Călugărească sunt regiuni cu o veche tradiție la noi în țară, așa că vinurile produse aici sunt de cea mai înaltă calitate. Pe cele șapte hectare de teren ale Domeniilor Anastasia au fost cultivate soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Chardonnay. Vinul de astăzi, Cuvee Eva 2013, este produs într-un an de recoltă excepțional, deci nu se produce în toți anii, după sistemul de producție RISERVA.
Ce înseamnă în serie limitată: adică nu în orice cantitate, CI ÎNTR-UN LOT CONTROLAT. Iarăși, din struguri atent selectionați, adică nu din struguri de toată mâna, ci din cei aleși special pentru a da naștere unui vin de sorginte specială.
Toate acestea sunt niște dovezi peremptorii că proprietățile îi sunt pe măsură.
Cuvee Eva 2013 a fost caracterizat ca un vin intens. Acest calitativ este, de fapt, gustativ. Un ATRIBUT al vinului, după cum se spune. Și, spunem, rafinat, pentru că s-a eliminat din acest vin tot ce este contingent, orice gust/miros GROSIER. El surprinde prin aromele bogate de fructe roșii, prune, vanilie. Prune, care să trimită la standardul de gust MERLOT. VANILIE, ca să dăm măsura/aroma unui condiment. Și tutun fin, iar gustul este dens, toate caracteristici ale unui Merlot tipic. Știut este, de altfel, că GUSTUL DE PIELE ȘI TUTUN este o caracteristică des întâlnită a marilor vinuri. Pe acest cuvee trebuie să-l serviți la 13-15 grade Celsius, alaturi de preparate precum pizza, quesadillas, paste cu tot felul de sosuri, pui la grătar, șuncă, mâncăruri mai condimentate, somon afumat.
VOX POPULI:
OPINII DIVERSE/DE LA LUME ADUNATE ȘI ÎNAPOI LA LUME DATE
Ei bine, da, nu am păstrat și numele celor care a făcut observații asupra vinului, pentru simplul motiv că ne-a interesat să punem, lângă propria noastră interpretare, pe cea – mult mai obiectivă – a altora, semn că așa ne obiectivăm cu adevărat. Mesajul: părerile sunt, de data asta, cu mult mai însemnate decât oamenii care le-au elaborat.
CE SPUN SPECIALIȘTII/ & PASIONAȚII DESPRE ACEST VIN:
- Un Merlot 100%, provenind din Dealu Mare, realizat într-un stil “New World”, cu o puternică influență a baricului ce îmbracă cu fermitate notele elegante de fruct. Culoarea este vișinie, cu bordura roșietică, iar nasul aduce un frumos buchet de prune afumate, cafea prăjită și vanilie. Corpul este fluid, cu taninuri moi și dulci și alcool destul de bine evidențiat. Gustul e centrat pe vișine supra-coapte, magiun de prune și ciocolată dulce-amară. Postgustul este mediu, lăsând impresii de fructe negre, tabac și o iluzie de dulce. Un vin foarte prietenos și ușor de băut, chiar fara decantare, alaturi de un platou de branzeturi tari, maturate.
- …Un vin care calcă pe urmele surprizei care a fost (în) 2009. Se prezintă într-un frumos roșu rubiniu, cu arome curate, de fructe roșii, prune, inflexiuni de stejar (vanilie, picanterii, tutun fin), subtil și liniștit în gust, cu densitate și lungime bună, cald-picantă. Nivelul de alcool (14%) este bine integrat. E un Merlot tipic, foarte bine realizat, fără a da, cumva, impresia de forțat. De altfel, se și bea cu plăcere. Cred că niște ani de maturare îl vor rafina și mai mult, dupa modelul fratelui mai vârstnic…
- Primele arome pe care le etalează sunt destul de închise, amintind de nucă – și alte chestiuni “lemnoase”, tip cutie de lemn, tabac sau frunze uscate, semn că vinul solicită un pic de răbdare (cine mai are răbdare în zielele noastre?!), un pic de răgaz, care să-i permită să se deschidă și să lase niște tente de vișine amărui, dimpreună cu impresii vegetale. Gustul se creionează destul de clar, cu o aciditate proaspătă, de la aceleași vișine, care revin plăcut și obsesiv, dar și cu niște tonuri de vanilie (ușor dominante), semn că vinul a fost “educat” o perioadă la “scoala lemnului”. Fără complicații, cu taninuri agere, vinul se prezintă într-o manieră plăcută, lăsând o impresie finală alcoolic-condimentată(…)
Horticultura 70
USAM
La Aniversară:
La mijlocul lunii octombrie 2018, la București, un oraș din România (nu știu dacă îl știți sau măcar ați auzit de el) 🙂 , dar mirific, a prins viață/adică a avut loc, (pre)cum zic comunicatele de presă, sărbătorirea a 70 de ani de excelență în educație și cercetare în domeniul horticulturii din cadrul Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Bucureşti.
Este un un moment de mare bucurie pentru cadrele didactice, absolvenții și studenții facultății: asta spune Dorel Hoza, decanul de la Horti(cum o alintă, cu tandrețe, deopotrivă studenți, profesori etc). Cu această ocazie vom aniversa şi 20 de ani de învăţământ peisagistic la Bucureşti, fiind prima facultate care a înfiinţat această specializare în Romania.
Aniversarea celor 125 de ani de cercetare, învăţământ şi producţie vitivinicolă şi pomicolă la Staţiunile didactice şi de cercetare de la Pietroasa şi Istriţa reprezintă un moment de mândrie pentru întreaga comunitate ştiinţifică şi de producţie ce şi-a adus contribuţia la dezvoltarea celor două unităţi.
Și ele se prezintă LA ANIVERSARĂ.
