pioneer ;"
Cea de-a XVI-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST are loc în acest weekend la Centrul Regional de Afaceri din Timișoara și va fi una specială pentru iubitorii de ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creatorsAVINCIS
Bugetul stabilit pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli din intervalul 2019/2020 au fost aprobate in urma cu cateva saptamani, pe data de 27 martie. Pentru ...
Citește mai mult
MALTA TRAVELUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti FGCR
corteva

Tag Archives: PNDR

Câte fonduri europene a absorbit România prin PNDR până acum

nufarm.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a postat de curand stadiul implementării PNDR 2014-2020, la momentul 22 februarie 2019:

  •      Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro;
  •      Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro;
  •      Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.

In plus, prin intermediul procedurii de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, pentru finalizarea lor, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.

Cifre importante referitoare la absorbția fondurilor europene prin PNDR:

  • 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;
  • 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;
  • mai mult de 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).

Dupa cum arata situatia financiara la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care arata plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România se afla la un nivel mediu, mai exact pe locul 11 din 28 de state membre.

Comisia a transmis in total către un stat membru (România are aici locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.

Submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au avut ca scop promovarea cooperarii între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. Totodata, aceste vor sa si colaboreze partenerial, ceea ce inseamna nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.

Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a sunt un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.

Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.

O nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare a fost deschisă!

nufarm.ro

Intervalul in care se vor putea transmite cererile de finantare prin PNDR a debutat la data de 15 februarie (deci in urma cu 3 zile) si va dura pana la sfarsitul verii, pana pe 15 august.

MADR a transmis printr-un comunicat perioada in care se vor putea depune cererile de finantare, respectiv 15 februarie – 15 august 2019, anuntand o noua deschidere a sesiunii de finantare prin submasura 4.1a „Investitii in exploatatii pomicole”, prin PNDR 2014- 2020.

Bugetul total stabilit pentru sesiunea continua anuala de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din aceasta suma 3.500.000 Euro sunt destinati obtinerii de material de inmultire si plantare fructifer.

Pragul minim de selectie al proiectelor este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru aceasta submasura sunt cele de mai jos:

  • Componenta fara obtinere de material de inmultire si plantare fructifer
    Perioada de depunere      Prag de calitate
    15 februarie – 15 martie        75 puncte
    16 martie – 15 aprilie             60 puncte
    16 aprilie – 15 mai                  50 puncte
    16 mai – 15 iunie                    35 puncte
    16 iunie – 15 iulie                    25 puncte
    16 iulie – 15 august                10 puncte
  • Componenta ”obtinere de material de inmultire si plantare fructifer”
    Perioada de depunere      Prag de calitate
    15 februarie – 15 martie        50 puncte
    16 martie – 15 aprilie             45 puncte
    16 aprilie – 15 mai                  35 puncte
    16 mai – 15 iunie                     25 puncte
    16 iunie – 15 iulie                    15 puncte
    16 iulie – 15 august                10 puncte

Principalul scop pe care il are aceasta noua sesiune de depunere a cererilor de finantare este de a creste competitivitatea exploatatiilor pomicole prin dotarea cu utilaje si echipamente, infiintarea, modernizarea si/sau extinderea unitatilor de procesare, infiintarea de plantatii pomicole, reconversia plantatiilor existente si cresterea suprafetelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Cererile se vor putea transmite de pe site-ul oficial al AFIR:  https://online.afir.info/, restul detaliilor de care aveti nevoie aflandu-se in Ghidul Solicitantului, fermierii avand aceasta posibilitate inca din data de 15 februarie 2019, de la ora 09:00.

Termenul maxim pana la care se pot depune proiectele pentru submasura 4.1a 4.1a „Investitii in exploatatii pomicole” este 15 august 2019, ora 16:00.

