Malta: INSULA DE MIERE
Malta. O INSULĂ DE MIERE. Ia, hai, faceți un efort și imaginați-vă: CUM ar arăta o INSULĂ DE MIERE? Nu. Nu (ca) un BORCAN. Nu o chesea. Ci un ARHIPELAG. Malta. Cinci insule. Sau, măcar, o insulă. Meliferăm Că de aia se și cheamă MELITHA. O insulă făcută din miere. Pe de-a întregul.
NICOLETA GĂLĂȚANU, CRISTIAN GĂLĂȚANU
Superbia plajelor. Dar și vastitatea lor. Dar și (mai ales!) a mării care înconjoară arhipelagul maltez, toate la un loc promit vizitatorilor una dintre cele mai fascinante experiențe pe care le poate oferi turismul mediteranean. Cel puțin în paradisul care este Europa.
Dacă, totuși, ceea am scris până acum despre Malta încă nu v-a convins să vă programați/proiectați/planificați o vizită, poate că aceste curiozități/miscelanee pe care le enumerăm acum vă vor trezi, până la urmă, interesul. Nu că n-am fi vrut noi, firește, să le enumerăm mai devreme, doar că Malta e genul de țară unde mereu descoperim ceva nou.
UN PODIȘ CALCAROS ÎN PLINĂ MARE
Situata la circa 90 km sud de Sicilia si 290 km nord de tarmul Africii, Malta este, de fapt, un podiș calcaros scund, cu înălțimea maximă de aproximativ patru sute de metri aproximativ (insula Gozo), situat în centrul Marii Mediterane.
Din cele mai vechi timpuri, frumusețea incredibilă a insulei, piatra de culoarea mierii și porturile naturale au fost răspunzatoare pentru influența si reputatia cunoscuta în întreaga lume. Malta este la poarta Africii si a Orientului. La încrucișarea lor. Șade la picioarele Europei. Dar, deopotrivă, la picioarele unui continent fascinant, misterios și necunoscut precum Asia.
Această insulă îmbină frumusețea naturală cu aproape zece mii de ani de istorie. La prora fiecarei barcute de pescuit multicolore, cunoscute pe plan local sub numele de ‘luzzu’, se afla batranul ochi protector al lui Osiris.
O altă bogăție a locului sunt templele neolitice de la Hagar Qim, care privesc spre mare si spre insula Filfla. Ele se numara printre cele mai bine conservate temple din cele peste 30 descoperite în întreg arhipelagul maltez. În 1530, cand Cavalerii Ioaniti s-au asezat in Malta, nimeni nu ar fi putut să-și dea seama că destinul va lega în mod inexplicabil insula de acest ordin religios, hospitalier si militar. Orase, fortărețe, biserici si palate au transformat Malta in ”giuvaierul” unic care este azi. Influentele arabe si engleze se regasesc in limba si in caracterul locuitorilor.
Dar, precum ușor se remarcă, Malta de astăzi este un MELTING POT. Ca și lumea malteză. Un amestec de rase, neamuri, majoritatea europeni, adică italieni, spanioli, francezi, maltezi și englezi. Suntem mândri că lor li se alătură și turiștii români.