Consiliul Facultății de Horticultură are prilejul ideal să invite să participați la manifestările prilejuite de aceste aniversări.
TOAMNA HORTICOLĂ ROMÂNEASCĂ
Toamna horticolă este o continuare a târgului de primavară Hortus Florshow, la ediția din toamnă fiind prezenți și producători de legume și fructe.
20 de ani de peisagistică.
Conferința AsoP România 2018 “PEISAGISTICA – EDUCAȚIE ȘI PROFESIE” este organizată în perioada 1-2 martie 2018 în Cluj-Napoca de Asociația Peisagiștilor din România – AsoP alături de filialele sale teritoriale: Nord-Vest, Vest și București-Ilfov în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Facultatea de Horticultură și Societatea de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania (SHST).
De 125 ani de Istrița și Pietroasa.
Încă din iunie, la Istrița, au început sărbătorile/și asta pentru că, în județul Buzău, a avut loc Sărbatoarea Cireșului.
Asta pentru că și cireșii merită/și trebuie sărbătoriți, nu-i așa?
Statiunea Istrita, situată în localitatea cu același nume din judetul Buzau si aparținând administrativ de USAMV București, este considerată “bătrâna doamnă” a pomiculturii românești. BĂTRÂNA DOAMNĂ este numită și echipa de fotbal JUVENTUS sau U.T. Arad. Asta vrea să spună că are o tradiție de peste 125 de ani (nu Juventus, ci stațiunea dela Istrița!:) în gestionarea elementelor de noutate privind patrimoniul genetic și tehnologic românesc, dar si strain.
O prezenta aparte a fost aceea a studentilor de la USAMV Bucuresti care iau parte frecvent la o lectie de plină natură, luând – în același timp – cunoștință despre căile de urmat într-o eventuală afacere bazată pe producția de cireșe.
Participantii au vizitat campurile experimentale, așa cum se obișnuiește la fiecare vzită. A fost/și este, de obicei, prezentat materialul genetic – și variantele tehnologice, pepiniera cu toate speciile produse, oferite, de altfel, spre vânzare de către stațiune și au beneficiat de expuneri și demonstrații practice, despre tăieri in coroană, tratamente fitosanitare, recoltare etc.
DACĂ TE FACI MARE, TE DAU LA ȘCOALA DE POMI! 🙂
E bine de știut că Pepiniera Istrița produce o gamă largă de pomi altoiți sub formă de vargă și cu ramuri anticipate, la speciile măr, păr, gutui, prun, cais, piersic, migdal, cireș și visin. Pomii se produc in școala de pomi în ciclu de doi ani.
Patrimoniul pomicol al Istrița este într-o dinamică permanentă. Principalele specii plantate pentru producția de fructe sunt prunul, murul și ciresul. Se află în plină desfășurare un program de realizare a unor plantatii pomicole cu densitate mare, iar pe terenul arabil și în asolamentul pepinierei pomicole sunt cultivate loturi semincere. Este vorba mai cu seamă despre cereale și plante tehnice.
125 DE ANI DE PIETROASA
Anul acesta, Stațiunea de Cercetare de la Pietroasa împlinește 125 de ani de existență. Da, ați citit bine, 125 de ani de când a început întreaga epopee. Da, Cercetarea viticolă s-a așezat, de mai bine de un secol, la Pietroasa. Putem să spunem că-i merge bine acolo. Ba chiar foarte bine.
Și ea este sub tutela fastă a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București.
Centrul viticol Pietroasa face parte din podgoria Dealu Mare, cea mai mare podgorie din Muntenia, care cuprinde o suprafață de aproximativ 70 km lungime, între Valea Teleajenului și Valea Buzăului.
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa — Buzău se așterne pe două sate
Acest centru viticol se întinde de-a lungul a două sate, Pietroasele și Șarânga, pe dealul Istrița. Se distinge de restul podgoriei Dealu Mare, prin condițiile de climă și de sol deosebite/dar – de asemenea – și prin calitatea vinurilor produse aici.
Terenul este așezat în pantă, cu o expoziție predominant sudică, altitudinea sa variind de la 130 m la baza pantei până la 350 m la limita superioară, după cum ne șoptesc la ureche și datele prezente de siteuri ( și aici ne referim inclusiv la site-ului oficial al stațiunii, www.pietroasaveche.ro).
Însușirile fizico-chimice ale solurilor sunt favorabile culturii viței-de-vie, cele din partea superioară a versantului, scheletice, bogate în calcar, fiind recomandate pentru cultura soiurilor destinate producerii de vinuri dulci și aromate. Cele de la baza versantului, mai bogate, fiind indicate pentru cultura soiurilor de masă. Că nu e om întreg ăla care n-a gustat, măcar pentru o singură dată, minunăția care se numește TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ de Pietroasa.
Cât despre solurile de pe versanții cu pante mari, ele (acestea) sunt valorificate prin cultura migdalului și a nucului.
Dintr-un punct de vedere strict meteorologic, în această zonă se înregistrează un regim mai sărac de precipitații/ dar și o valoare mai ridicată a temperaturilor din perioada de vegetație a acestei minunate liane care este vița-de-vie.
Asta se întâmplă, în special, în perioada de maturare a strugurilor, după cum scrie un autor de referință, M. Macici într-una dintre cărțile sale.
Dar, despre vin s-ar scrie (dacă nu cumva s-au și fost scris deja) epopei/și tomuri întregi…
VINTEST. ADEVĂRATUL TEST
LA CENTENAR
2018 este anul centenarului și, de aceea, se cuvine marcat ca atare. Suntem mândri de vinurile noastre – sau, dacă nu, trebuie să încercăm să fim. Adevărul e că avem și de ce.
Pentru că VINTEST este, întotdeauna, ORA ADEVĂRULUI. Momentul fără de tăgadă al bilanțului.