Subvenții pentru utilizatorii de apă pentru irigații. Sesiunea pentru depunerea de proiecte s-a deschis!

nufarm.ro

MADR, prin intermediul Direcțieri Generale de Dezvoltare Rurală –  Autoritatea de Management a PNDR, va incepe o noua sesiune de primire a proiectelor prin PNDR pentru sub-măsura 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații. Aceasta perioada de depunere a cererilor de investitii pentru agricultura va fi lansata numai după trecerea unui interval de 7 zile calendaristice de la publicarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului și a documentelor de procedură aferente, în forma finală aprobată. Anuntul a fost facut pe data de 23 ian 2019.

Pentru sub-masura 4.3 a fost stabilit un buget total disponibil pentru selecția proiectelor in valoare de 200 milioane euro, trasnmiterea lor fiind facuta la nivel de tara.

Alocarea publică a acestui program este de 441 milioane euro, iar pana acum au fost lansate deja 2 sesiuni de depunere de proiecte pe toata tara cu un buget stabilit de 368 milioane euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării de 7 milioane Euro.

In sesiunile anterioare lansate au fost transmise 233 proiecte, iar numai 199 proiecte dintre acestea au fost alese, în valoare de 195,8 milioane euro și contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Persoanele care au fost alese pentru a primi aceste investitii vor avea calitatea de organizații/federații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI/FOUAI) înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor primi banii numai proiectele care au o valoare maximă eligibilă de 1 milion de euro/proiect și care se refera la modernizarea infrastructurii secundare de irigații, modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea folosi subventiile si pentru achiziția de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Mai multe informatii puteti gasi pe site AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

Măsurile de climă și mediu care TREBUIE îndeplinite de fermierii români

nufarm.ro

In Romania a fost introdusa, inca din anul 2007, Masura 211 – zona montana defavorizata, iar din 2008 se incepuse aplicarea Masurii 212 – zone defavorizate (altele decat zona montana) şi a Masurii 214 – agro-mediu.

Principalul scop al acestor masuri era urmatorul:

  • 1) de a ajuta utilizatorii de terenuri agricole din regiunile unde activitatile agricole se desfasoara in conditii naturale nefavorabile
  • 2) de a le oferi un ajutor celor care au suferit pierderi de venituri si au suportat costuri suplimentare raportate de fermierii care aplicau, in mod constient, o metoda agricola extensiva, cu impact scazut asupra mediului, pentru pastrarea valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protectia biodiversitatii, protectia apei, protectia solului, reducerea emisiilor poluante si adaptarea la efectele schimbarilor climatice)
  • 3) in sfarsit, de a atrage un numar cat mai mare de fermieri romani, lucru care s-a si intamplat intre 2008 si 2015, platile avand un volum situat undeva la 3,47 mld. euro in cadrul angajamentelor semnate pentru cele 3 masuri, lucru care inseamna cam 42% din bugetul total aferent PNDR-ului in anii 2007-2013 şi 98% din bugetul masurilor Axei 2, ce au avut ca destinatie sectorul vegetal.

Informatiile transmise de APIA arata ca, luand in calcul si datele metodologice aduse de Cadrul Comun de Monitorizare si Evaluare (CMEF), potrivit carora angajamentele asumate pe aceeasi suprafata agricola pot indeplini unul sau mai multe obiective stabilite prin PNDR 2007-2013, pe perioada de dinaintea programarii, plaţile tranmise in cadrul masurilor Axei 2 pentru terenurile agricole au ajutat la:

  • mentinerea biodiversitatii – 6,073 mil. ha;
  • calitatea solului – 864 mii ha;
  • calitatea apei – 2,186 mil. ha;
  • evitarea izolarii şi abandonarii terenurilor – 6,014 mil. ha;
  • diminuarea schimbarilor climatice – 1,431 mil. ha.

In cadrul programarilor din 2014-2020, s-a evidentiat mai ales promovarea folosirii eficiente a resurselor si majorarea inteligentei, durabilitatii si favorabilitatii incluziunii in agricultura si zonele rurale, in conformitate cu obiectivele impuse de Strategia Europa 2020.