*
De obicei, la fiecare VINTEST, găsim – la fiecare stand – vinuri preferate, pe care le și degustăm, de altfel, îndelung, cu plăcere. Ba chiar, uneori, cu extaz. Gustativ. Și îndeajuns de metodic/meticulos pentru ca să facem din asta o pasiune.
Am cheltuit, cu mare și real folos, câte două-trei ceasuri, pe puțin – în medie – la fiecare stand al salonului. Asta vreau să zic că se întâmplă chiar în/la fiecare ediție. Observați că, deja, mă cronometrez.
OK, bine, acum să nu trageți în pianist, sunt oricând gata să recunosc, la unele standuri (preferate!) am stat mai mult, cam două ceasuri și jumătate: dar este numai și numai vina mea, căci m-am lungit la vorbă/și trebuie să spunem că, de altfel, mi-a plăcut să o fac, cu oameni frumoși.
Promit că, de acum, în două zile le fac pe toate standurile, oricât de multe la număr ar fi: voi trece pe la fiecare și mă voi bucura, pe îndelete, de minunea/spectacolul/isprava, fără de seamăn, fiecărui vin care îmi iese în cale. 🙂
CRONICA A 100 DE ANI DE VIN ROMÂNESC
REGISTRUL MARII UNIRI ÎN VINURI
An cu an, ținut cu ținut, sticlă cu sticlă, hectolitru cu hectolitru, facem România Mare a vinurilor.
O ANTOLOGIE și O SELECȚIE, în același timp: vinurile din Basarabia și din Ardeal/Transilvania, din toate ținuturile subiacente, Maramureș, Banat, Crișana etc. Se vor afla la această Mare Adunare Națională de la 1 decembrie 2018.
OMAGIUL nostru, adus României Mari prin vinuri: și toate firmele prezente vor primi ATESTATUL VINVEST 2018 (un pachet special), cu toate privilegiile care decurg de aici.
Iubesc Vinul Romanesc: de un secol. Și ceva. 🙂
Și le degust, la MAREA MASĂ NAȚIONALĂ A DEGUSTĂRILOR.
VINVEST, UN SPECTACOL, PARADĂ, SHOW, DEGUSTARE. DE LA CARE NU POȚI LIPSI
Fie că ești producător, fie că ești vizitator/simplu spectator/contemplator, de la VINVEST nu trebuie să lipsești. Pentru că e un MUST-DO al fiecărui an.
O degustare de vinuri este un spectacol. O paradă. O defilare. Cu fireturi. Și VINTEST este aidoma.
O degustare este o conflagrație. 🙂 O competiție. În toată regula. Sau ca o luptă, o încleștae. De aia se și înarmează oamenii de/din vin cu pahare, decantoare, picurător, sticle speciale, dopuri autentice – și câte și mai câte, și câte și mai cum. Se aliniază la standuri, se adună în echipe, se mobilizează cu încurajări gen: VINUL NOSTRU ESTE CEL MAI BUN.
O degustare sau/și o serie de degustări are nevoie de o strategie sau de un șir de TACTICI secrete/obscure și de firoscoase strategii. Nu este numai o simplă defilare de pahare, curate sau murdare, goale sau pline.
Iar un târg/sau un salon asta e: o serie de degustări, pentru a demonstra calitățile vinului de anul acesta, ca și cel din ultimii o sută de ani. Ne întâlnim, deci, la VINUL CENTENAR. 🙂
LA CURȚILE ȘI PORȚILE DORULUI
CRAMA DEALUL DORULUI
La curțile și porțile dorului (parafrazând un vers/volum de poeme al ardeleanului Lucian Blaga), se face de-a pururi un vin de care ne este dor. Fie că el se cheamă (mai întâi) Burgund, fie că se cheamă (mai apoi) Muscat Ottonel, fie că îl cheamă Riesling (Italian) sau, bunăoară, Merlot, ca să ne (re)amintim un vin roșu.
ZODIAC
La sfârșit de săptămână, în luna octombrie, am venit cu degustări de vinuri nobile.
Vinerea, când adie zefirul/musonul de weekend, este timpul ideal pentru o degustare. Locația pe care am propus-o în octombrie: Liquor Store by Innuendo, adresa: Timisoara, Centrul commercial Euro 1, stand R11 (vis-a-vis de Dedeman)
Delicii pentru degustare:
Vinuri din zodiac. Adică din zodiacul propriu. Adică din zodiacul vinurilor.
Zodiac / Riesling Italian – Sec
Acvila A / Merlot – Demisec
Acvila A / Roze – Demidulce
Acvila G / Burgund Mare – Sec
Întotdeauna vă așteaptă cu drag, povești din Dealurile Dorului și, deopotrivă/împreună cu ele, vinuri nobile.
Să spunem ceva (măcar câteva cuvinte) despre fiecare vin în parte:
RIESLING ITALIAN – un minunat vin de cursă lungă, extrem de fluid pe șoșeaua gâtului devenită autostradă/și exemplu de sec, pentru cei care nu suportă dulcele 🙂
MERLOT – un Merlot mai aparte, mai cu seamă că nu provine din locul de unde abundă vinul Mierlei, am numit, aici, podgoria Dealu Mare, unde acest vin pare chiar la obișnuința/ordinea zilei
DESPRE ACVILA ROZE: un vin roze și încă demidulce încântă oricând privirea și se adresează, mai mereu, pe numele mic, doamnelor și domnișoarelor, celor amatoare de o surpriză plăcută 🙂
BURGUND MARE: IATĂ un vin care nici nu mai are nevoie de comentarii; oricum ai da-o, el este vedeta incontestabilă a celor de la Dealu Dorului: crama se chiar legitimează cu dânsul
Știința de viață și abordarea holistică, lucruri proprii viziunii agriculturii biodinamice
Ar trebui spus că Domeniul Bogdan, ca orice copil/prunc inocent, s-a născut din dragoste. Și, mai întâi, a gângurit, a învățat (cu greu) să meargă de-a bușilea, apoi, încet-încet, târâș-grăpiș, să meargă mai apoi în picioare, din când în când sprijinindu-de de colțul mesei – sau de picioarele scaunelor.