Ultimul instrument introdus de UE pentru a usura indeplinirea acestor obiective de statele membre UE il reprezinta noul pachet de masuri de mediu si clima al PNDR 2014-2020, referitor la practicile de agro-mediu si clima (Masura 10), la agricultura ecologica (Masura 11) şi la zonele cu constrangeri naturale (Masura 13), ele fiind aplicate in tara noastra inca din 2015.

Bugetul tuturor masurilor este foarte mare, iar daca isi vor asuma aceste angajamente ei vor primi finantari semnificative, valoarea fiecaruia fiind de: cam 2,66 mld. euro (Masura 10 – 1,071 mld. euro, Masura 11 – 236,42 mil. euro, Masura 13 – 1,355 mld. euro).

Începe sesiunea pentru depunerea proiectelor pentru produsele neagricole (produse patiserie, bere etc.)

nufarm.ro

AFIR a declarat prin oficialii sai ca urmeaza sa se deschida sesiunea de primire a proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole pentru obținerea de produse neagricole, daca acestia doresc sa aplice pentru schema GBER din cadrul submăsurii 4.2 (PNDR 2020), care va avea loc in intervalul 21 decembrie 2018, ora 9:00 – 30 iunie 2019, ora 16:00.

Bugetul total alocat acestei sesiuni este de 35.348.504 euro, care se divide in felul urmator: 21.209.103 euro la dezvoltarea și modernizarea capacităților de procesare și de comercializare a produselor agricole și 14.139.401 euro la crearea de noi unități de procesare pentru produsele agricole.

    „Începând din 21 decembrie procesatorii pot depune online la AFIR solicitări de finanțare a proiectelor pentru investiții în procesarea produselor agricole pentru obținerea de produse neagricole, precum pâine, produse zaharoase, prăjituri, bere artizanală și multe altele. Finanțarea disponibilă prin schema GBER a submăsurii 4.2 contribuie semnificativ la creșterea calității produselor obținute, a siguranței alimentare și la obținerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea standardelor de calitate.

Valoarea sprijinului financiar poate ajunge până la 2,5 milioane de euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat.” a spus Directorul general al AFIR,  Adrian CHESNOIU.

Pragul de calitate lunar pentru depunerea unui proiect se ridica la 65 de puncte (21 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019) și se reduce progresiv până la pragul de depunere de cel putin 15 puncte (1 – 30 iunie 2019). Ele se transmit prin INTERNET, pe site-ul oficial afir.

Cateva dintre domeniile pentru care se poate cere finantarea:

  • fabricarea pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie;
  • fabricarea înghețatei și a sorbetului;
  • fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase;
  • fabricarea alimentelor pentru utilizări nutriționale speciale (de exemplu: lapte praf, alimente fără gluten);
  • fabricarea unor băuturi, precum berea artizanală.

Inainte de a trimite proiectul pe site-ul oficial AFIR acestia trebuie sa verifice Ghidul solicitantului și anexele pentru schema GBER, parte a submăsurii 4.2, si documente publicate pe pagina de internet, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR.

FGCR ȘI-A SCHIMBAT LOGO-UL

FGCR ȘI-A SCHIMBAT LOGO-UL
Noutăți de la FGCR: FONDUL DE GARANTARE ȘI CREDITARE și-a schimbat imaginea. Și, în primul rând, logo-ul. Culoarea dominantă a rămas, desigur, tot verdele. Spicele și-au păstrat, și ele, locul de onoare. Schimbarea (minimală) de identitate noi conchidem/opinăm/o apreciem drept binevenită. În primul rând, credem, cu onestitate, că are rolul de a înviora, pe ansamblu, imaginea Fondului. Și cum orice lifting este binevenit:)…
nufarm.ro

NOUL LOGO

  • MODALITATILE DE ACCESARE SI DESPRE PROGRAM MAI JOS >>>
In baza Conventiilor incheiate cu MADR si cu institutiile finantatoare, FGCR-IFN S.A faciliteaza accesul la credite al fermierilor, al procesatorilor de produse agricole și al beneficiarilor PNDR si POPAM prin acordarea de garanții financiare pentru:
  • finanțările aprobate pentru finanţarea capitalului de lucru necesar fermierilor şi procesatorilor de produse agricole – persoane fizice si juridice – pentru realizarea producţiei agricole sau piscicole.
  • creditele acordate persoanelor fizice și juridice pentru achiziționarea de terenuri agricole pana la atingerea limitei maxime de 750 ha in proprietate.
  • finanțările acordate fermierilor pentru finanțarea investițiilor în domeniul agricol si cel al acvaculturii, altele decât cele realizate cu co-finanțare europeană.
  • finanțările acordate beneficiarilor PNDR 2014 – 2020 si beneficiarilor privati ai POPAM 2014 – 2020.
  • finanțările acordate beneficiarilor FEGA.
  • creditele aprobate în cadrul Convenţiilor cadru-plafon de garantare, pe baza adeverinţelor emise de APIA (SAPS, subvenţii pentru bunăstarea păsărilor şi porcilor, etc).
FGCR-IFN-SA emite scrisori de garanţie beneficiarilor publici ai FEADR prevăzuţi în OUG 79/2009 pentru încasarea avansului din contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu AFIR. Beneficiarii FEADR care pot solicita Fondului emiterea scrisorilor de garanţie pot fi :
  • comunele, oraşele, unități de învățământ preuniversitar de stat și ADI;
  • grupurile de acţiune locală(GAL);
  • organizaţiile şi federaţiile de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare;
  • unitati de cult.

Beneficiarii garanțiilor FGCR IFN SA pot fi :

  • societatile comerciale constituite conform Legii nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare,
  • persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, care desfășoară activități economice, constituite conform OUG nr. 44/2008;
  • asociațiile și societățile agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și Legii cooperației agricole nr. 566/2004;
  • beneficiari publici ai PNDR sau asimilati acestora, enumerați mai sus;
  • beneficiari privati ai PNDR si POPAM.
  • persoanele fizice care desfășoară activități economice.

Garanţia FGCR – IFN SA poate acoperi:

  • până la 80% din valoarea creditelor acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor, procesatorilor de produse agricole şi beneficiarilor PNDR si POPAM pentru achizitia de teren agricol, respectiv pentru realizarea investiţiilor declarate eligibile prin PNDR si POPAM precum si a altor investiții realizate în ferme sau a finanţării necesare pentru asigurarea capitalului de lucru aferent realizării producţiei agricole, piscicole si alimentare;
  • până la 100% din valoarea scrisorilor de garanţie necesare beneficiarilor publici ai FEADR pentru obţinerea avansului prevăzut în Contractele de finanțare nerambursabilă încheiate cu AFIR.

Valoarea maximă a unei garanţii acordate fiecărui beneficiar de către FGCR-IFN SA pentru fiecare solicitare a instituţiei finanţatoare nu va depăşi echivalentul a 2,5 milioane euro, denominaţi în lei la cursul leu/euro de la data solicitării de garantare transmisă acestuia de către instituţia finanţatoare in cazul contractelor de garantare incheiate intre parti sau dupa caz 2,4 milioane euro/imprumutat in cazul garantiilor emise de Fond pe seama art. 3.3.a din OUG nr. 43/2013, cu modificarile si completarile ulterioare.

  • Cum se poate accesa garanţia FGCR – IFN SA ?