Domeniul Bogdan s-a născut din dragoste, putem spune, dar este și rodul unui vis. Acel vis n-a fost altăceva decât visul de a produce un vin excepțional, foarte bun și foarte curat.
PRINCIPIILE AGRICULTURII BIONAMICE
Bogdan Mihalcea, deținătorul Domeniului Bogdan, ne-a declarat că a ales să cultive toate viile pe care le are în posesie, conducându-se după principiile agriculturii biodinamice.
Aici intră, neîndoios, mai multe direcții care se întâlnesc: știința forțelor de viață, sistemul de cultură cu cea mai accentuată abordare holistică, aceasta fiind – de altfel – și viziunea specialiștilor de la Domeniul Bogdan privind viitorul agriculturii către o hrană sănătoasă.
Domeniul Bogdan a scos, de altfel, și o mică broșură, în care încearcă să explice, cât mai pe înțelesul tuturor, principille agriculturii biodinamice.
CALITATEA REMARCABILĂ DE A ÎMBOGĂȚI SOLUL 🙂
Ea se intitulează : DE CE BIODINAMICA? – și are, pe prima pagină, un strugur auriu, simbolic, niște frunze de viță (în același registru!) și sigla (inspirată, de altfel) a Domeniului Bogdan.
Sigla de care vorbeam este păstrătoarea unei impecabile simetrii a liniilor și conține un B (de la Bogdan, firește), circumscris unui D majuscul (inițială de la Domeniul – sau, cine știe, poate chiar de la Dumnezeu 🙂 , perfecțiunea absolută, la care tindem toți!).
Despre agricultura bidinamică ni se spune, în broșură, chiar pe prima pagină, ca ea garantează respectul maxim pentru Natură. Care rimează cu sloganul/headline-ul: Natura într-un pahar de vin.
Se mai adaugă că ea, agricultura biodinamică, are calitatea remarcabilă de a îmbogăți solul.
Ea promovează viața.
Aduce sănătate și stare de bine tuturor părților implicate: sol, plante, animale, oameni, mediu înconjurător.
Pentru simplu motiv că de toate trebuie să avem grijă simultan/concomitent.
FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!
FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!
SURPRIZELE VIN ȘI DIN PODGORIA DEALU MARE!
Un producător cu un teren încă mic, nu foarte bogat, dar cu performanțe notabile 🙂
Domeniile Anastasia măsoară performanța în Dealu Mare. Sunt un indice destul de fidel , alături de alte câteva (puține!) firme. Măsoară/și aproximează, totodată, destul de exact și ce șanse poate avea (în lumea largă a vinurilor) un mic investitor, apărut de după 1990 (ba chiar la distanță de un deceniu), cu nu foarte mulți bani, ca, mai mult din trudă și sudoare, să smulgă pământului un vin bun. Și nu oriunde. Ci într-o podgorie reprezentativă, am numit aici Dealu Mare. Unde densitatea este mare, deci și concurența este la fel/pe măsură.
Dacă tot am vorbit de vin bun, să detaliem ce înseamnă asta în cazul DOMENIILOR ANASTASIA.
Asta deoarece un vin bun poate însemna altceva, de la producător la producător. Asta fiindcă fiecare intrepretează PARTITURA LUI, aceea la care se pricepe, în de-a lungul anilor, cel mai bine.
Particularizănd, în cazul DOMENIILOR ANASTASIA, un vin bun ar putea însemna (improvizez), următoarele:
- O PARTITURĂ CLASICĂ. Adică un vin dintr-un soi franțuzesc, partitură, deh, complicată (și complexă, în același timp), dificil de interpretat și în patria-mamă a soiului respectiv(am numit, printre altele:
1. MERLOT;
2. CABERNET SAUVIGNON;
3. CHARDONNAY;
4. CHARDONNAY BARICAT etc) - Reinterpretarea aceleiași partituri nobile conform variațiunilor proprii ale TERROIR-ului, amprenta locului, semnătura pământului și a iscusinței tehnologului (toate la un loc, conjugate)
- Vinul de la Anastasia are și marea calitate că amintește de vinul nostru strămoșesc, de vinul uncheșului și bunilor-străbunilor noștri, ceea ce înseamnă că ne înțeapă, undeva, în adânc, gena noastră 🙂
- Chiar dacă vorbim, în bună parte, de soiuri străine, ele sunt bine aclimatizate/integrate în peisajul gusturilor românești
UN MAGAZIN NUMIT DORINȚĂ
N-am scris, până acum, îndestul, despre cel mai frumos magazin de vin, deschis în Ploiești, de DOMENIILE ANASTASIA. Văzut de/din afară, chiar de (mai) departe, el te cheamă înăuntru, iar înăuntru, ce observi?:) vezi o orânduială bună ce seamănă cu un magazin meșteșugăresc, popular, cald – din cauza (mai ales) a lemnului ce te înconjoară. Totul arată ca o gospodărie țărănească, parcă evadată de la Muzeul Satului, mobilată cu mult bun gust – și o desăvârșită simplitate. Am văzut cadrele prelevate de Ana Șerban și totul e ca într-un muzeu al folclorului, de la noi, de la țară, de pe undeva/oriunde, din țara românească. Până și inscripția DOMENIILE ANASTASIA pare una intarsiată…
USAMV BUCUREȘTI/GHID DE MATERIAL SĂDITOR ÎN VITICULTURĂ
USAMV BUCUREȘTI/GHID DE MATERIAL SĂDITOR ÎN VITICULTURĂ
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE PIETROASA / USAMV BUCURESTI
Pietroasa este renumită, după vorba marelui scriitor Nichita Stănescu, ca fiind locul unde ,,Aici la Pietroasele, inima noastra de piatră s-a transformat într-o inimă de inima”.
La Pietroasa, știut este, ca se gasesc mai multe simboluri. Toate țin de noblețe, aur, tezaur, viticultură, în acest ținut exuberant al Carpaților de Curbură, acestea ar fi cuvintele-cheie pentru moștenirea valoroasă a Statiunii de Cercetare Pietroasa.
Am solicitat un interviu celui care conduce stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinifcație Pietroasa, iar raspunsul nu a intarziat sa apara. Domnul drd.Ing. Marin Marian Sorin a raspuns simplu, clar si la obiect tuturor intrebarilor noastre.
Marin Marian Sorin – Director General
Întrebare:
De când aţi preluat STAŢIUNEA DE CERCETARE Pietroasa?
Răspuns: Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – Buzău, este filială a Universitatii de Științe Agronomice și Medicina Veterinară din anul 2005, iar eu, am ajuns aici in primavara anului 2014. Din acel moment ocup functia de Director General si incerc sa-mi canalizez toate fortele pentru a duce la bun sfarsit ceea ce mi-am propus in momentul cand am ajuns aici.
Întrebare:
Cum aţi găsit-o? La ce stadiu se afla?
Răspuns: În momentul în care eu am preluat stațiunea , aceasta avea în curs de derulare un proiect pentru modernizarea viilor. Starea cladirilor, a utilajelor si a viilor nu era tocmai imbucuratoare. Ca orice tehnologie sau constructie veche, vine o vreme cand ai nevoie sa faci modificari drastice sau sa inlocuiesti acel ceva. Din acel moment, cand am preluat functia, mi-am spus ca trebuie sa fac ceva. Si am reusit! Am modernizat spatiile de lucru pentru angajati, am consolidat cladirile, am asfaltat, am achizitionat utilaje noi, am implementat tehnologii noi de vinificatie si am continuat proiectele de cercetare si ameliorare.
Întrebare :
Unde considerați dumneavoastră de cuviință că se găsește cel mai mare potențial ?
Răspuns : Centrul Viticol Pietroasa este cunoscut in lumea larga pentru doua comori principale: tezaurul descoperit aici ,,Closca cu puii de aur” si tezaurul viti-vinicol. Zona aceasta are un potential extraordinar pentru soiurile aromate si nu numai. Terroir – ul de la pietroasa este favorabil vinurilor de calitatea prin totalitatea factorilor de clima, sol si nu in ultimul rand, agrotehnica. Acest lucru poate fi demonstrat prin numeroasele medalii obtinute la concursurile internationale cu soiul emblema al Statiunii: Tamaioasa romaneasca.
Întrebare :
Care este backgroundul dumneavoastră profesional ? Ați mai lucrat la USAMV Bucuresti ? Ați fost gospodarul unei alte afaceri / unui alt segment din Agronomie?
Răspuns : Lucrez, de ceva timp, sub coordonarea domnului Prof. Univ. Dr. Cîmpeanu Sorin Mihai – rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucuresti și am ocupat postul de administrator financiar de patrimoniu, totodată fiind implicat și tehnic în ceea ce privește desfășurarea activităților din campusul Agronomie-Herăstrău.
Întrebare :
Cum ați putea caracteriza munca predecesorului dumneavoastră , inginer Ion Damian, pe care l-am cunoscut foarte bine – si cu care am avut bucuria/și privilegiul să mă întâlnesc, în mai multe rânduri. Aș avea de spus că, de altfel, am făcut și interviu, cu dânsul – ca și cu dumneavoastră – in mai multe rânduri…
Răspuns : Domnul inginer Damian Ion, directorul statiunii Pietroasa, până la data de 1 martie 2014, a coordonat activitatea de cercetare și producție o perioadă de peste 28 de ani. Si-a adus contribuția la îndrumarea sectorului de producție viticolă, prin stabilirea complexului de măsuri agrotehnice pentru cresterea potențialului productiv și calitativ al plantațiilor viticole. A participat la cercetările și implementarea, în sectorul de producție, a problemelor legate de formele de conducere și sisteme de tăiere la vița de vie , stabilirea soluțiilor de modernizare a plantațiilor de vie clasică, refacerea viilor afectate de gerurile din timpul iernii și de secetă. Un alt lucru foarte important pe care l-a facut a fost conservarea patrimoniului Statiunii si aici ma refer la vinoteca noastra, cladirile cu arhitectura specifica acelei perioade si sculpturile din piatra facute aici. De apreciat este si modul cum a reusit sa tina unit colectivul uman si sa-l foloseasca intr-un mod cat mai benefic pentru intreaga unitate.
Întrebare :
Care este percepția echipei pe care o gestionați ? Ce feed- back aveți/ați căpătat între timp?
Răspuns : Fiecare dintre noi așteaptă, de la ceilalți – și cu atât mai mult de la șeful său, să fie tratat ca fiind unic și, de asemenea, să fie apreciat pentru ceea ce face. Este foarte important de asemenea ca relația director – subordonat să fie bazată pe transparență și încredere pentru a facilita acceptarea de către angajat a unui feedback pozitiv. Consider că primul feed-back din partea angajatilor este acela că își doresc condiții mai bune de muncă , doresc să promoveze mai bine stațiunea și, de asemenea, să aducă numele de Pietroasa la cele mai înalte standarde.