Informaţi-vă pe adresa Fondului: www.fgcr.ro; contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea finanţării necesare realizării afacerii dumneavoastră şi puteţi opta pentru garantarea lui de către FGCR – IFN SA. Fondul are incheiate Conventii de lucru cu urmatoarele institutii finantatoare: Banca Comercială Română SA, B.R.D.–Groupe Société Générale SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank SA, Credit Agricole Bank Romania SA, Banca Românească SA, PatriaBank SA, Idea Bank SA, EximBank SA, Intesa Sanpaolo Bank SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Romania SA, First Bank SA, Alpha Bank România SA, Bancpost SA, Bank Leumi Romania SA, Unicredit Bank, Libra Internet Bank, Banca Comerciala Feroviara SA, Credit Europe Bank SA, Agricover IFN, Banca Centrală Cooperatistă CreditCoop. Pentru obţinerea scrisorii de garanţie în cazul beneficiarilor publici, aceştia se vor adresa direct Fondului.

Încă 1 luna pentru depunerea proiectelor pentru procesarea produselor agricole

nufarm.ro

Fermierii sau viitorii antreprenori sau orice alta persoana interesata mai are inca posibilitatea de a trasnmise proiecte pentru investitii in procesarea si marketingul  produselor agricole prin intermediul  submasurii 4.2 din Programul National de  Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR). 

Acesta program are un buget total de 203 milioane de euro, suma care a fost prevazuta de executia bugetara din 2018, pana in acest moment fiind inregistrate in total proiecte in valoare de 116 milioane de euro. Viitorii beneficiari mai pot depune proiecte de finantare pentru procesarea produselor agricole pana la data de 31 ianuarie 2019, in limita fondurilor disponibile.

„Ii incurajez pe cei care doresc sa investeasca in procesarea produselor agricole sa depuna proiecte in aceasta sesiune. În acest moment avem fonduri disponibile atat pentru infiintarea unitatilor de procesare, cat si pentru dezvoltarea si modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionam, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie facut pasul firesc catre investitii in centre de colectare, de procesare, in unitati care pot asigura un lant alimentar integrat.

Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge pana la 2,5 milioane de euro, o suma importanta pentru cei care doresc sa investeasca in acest sector. De asemenea, in aceasta perioada sunt active mai multe linii de finantare prin intermediul carora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Ajutorul oferit de stat este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi și nu va trece de pragul de:

  • 1.000.000 Euro/proiect pentru IMM, în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 1.500.000 Euro/proiectpentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 2.500.000 Euro/proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

GHIDUL SOLICITANTULUI AICI

Domenii de acivitate pentru care se pot cere subventiile:

  • Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne
  • Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (inclusiv a cartofilor)
  • Fabricarea sucurilor de fructe și legume, fabricarea berii
  • Fabricarea pastelor făinoase și a dulciurilor
  • Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale
  • Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor
  • Fabricarea altor produse alimentare
  • Fabricarea zahărului
  • Prelucrarea ceaiului și cafelei
  • Fabricarea de mâncăruri preparate
  • Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
  • Altele

Mai multe subvenții pentru România în 2018 prin PNDR

nufarm.ro

Tara noastra a atras anul acesta, in medie, cu 15% mai multe fonduri in ultimul ciclu financiar 2021 – 2017, prin intermediul ambelor programe de finantare, cel rural – Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si, respectiv, prin Programul Operational Regional (POR).

Toate posibilitatile de crestere si dezvoltare a business-urilor din domeniile urmatoare: agricultura, productie alimentara, logistica si HORECA din Romania si regiunea noastra din Europa, toate au fost discutate pe larg la Bucharest Food Summit 2018, o platforma transdisciplinara in cadrul careia se discuta despre problemele acestor ramuri economice, accentuand mai ales pe finantare, investitii si eficientizare.

Astfel, Ciprian Visan, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Pro Invest, a spus ca Romania a inregistrat, in medie, o majorare cu 15% a fondurilor in ultimul ciclu financiar 2021 – 2017, prin ambele programe ale sale principale, PNDR si POR, in raport cu anul 2017.