Întrebare :
Cum ați defini relația cu UNIVERSITATEA ? Este AGRONOMIA flexibilă, în relatia cu dumneavoastră – și cu Pietroasa ?
Răspuns : Consider că Stațiunea are o colaborare foarte bună cu Universitatea, o relație construită pe fermitate și ajutor și un program complex de investiții, atât pe termen scurt – cât și pe termen lung .
Întrebare :
Ce obiective aveți / v-ați propus ?
Răspuns : U.S.A.M.V. București ne acordă sprijin pentru modernizarea instalației de refrigerare din cramă , eficientizarea vinificației primare, a spațiilor locative, atragerea de noi fonduri, iar – prin catedra de viticultură – implementarea noilor programe privind viticultura ecologică și a unor proiecte de cercetare și adaptarea viticulturii la noile condiții meteo-climatice.
Întrebare :
Cum apreciați vinurile de la Pietroasa ?
Răspuns : Vinurile obtinute la Statiunea de Cercetare Pietroasa se caracterizeaza printr-o extractivitate specifica zonei si recunoscuta de catre degustatorii care au mai trecut prin acest Centru viticol. Aromele, compusii fenolici sau taninurile aculmulate in strugurii sunt intr-o cantitate impresionanta. De aici te duci mai departe pe fluxul tehnologic si poti obtine tot ceea ce ti-ai propus ca si tehnlog. Ce ma impresionat cel mai mult cand am gustat prima data o Tamaioasa romaneasca a fost intensitatea aromei. Va recomand sa mirositi un singur pahar cu vin din acest soi cultivat la Pietroasa si va asigur ca-i veti recunoaste aroma de fiecare data.
Echipa RABBIT MEDIA
UN RECITAL DE VIN
Domeniile Ostrov
DEGUSTĂRI DE VARĂ, PRE-PARTY ȘI ALTE PETRECERI 🙂
Cum arată un recital în LIVADA CU CIREȘI? Un recital de muzică? Dar și un RECITAL de VIN… Ei bine, uite cam așa arată. Cam ca în poza alăturată. Un pian, pe un promontoriu, o scenă – și un solist/artist. (L-am numit aici pe Lucian Velciu. Într-o cămeșă populară, aproape ridicată – în grad – la rangul de iie.)
Un artist la maturitate. Pe care l-am ascultat, cu plăcere, de nenumărate ori. Și unul care este orientat spre muzica clasică, având acea cultură care derivă de acolo, solidă, construită din piese simfonice & antologice.
Apoi, asistența. Auditoriul, care vă să zică. Nu mai mult de vreo sută-două de persoane, pentru cine s-a grăbit/înghesuit să le numere.
*
Tot piese simfonice & antologice mai sunt STRUGURII și VINUL de la DOMENIILE OSTROV. Pentru cine se grăbește să-i deguste, sub ambele forme…
DESPRE PRE-PARTY, PETRECERI ȘI ALTE PETRECANII
Oho, iată – în adevăr – o surpriză, și nu oricare/ci chiar una mare, pentru noi! Pe 14-15 iulie, a fost PARTY la Ostrov. Și petrecerile/petrecanii, le zicem noi, familiar și cu afectuozitate, ne ajută să ne cunoașteam mai bine – așa a fost și înainte de festivalul Măslinelor Afumate 🙂 și să evadăm din rutina cotidiană. 🙂
Pe 14 iulie ne-am adunat doar pentru un modest warm-up la piscină (pre=party la SMOKED OLIVES ISLAND FESTIVAL) pentru că insula ne cheamă la ea.
Unde? La Domeniile Ostrov, pe malul drept al Dunării, cu vedere la insula noastră dragă.
De ce? Podgoriile lor au un farmec aparte și o istorie spectaculoasă de doar 3.000 de ani.
Asa că, în week-end-uri, de vineri de la pranz și până luni, petrecem pe un taram mirific si degustam vinurile produse aici la Domeniile Ostrov. Dar vă asigurăm că anul este plin/presărat cu ocazii, petreceri & petrecanii.
CUM AR FI SĂ SPUI: BUNĂ DIMINEAȚA ÎN VIE?
La final de iulie, o împătimită a paradisului de la Ostrov, care își petrece acolo cel puțin un week-end pe lună, a scris pe Facebook: bună dimineața vreau să vă spun tocmai din inima podgoriei! Chiar acum s-a ridicat ceața. Am avut bucuria și privilegiul de a gusta, dis-de-dimineață, strugurii de masă. Chiar la mijlocul micului dejun, pe post desert. Erau reci și buni. 🙂
Doar într-un răstimp de câteva zile se va da aici semnalul de start la sezonul de cules pe Domeniile Ostrov. Daa, mai devreme/cu mult mai devreme decât în anii trecuți. Forța de muncă e tot mai zgârcită la vedere, oameni – la cules – din zonă sunt tot mai putini, înspre deloc, se lucrează mai mult cu oameni aduși din alte zone (Moldova) defavorizate, chiar și de peste Prut. Ar fi și de spus că media plății (cu ziua), aici, este cu mult peste media din țară. Este o muncă normată, în plin sezon de cules este imperioasă nevoie aici de peste 2.000 de zilieri. Care primesc și casă și masă. Poate așa vă faceți o imagine a muncii din spatele unui ciorchine de strugure cules din podgoria Ostrov-Lipnița, care se întinde pe mai mult de 1.200 de hectare. Puse cap-coadă asta înseamnă un drum intins, undeva la aproape o mie de kilometri.
O ȚÂRĂ DE ISTORIE (ÎNTR-O ȚARĂ DE STRUGURI & VIN) NU STRICĂ NICIODATĂ! 🙂
Nu foarte mulți dintre români (dar și puţini dobrogeni!) sunt (cât de cât) la curent cu faptul că cea mai veche colonie greacă dintre Dunăre şi Mare nu a fost binecunoscuta Histria, ci mult mai puțin știuta/glosata Orgame, o aşezare identificată astăzi pe teritoriul comunei Jurilovca, în impresionanta zonă Capul Doloşman. Romanii au întemeiat aici, mult mai târziu, castrul Argamum. Marea descoperire făcută pe acest şantier a fost complexul funerar din secolul șapte înainte de Hristos. S-a stabilit, cu destul de multă, exactitate că o persoană însemnată/de vază a fost înmormântată aici, cu cel puţin douăzeci – treizeci de ani înainte de fondarea Histriei. A fost vorba de o întreagă generaţie de colonişti eleni care locuiau aici în jurul anului 670. Istoricul Hecateu din Milet scria de altfel, în secolul VI î.H, că „Orgame” a fost prima cetate întemeiată de greci la Pontul Stâng. Straniu este faptul că, deşi existau condiţii excelente pentru dezvoltare economică, Orgame a avut, se pare, o existenţă efemeră.
Din motive necunoscute, cetatea nu a reuşit nicio clipă să ajungă la nivelul „surorilor” sale din Sud, Histria sau Tomis. În secolul I după Hristos, când zona a intrat sub stăpânire romană, Orgame era, în cel mai bun caz, un port de escală al navigatorilor interesaţi să meargă spre Nord. Timp de cinci veacuri, Orgame (devenită acum Argamum) a continuat să existe – şi să se dezvolte. S-au descoperit ziduri de incintă, patru basilici paleo-creştine, precum şi urme ale unor clădiri impozante, care demonstrează că Argamum era un oraş roman prosper. Situl arheologic se întinde pe o suprafaţă impresionantă, de aproape o sută de hectare dar, din nefericire, din lipsa fondurilor, arheologii nu au săpat decât foarte puţin. Doar cercetarea sistematică ar putea oferi detalii cu privire la viaţa cetăţii din perioada secolelor VII î.H – I d.H. Până atunci, Argamum merită întreaga noastră atenţie, fiind – de departe – situl amplasat într-una dintre cele mai pitoreşti zone din Dobrogea.
UN EVENIMENT DE ZILE MARI
DEAL DIN DEAL SE FACE VINUL…
CRAMA DEALU BUJORULUI
Cronica unei lansări memorabile
Este abia o lună și (aproape) jumătate de când un nou brand s-a lansat pe piață, în domeniul vinurilor: CRAMA DEALU BUJORULUI. Lansarea a avut loc la CLUBUL DIPLOMATIC, în București. Lume selectă a fost prezentă la lansare. În frunte cu ministrul agriculturii, Petre Daea și ex-ministrul Valeriu Tabără, deținătorul, actualmente, al unei prețioase funcții (& dregătorii) la ASAS București (ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE).
Directorul Alina Donici, de la CRAMA DEALU BUJORULUI, a rostit un discurs, despre noul brand. Și produsele care vin să îl reprezinte direct pe piață.
Acum, trebuie spus că locația aleasă pentru eveniment a fost, într-un fel, și o cheie a evenimentului. Pentru că la CLUBUL DIPLOMATIC există un spațiu generos dedicat unor asemenea întâlniri.
Nu mai puțin o grădină deosebit de fastuoasă, locul fiind preferat și în veacul trecut, de către autorități, pentru întâlnirile cu ținută și ștaif, a fost martoră la eveniment.
Se poate, deci (jucându-ne un pic!), permuta – un pic – dictonul și se poate spune că și locul înnobilează, la o adică, omul.
O LOCAȚIE CU MULT HAR ALEASĂ DE CEI CARE AU FĂCUT INVITAȚIA
Ce mai, per total, am vrut să punctăm că locația a fost aleasă inspirat.
Persoanele care au fost la fața locului ne-au relatat că și lumea participantă, nu mai mult de o sută-două de persoane, a fost aleasă pe sprânceană.
Valeriu Tabără a fost unul dintre principalii susținătorii ai Alinei Donici, încurajând-o pe linia pe care a pornit.
De notat că o bună parte din lumea invitată la eveniment a fost de sorginte academică.
Grădina a fost luminată a giorno, astfel ca întreaga seară să aibă un parcurs perfect.
ATMOSFERA. PERSONALITĂȚI DIN LUMEA AGRICULTURII, LA O UNITATE DE ELITĂ
Atmosfera a fost relaxată, colocvială. Conul de lumină a căzut pe vinuri, în special, așa cum este și firesc. Și pe cei care le fac, pentru că lucrul acesta este mai aproape de CREAȚIE decât de o muncă repetitivă/specifică lui HOMO FABER.
Nu mai puțin, vorbim despre o STAȚIUNE DE CERCETARE, adică despre o unitate de ELITĂ.
Semn că i s-a acordat atenția cuvenită, printre invitați s-a regăsit și ministrul Agriculturii (în exercițiu) Petre Daea.
VINURILE CARE AU DES TRENA SĂRBĂTORII DE GALĂ
Ar trebui, nu-i așa, să enumerăm vinurile care au făcut deliciul serii/și au și constituit baza ei – și să le descriem măcar și sumar.
BĂBEASCĂ ALBĂ
Un soi specific zonei colinare din Moldova, un fel de semnătură/emblemă a locului.
BĂBEASCĂ GRI
Un vin care, măcar din anumite rațiuni, ar putea fi vedeta locului, alături de FETEASCĂ NEAGRĂ. Îl propun pentru așa ceva o finețe deosebită și faptul că este și rar, și ascetic. Un vin căruia îi stă bine sec/în sec (vinificat ca atare).