Acesta a adaugat si ca ar trebui sa fie promovate mai mult IMM-urile din domeniul HORECA de catre statul roman si sa primeasca ajutoare financiare mai mari, indiferent de tipul lor, deoarece sunt categorii foarte importante pentru economia Romaniei. El propune si o directie de dezvoltare: spre FGCR:

„Finantarea IMM-urilor in domeniul care tine de food – HoReCa – este extrem de importanta. Degeaba luam o finantare din fonduri nerambursabile, fie ca vorbim despre fondurile europene, fie ca vorbim despre fonduri guvernamentale, pentru ca aceasta finantare are, in general, o pre-finantare mai ales in domeniul rural si vorbim de PNDR, pre-finantare care trebuie insa garantate prin scrisori de garantie bancara.

De aceea, este extrem de important in aceasta ecuatie, desi nu are legatura directa cu beneficiarii efectivi, Fondul de Garantare a Creditului Rural. Este important sa lucram cu un astfel de Fond, pentru ca avem costuri foarte mici, pentru a putea garanta si a nu veni cu garantiile noastre atunci cand luam un credit de la banca sau cand garantam o scrisoare de garantie bancara pentru a accesa avansul pentru aceste finantari. Important pentru noi este sa vedem perspectivele pentru noul ciclu financiar 2021 – 2027.

Este un ciclu financiar care pe noi, ca tara, ne avantajeaza deoarece atat pe agricultura, unde suntem intre primele cinci locuri ca absorbtie la nivel european, alaturi de Germania si Polonia. Atat pe programul de finantare rurala, cat si pe Programul Operational Regional am obtinut o crestere, in medie, cu 15% a fondurilor pentru noul ciclu financiar, fata de ciclul in care suntem acum. Este un lucru extrem de important pentru noi”, a declarat acesta.

De ce zona rurală nu este destul “muncită”

nufarm.ro

Populatia rurala a Romaniei se situeaza undeva la 10.000 de sate si 9 milioane de locuitori, avand posibilitati multiple de dezvoltare, dar, totusi, fara destul sprijin financiar din partea Guvernului, cu 68% din populatia activa prezentand venituri rezonabile din salarii, ce le permit sa-si indeplineasca principalele nevoi sociale si materiale, excedentul din acestea fiind mic.

Asta arata un nou studiu, Rural Romania, realizat de o firma de cercetare de piata, prin care se evidentiaza o tendinta de combinare intre valorile, stilul de viata si atitudinea consumatorului din zona rurala si urbana, mai ales la tineri. De asta, daca imprejurarile sunt la fel, atitudinile celor 2 tipuri de consumatori sunt si ele, la fel. De aceea, o mai buna promovare a mediului rural ar fi bine venita.

Statistici si studii care sa observe mediul rural, nu numai din perspectiva consumatorului, sunt putine, asta din cauza cheltuililor care presupun realizarea unui astfel de studiu, dar si pentru ca nu exista o reala dorinta de promovare din partea antreprenorilor pentru acest mediu.


In jur de 23%, deci o cantitate importanta, din vazarile celor din retail FMCG provin din mediul rural. Ele au loc mai ales prin canalele de comert traditional, magazinele din rural fiind intr-un numar majoritar (de cam 60%) din totalul retailului de la noi din tara. Mai putin de 10% din magazinele din retele de tip modern sunt ridicat in rural.

Oamenii din zona rurala au ca sursa de venit salariul sau pensia, numai unul din cinci avand si castiguri realizate in mare parte din agricultura. Mai mult de 20% din respondenti au spus ca nu folosesc instrumentele bancare, deoarece cred ca nu au nevoie de ele sau pentru ca nu inteleg mecanismul lor de functionare.

Mai mult de 70% din acestia au spus ca atunci cand merg pana la un hipermarket folosesc masina din dotare. Comertul de tip traditional este cel mai des intalnit, considerentele de convenienta fiind principalul motiv pentru alegerile facute de respondenti.

Povești agricole de succes: Exploatație agricole cu fonduri europene

nufarm.ro

Ștefan și Anghel Nichita au deschis în anul 2003 la Chișcani, aproape de Brăila, o afacere care priveste cultivarea de cereale pe un teren de 50 de hectare. In timp, la 15 ani de la infiintare, acestia au ajuns sa aiba in total 260 de hectare, trecand de media națională de 190,8 hectare a dimensiunilor exploatațiilor, in acelasi timp cu cresterea profitabilitatii, anual.

Majorarea randamentului la hectar și reducerea cheltuielilor cu producția au reprezentat obiective importante pentru patroni, de-a lungul desfasurarii activitatii lor. Din 2011 acestia au inceput procesul de investitie: prin intermediul unui credit BRD, Nichita Agro Serv a cumparat un sediu, urmand ca, la 6 ani distanta, sa aplice primul proiect cu finanțare nerambursabilă europeană de cumparare de utilaje și echipamente agricole performante.

„Prin dotarea Nichita Agro Serv cu o serie de mașini și echipamente agricole performante am reușit să realizăm o mare parte din lucrările agricole cu utilaje proprii, ceea ce a condus la scăderea costurilor de producție la produsele agricole și la creșterea profitului. Faptul că BRD a venit în întâmpinarea noastră înaintea primirii banilor de la Autoritatea de Management ne-a ajutat să implementăm proiectul în perioada optimă: am reușit să achiziționăm echipamentele înainte de începerea campaniei agricole” povestesc cei doi asociați. „Practic, <<am cumpărat>> timp contra unui cost flexibil oferit de către BRD”. 

Nichita Agro Serv si-a impus proiectul de modernizare a exploatației agricole prin intermediul unei finanțări de peste 340.000 euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Utilizarea ultimelor echipamente a majorat randamentul activitatii sale agricole.

Desi birocratia nebuna a subventiilor de la UE reprezinta in general un obstacol pentru solicitanti, antreprenorii au continuat sa contracteze credite, de data asta de la BRD cu pre-finanțare a subvențiilor APIA. In 2018 fratii Nichita vor sa-si gaseasca noi proiecte pentru a beneficia de si mai multe finantari.

„Considerăm că cea mai bună lecție pe are am învățat-o este să conștientizăm că lucrăm cu oamenii și nu cu instituțiile. Corectitudinea cere corectitudine, iar noi ne bazăm pe acest aspect în activitatea noastră”, ne-au explicati patronii.

2 noi submăsuri! În ce vor consta ele?

nufarm.ro

Sumele de bani care pot fi oferite prin PNDR, la acest moment, sunt undeva pe la 759 de milioane de euro, dar, in urma unei discutii aparute de curand, se doreste mutarea celor 42,5 milioane de euro din acest buget catre 2 submasuri noi, scopul lor fiind de a preveni si combate pesta porcina africana. Declaratia a fost facuta de Camelia Iliescu, director in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Rurala – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.

„La nivelul PNDR mai avem un disponibil de 759 milioane de euro care inca nu a fost lansat, restul banilor fiind deja cheltuiti, platiti efectiv, fie sunt deja in curs de contractare sau fac deja obiectul unor sesiuni deja lansate si proiectele sunt in evaluare. O parte din banii disponibili provin din masura de gestionare a riscurilor, M17, iar aici exista o propunere ca jumatate din suma, din cei 85 de milioane de euro alocati, practic 42,5 milioane de euro, sa faca obiectul realocarii catre doua submasuri noi care vizeaza prevenirea si combaterea pestei porcine africane.

Prin cele doua masuri noi introduse, masura 5 si 7, prima cu alte doua submasuri, vrem sa intervenim in rezolvarea atat pe termen scurt, dar si pe termen mediu, a problemelor ridicate de pesta porcina africana”, a anuntat Camelia Iliescu.

Noua masura 5 are drept scop, in prima etapa, cumpararea de dezinfectoare si echipamente de dezinfectie, precum si dotarea cu laboratoare care sa testeze in timp scurt probele pestei porcine; cealalta masura este pentru cumpararea de incineratoare pentru eliminarea cadavrelor.