FETEASCĂ NEAGRĂ
Stațiunea de cercetare are a se lăuda cu isprava de a face din Feteasca Neagră un vin de ispravă, pentru că ea e ca și cum ai interpreta o arie celebră dintr-o operă, cu un efect deosebit.
MERLOT
Vinurile roșii nu se interpretează doar în partitura soiurilor autohtone. Ci și, de exemplu, în variantele frațuzești, precum acest MERLOT.
CABERNET SAUVIGNON
Tot soi frânc, fără de care nu se poate. Interpretat, și el, în varianta de terroir pe care o presupune arealul de la Târgu Bujor.
FETEASCĂ REGALĂ
Un vin care, aici, poate să capete o noblețe aparte.
ROSE, sec
Trebuia să fie și un roze – la mijloc – ca o punte între albele și roșiile locului.
O ABSOLUT NECESARĂ SCHIMBARE DE ȘTAFETĂ
Nu sunt toate, firește, am selectat doar câteva, deoarece CRAMA DEALU BUJORULUI are o bogăție de sortimente/și de palmares – și de abia acum încearcă să salte capul.
Înainte de ALINA DONICI, stațiunea a fost coordonată de CRISTINA SIMION, care nu a dat atenția sporită reprezentării cramei și imaginii publice, pe care o conducerea actuală.
Timpurile, însă, evoluează și MODERNIZAREA stațiunii, chiar dacă se face cu sforțări deosebite, este, totuși, un MUST-DO, orice s-ar spune.
O absolut necesară schimbare de ștafetă, dar și de gândire, de concepție asupra cum trebuie tratat, în cel mai bun sens, VINUL, regele mesei noastre de fiecare zi.
BEAU VINUL DOMENIULUI BOGDAN
VINUL ȘI NATURA
PENTRU CĂ E CEL MAI BUN. ADICĂ E CEL MAI CURAT 🙂
Orice mare vin/grand vin, cum zic francezii – sau vin de marcă, are o calitate esențială. Pentru care este băut. Are o însușire aproape magică, deși – uneori – simplă.
Pentru care se poate scrie un testimonial remarcabil. Vinul DOMENIULUI BOGDAN este fructul AGRICULTURII BIODINAMICE. Un nou concept, în lumea vinului, intră în forță pe piața românească.
Beau vinul Domeniului Bogdan, fiindcă este cel mai bun, adică (am vrut să spun) cel mai curat….Adică un adevărat vin BIO. Și asta pentru că este BIODINAMIC.
O STARE DE BINE
Mai rar așa o intrare în lumea vinurilor. Cu un concept la fel de puternic. Care se sprijină pe o filozofie de viață. Pe un bien-etre, adică o stare de BINE, cum spun francezii, tot în relație cu vinul.
Este cel mai puternic îndemn (unul temerar) pe care l-am auzit vreodată, în branșa vinurilor. Și, dacă ați uitat, cumva, semnificația USP, ea înseamnă: UNIQUE SELLING PROPOSITION, adică sentința care concentrează în ea chintesența valorilor pe care le reprezintă/vinde produsul.
UN VIN MARCA BOGDAN MIHALCEA
Pe scurt, ea este cea mai importantă, cea mai adevărată propoziție valabilă pentru produs.
Așadar, reluăm, pentru & întru ținere de minte: beau vinul Domeniului Bogdan (adică al lui Bogdan Mihalcea, operă colectivă, tocmită preună cu echipa), deoarece este cel mai bun, adică e cel mai curat – și, în consecuție, cel mai adevărat.
Este un vin biodinamic.
Bine, dar de ce este asta o calitate?
NATURA ÎNTR-UN PAHAR CU VIN
Fiindcă biodinamica este dinamica interioară a vinului. Adică a fermentației.
Iar vinul Domeniului Bogdan este ca natura, aduce sănătate și stare de bine tuturor. De altfel, sloganul, cel puțin cel de până acum, este concludent: NATURA ÎNTR-UN PAHAR CU VIN.
Vinul este o ființă vie, singura lichidă CARE EVOLUEAZĂ. Izvorâtă din natură.
Ea implică hrănirea solului numai cu substanțe naturale. Principiul se poate enunța: natura hrănește natura. Sau, mai bine zis: NUMAI NATURA HRĂNEȘTE NATURA.
Al doilea principiu este: cunoaște astronomia ca să știi să acționezi în conformitate cu universul. La momentele în care trebuie să acționezi asupra plantei/VIȚA DE VIE sau/și a PRODUSULUI/vinul.
Fazele lunii, numărul de ore de soare, momentul pârgului și momentul culesului, acestea trebuie cunoscute și luate în considerație ca esențiale în facerea vinului.
CÂTE CEVA DESPRE RUDOLF STEINER
El este părintele agriculturii bio
Rudolf Steiner este părintele conceptului AGRICULTURII BIODINAMICE, precum este și al altor concepte: PEDAGOGIA WALDORF etc. Un geniu, un mare inițiat, un vizionar (clarvăzător), cu o intuiție de zile mari. El a teoretizat prima dată ceea ce se numește azi, cu un alt termen, AGRICULTURA BIO. Ea a apărut mai mult ca o reacție la AGRICULTURA INDUSTRIALĂ/INDUSTRIOASĂ (decât la agricultura intensivă, concept modern care operează începând cu ultimii o sută cincizeci de ani din istorie). BIO reprezenta răspunsul ecologic/natural/logic la CHIMIZARE și chiar la MECANIZAREA EXCESIVĂ. Exploatarea lacomă a pământului era haotică, pe principiul: cât mai multă recoltă/cât mai mulți bani, CU ORICE PREȚ. Or Steiner restabilea echilibrul. Dar cine era acest Steiner? Continuarea, în nr. viitor…Sperând, deja, că v-am ațâțat curiozitatea, vă invităm să ne urmăriți și în episodul care urmează. 🙂