„Practic vrem sa marim viteza de reactie in cazul acestei boli cu raspandire rapida, dar vizam si refacerea potentialului agricol afectat prin intermediul celei de-a doua submasuri 5 si anume: acei fermieri afectati de PPA sa poata sa isi achizitioneze animalele de reproductie, fie pe partea de suine sau daca vor sa se replofileze sa isi ia alte animale. De asemenea, prin masura 7.4 adresata autoritatilor publice locale vom sustine acele incineratoare sau anumite facilitati prin care sa fie neutralizate cadavrele”, a mai spus directorul MADR.

Șansele fermierilor români de a câștiga piețele externe sunt mai slabe

nufarm.ro

“FERMIERII ROMANI AU TOT MAI PUTINE OPORTUNITATI PE PIETELE EXTERNE” – aceasta este declaratia fostului sef al MADR, Daniel Constantin, care a argumentat ca tara noastra nu a mai reusit sa ocupe noi piete, ba mai mult a iesit de pe cele deja existente.

Fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin a spus, in cadrul unei conferinte, ca Romania a iesit de pe piete de desfacere pe care in urma cu cativa ani le ocupase, astfel s-a ajuns in situatia in care sa se discute pe piata noastra despre lipsa posibiltatilor fermierilor romani de a mai intra pe piete externe.

„Sigur, daca pe aceasta zona a fondurilor europene, a cresterii productiei stam bine, ceea ce nu aud din pacate in ultimul timp sunt masuri care sa vorbeasca de identificarea de noi piete de desfacere. Si cred ca rolul MADR – am spus-o inca de acum trei ani de zile, de cand am plecat din minister – cred ca trebuie sa fie acesta: sa se dezvolte, sa se modernizeze, nu doar sa vorbim de productia la hectar, ci sa vorbim de oportunitati de piata pentru fermieri. Si la acest capitol, din pacate, Romania nu numai ca nu a gasit noi piete de desfacere, ci a inchis piete de desfacere pe care le castigase~, a spus Daniel Constantin.

Acesta a mai mentionat ca in anii 2013/2014 Romania nu a mai fost printre primele in top in comertul cu produse agroalimentare, de aceea s-a incercat recastigarea pietei romanestii cu masuri legislative in 2016, insa fara efecte pozitive si vizibile.

„Dau exemplu, piata din Iordania, care in 2015 a explodat. Aveam peste un milion de capete de ovine pe care le exportam, dar de atunci, din pacate, exporturile au scazut masiv. Este doar un exemplu. Daca va uitati la balanta comerciala, o sa constatati ca din anii 2013 si 2014 Romania nu a mai avut balanta comerciala pozitiva. Au fost doi ani de exceptie, ne-au ajutat intr-adevar si precipitatiile, dar au fost doi ani in care ambele elemente necesare unei balante pozitive s-au intrunit: au crescut si exporturile si in egala masura au scazut importurile, pentru ca piata romaneasca a inceput sa fie recastigata.

Este o dezbatere extrem de ampla. S-a incercat si o fortare pe recastigarea pietei romanesti. Aici, daca ma intrebati pe mine, lucrurile ar trebui privite altfel, nu prin masuri legislative care sa impuna, pentru ca este piata libera. Ne-am luptat pentru o economie de piata functionala, in care pretul este dat de cerere si oferta, in care nu statul impune anumitor comercianti ce sa cumpere si cu ce pret, ci statul stimuleaza pana la urma comertul care sa fie benefic pentru ambele parti. De aceea, consider ca acele masuri legislative care s-au fortat in anul 2016 nu erau solutia, ci Legea cooperativelor”, a mai adaugat acesta.

El nu a uitat sa mai mentioneze si ca, fermierii romani au ajuns in situatia actuala si din cauza unor schimbari esentiale pe partea de PNDR, care ar trebui readuse intr-o forma profitabila pentru beneficiarii romani.